Graiul Sălajului, ianuarie-martie 1992 (Anul 3, nr. 426-474)

1992-01-28 / nr. 438

- COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ -ANUL IV, NR. 438 MARȚI. 28 IANUARIE 1992 4 pagini — 5 lei ( Sorocanii la Zalău-­­ Unire-n suflet și simțiri ! ) Așa a fost să fie ? Fanfara și Grupul folcloric „Colinda" din Soroca, întreaga delega­ție basarabeană de pe malul Nistrului, condusă de dL Va­­sile Mărzacu, șeful direcției cultură a orașului, n-a putut ajunge in timp util la Spec­tacolul omagial dedicat Zi­lei Unirii Principatelor Ro­mâne, ce a avut loc in ziua de 24 Ianuarie ac., in sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor. Basarabenii noș­tri au ajuns la Zalău abia in zorii zilei de simbătă, 25 ia­nuarie. Cauza ? Să nu credeți cumva că grănicerii ruși ... nu ! După cum ne-au mărtu­risit ei înșiși, cauza intîrzierii a constat in „bunăvoința" grănicerilor ... moldoveni, care au făcut ce-au putut și I i-au ținut la punctul de tre­cere exact atit cit trebuia ca ei să nu ajungă în ziua de 24 Ianuarie la Zalău. în aceste împrejurări spec­tacolul susținut de sorocani a avut loc, simbătă, la amia­ză, și a debutat cu­ programul susținut de fanfară în fața Casei de cultură și a conti­nuat în sală cu cîntece din­­ frumosul folclor de pe malul Nistrului, cântate de fete și băieți în dulcea limbă de a­­casă, iar Corul Bisericii Or­todoxe din Zalău, împreună cu întreaga asistență le-a răspuns cîntînd „La mulți ani, cu sănătate !“ Au emoționat profund cu­vintele alese ale domnului profesor Petru P., spuse meș­teșugit și adresate întregului neam românesc. Mai in glu­mă, mai in serios, Domnia-Sa i-a rugat pe cei doi iluzionist­ din trupa soroc­ană să facă cumva și să dispară stima ghimpată de pe malul Prutu­lui, ce încă mai desparte fra­ții de frați.. A doua zi, duminică, fan­fara și grupul folcloric din Soroca au prezentat un spec­tacol la „Casa Armatei“. Spectacolele prezentate de oaspeți au fost apreciate în mod deosebit de cei prezenți. Domnii prof. Cornel Grad, consilierul șef al culturii din Sălaj, d-na prof. Maria Po­rumb, dirijoarea corului Bi­sericii ortodoxe, dl. preot loan Ghiurco și nu în ultimul rînd Porumb membrii corului d-nei au oficiat serviciul de gazde bune și primitoare. Ioan LUPA P.S. în numerele viitoare vom publica interviul acor­dat ziarului nostru de dl. Va­­­sile Mărzacu, _________J Ședință la Prefectură Ieri, 27 ianuarie ax., a avut loc — sub conducerea domnu­lui dr. ing. Victor HALMAJAN, prefectul județului — obișnui­ta ședință săptămînală de lucru a Prefecturii județului. În cadrul ordinii de­ci, în a­­fara aprobării eliberării unor autorizații pentru organizarea și desfășurarea de activități e­conomice pe baza liberei ini­țiative, au fost prezentate — de către domnul Vasile Rotar, directorul Direcției tehnice, in­vestiții, construcții și activita­te de gospodărie comunală și locativă — documentațiile teh­nice in vederea obținerii acor­dului pentru unic și a autorizațiilor executarea de lucrări. Apoi, domnul Mircea Chișu, se­cretarul Prefecturii, a prezen­tat proiectul de decizie privind retragerea taximet­riști, autorizațiilor unor proiectul de de­cizie privind actualizarea Co­misiei județene de apărare îm­potriva inundațiilor și efecte­lor fenomenelor meteorologice etc. Domnul Radu Bara, primarul municipiului Zalău, a ridicat probleme referitoare la modul de organizare și de desfășura­re corespunzătoare a alegerilor locale de la 9 februarie 1992,­­v.ș.| Ne-am interesat pentru dv. Mai mulți deținători particu­lari de tractoare și utilaje a­­gricole ne cer explicații pri­vind actele necesare organiză­rii unor activități economice pe baza liberei inițiative. Pen­tru organizarea de asociații fa­miliale sau activități indepen­dente pentru prestarea de ser­vicii în domeniul lucrărilor a­ Sf. Efrem Strul, Paladie și Iacob DE ZIUA UNIRII Sărbătoarea Unirii, ziua de 24 ianuarie, a fost marcată, anul acesta, în municipiul Zalău, în mod deosebit. Vineri, la Casa de Cultură a Sin­dicatelor, a avut loc un spectacol omagial, cu­­ un conținut adecvat, dominantă fiind trăirea patriotică atît la interpreți, cît și la publicul spectator Corul „Gloria Dei" al Catedralei Ortodoxe și Corul Școlii Normale din Zalău — dirijate de prof. Maria PORUMB — au impresionat prin repertoriul abordat și interpretare. Cu sensibilitate au rostit din versurile ma­rilor noștri poeți recitatorii Claudia CRISTIC, Aurelian TEGLÁS și Aleona PLĂMĂDEAL­ A — elevă din Basarabia care învață la liceul Teo­retic din Zalău. Prezentă, ca la toate evenimentele artistice, Formația instrumentală „Folclorica" a dovedit încă o dată calitatea ei de profesionistă. De remarcat, evoluția tînărului interpret de mu­zică populară Dinu IANCHIȘ, pe care Televi­ziunea română l-a debutat sîmbăta trecută sub pseudonimul semnificativ Dinu Iancu Sălăjea­­nul. V__________________J Ileana PETRE­ VN La Exploatarea Minieră Sălaj - Sărmășag UN REVIRIMENT DE BUN AUGUR Iarna aceasta a fost — și mai este incâ — deosebit de geroasă. Am răbdat și răbdăm și acum de frig la apartamente. Motivul princi­pal: cărbune puțin la Filiala Electrocentrale Za­lău 1 Ziarul nostru s-a preocupat destul de mult de această problemă — încă din toamna anu­lui trecut — apelînd, de nenumărate ori la mi­nerii de la E.M Sălaj — Sărmășag să-și spo­rească eforturile pentru a extrage și livra mai mult cărbune F.E. Zalău, pentru ca aceasta din urmă să poată asigura agentul termic necesar. Ca răspuns la solicitările noastre — și la ne­voile municipiului Zalău — minerii au trecut, încă din data de 1 decembrie 1991, la progra­mul de lucru de 8 ore pe schimb. Un prim re­zultat, pe luna trecută, față de decembrie a a­­nului precedent, minerii de la E.M. Sălaj — Sărmășag au extras mai mult cu 10.000 tone cărbune. Livrările pe luna curentă, pînă în 24 ianuarie inclusiv, au fost de 40.670 tone cărbu­ne, din care s-au livrat F.E. Zalău 35.164 tone cărbune. — Luna curentă — ne spune domnul Nicolae Colțan, inginer șef tehnic-producție — a fost mai bună decit lunile precedente, cu toate că in prima parte (a lunii — n.n.) a lipsit motorina, iar în a doua parte, din cauza timpului nefavo­rabil, s-a lucrat mai slab în carierele de cărbu­ne. Creșterile de producție, însă, sunt vizibile. La fel și livrările. Spre exemplu, în zilele de 23 și 24 ianuarie am livrat, pe total, 3210 tone și, respectiv, 3.133 tone cărbune, din care Fi­lialei Electrocentrale Zalău — 2628 tone și res­pectiv 2843 tone. Dorim — și sperăm — ca în continuare să livrăm cantități mai mari de căr­bune decît în prima jumătate a lunii curente. Consiliul de conducere, toți minerii de la E.M. Sălaj-Sârmășag cunosc faptul că la F.E. Zalan stocul de cărbune s-a diminuat foarte mult și că pentru a nu fi nevoită a opri furnizarea de agent termic în zona industrială șî termofica­­rea urbană, este nevoie de cărbune mai mult. Domnul ing. Nicolae Colțan ne mai spune că in acest sens acționează miner­ii de la toate sec­toarele, convinși fiind că de aceasta depinde și supraviețuirea E.M.Sălaj-Sărmășag în cadrul e­­conomiei de piață. Vom mai reveni. D. MCE A­NU gricole este necesar să vă adre­sați primăriilor locale unde veți completa o cerere tip (po­trivit anexei 9 din Decretul Lege nr. 54/4990) la care veți anexa: • Dovadă că dețineți spațiul necesar pentru desfășurarea activității; • Copie legalizată a actului de studii; • Avizul Centrului de Medi­­cină Preventivă a județului;­­ Avizul Inspectoratului ju­dețean P.S.I. Dosarul cu aceste acte se de­pune de primărie la Prefectura județului unde se discuți și avizează de comisia constituită in acest scop, după care in șe­dința Prefecturii se hotărăște asupra avizării prin decizie care se transmite Direcției Fi­nanțelor Publice, instituție ca­re eliberează autorizația de funcționare. (M.P.) Intilnire cu proprietarii Săptămîna trecută peste 300 de deținători particulari de tractoare din județul nostru au participat la o ședință de lucru, organizată la solicitarea Prefecturii, pe tema organizării și desfășurării lucrărilor celei mai grele campanii agricole din ultimii ani, în cadrul întîlnirii, prezidată de d-l dr. Victor HALMAJAN, pre­fectul județului, domnii ingineri Mihail ȘTE­­FANESCU, director general și Tănase HADA, director cu probleme de mecanizare la D.G.­­R.A., au prezentat și clarificat o serie de pro­bleme cu care se confruntă nu numai cei peste 500 de deținători actuali de tractoare, dar și toți deținătorii de terenuri chemați să depună eforturi deosebite și să manifeste inițiative pentru renașterea rodniciei pămîntului al că­rui stăpîni sînt și vor fi pentru totdeauna, în acest cadru, printr-un dialog apropiat și fructuos, primul cu această categorie de oa­meni pentru care chemarea pămîntului repre­zintă speranța noastră de mai bine, s-au cla­rificat și precizat o serie de probleme din care amintim : • fiecare deținător particular va alimenta tractorul cu motorină la secția de mecanizare, prima alimentare la prețul de 90 lei /litru, iar următoarele, in cazul în care se justifică con­sumul motorinei numai la efectuarea lucrărilor particulare de tractoare agricole pe baza recepției acestora, la prețul de 53 lei/litru, recalculindu-se și prima ali­mentare la prețul redus. • Aprovizionarea cu utilaje, piese de schimb și alte produse se va asigura la solicitarea ce­lor interesați, prin „Agroservice“ în limita po­sibilităților reale ale unităților producătoare și altor agenți economici. In sprijinul deținători­lor de tractoare care doresc să cumpere plu­guri, discuri, semănători, grape, remorci și alte utilaje se vor asigura credite pe termen lung de 7—8 ani, cu dobînzi maxime de 4 la suta. • In următoarele zile, deținătorii particulari de tractoare și utilaje agricole, în înțelegere cu secțiile de mecanizare vor stabili, cu pro­prietarii de teren, suprafețele pe care vor efec­tua lucrări agricole începînd cu arăturile, pre­gătirea terenului și însămînțările de primăva­ră, evitând preferințele neloiale, care ar con­duce la neglijarea unor oameni cărora destinul și anii nu le-au fost favorabile. Tot în această perioadă, specialiștii de la centrele agricole teritoriale consultă deținătorii de terenuri pri­vind cantitățile de semințe, ingrășămine, a­­mendamente și alte produse de care au ne­voie în această primăvară în vederea asigu­rării lor în fiecare localitate. Mihai PAVEL Reversul unei glume de cam­pa­nie • Cuib reușim oare — și nici n-am avut prea mult timp să ne străduim ... —­­ să primim atît de repede și, mai ales,­ fără taxe vamale (!). etichete de falsificatori? Facem ce facem, ne învîrtim și le mai dregem, dar tot dăm cu bîta-n ... Ocean ! Și aco­lo ne rămîne sporul. Mari ghinioniști mai sîntem! Și numai ghinion este, că doar nu poate avea toată lumea părul Mond și ochii albaștri, ori mustiți... Ba, altul poate fi motivul: ‘ n-avem și la Cucuieții din Deal, ca în Vestul. .. blind, sateliți, compu­tere ... Păcat că nu are lumea bu­nă încredere în noi. Tocmai acum, cînd am început să fim atît de convingător de sinceri. Vrem să fim primari? Tre­buie să convingem alegătorii că știm tot ce-i doare mai rău. Și spunem ce se vede, și mai săpăm puțin, și ne mai gîndim pri fi mlîne. Cuvinte sînt și nu dor, și nu le este frig, și foame, și nu cer sub­venții de la stat. Ne tot în­trebăm dacă mai este ceva ce nu știam și așteptăm, cu­­ sufletul cu­ o buburuză, fina­lul, retragerea apelor. De mult n-am­ mai auzit de atîta dăruire și pasiune, an­gajate, în exclusivitate, spre mai binele nostru. Nu rîdeți, că nu-i de rîs. Nți trebuie curaj, nu glumă, să ieși, ACUM, din rînd. Și excluzînd excepțiile — care trec peste limita (admisă !) a posibilității de aut,cunoaște­re, autoapreciere... — toți cei care au curajul să se­­ în­frunte, din mai multă sau mai puțină inițiativă proprie, nu pot fi blamați așa.... cu una cu două. La urma urmei, oameni sîntem toți. Și, deci, supuși greșelilor. Dacă te la­să conștiința să dormi, scru­pulele sunt o nimica toată (sic !). Și noi putem greși. Cine știe ce va ieși din noianul acela de „DA“ și „NU“, pe care noi, cu minutele noastre, îl vom pune în .. . pălărie. Și iar (ne) vom plînge 4 ani (?) că n-am fost „inspirați“, că oricare dintre ceilalți (8) ar fi fost mai bun decît al 9-lea, adică, decît primul*? Și cine va fi de vină? Eu’xipa? Zo­dia? Forțele oculte? Greu de spus. Greu de ales... Ce bine­ ar fi dacă am pu­tea să-i alegem pe toți 9. Ne doare apa rece, apa caldă și frigul — se vă ! Ne doare plinea — rezol­se rezolvă! Ne doare sufletul — se rezolvă* Ne dor legile — se rezolvă! Ce ne mai doare? Toate s-ar rezolva .. .! Viorica BLAJ

Next