Graiul Sălajului, octombrie-decembrie 1992 (Anul 3, nr. 578-625)

1992-11-26 / nr. 610

ZIAR EDITAT DE SOCI­ETA­TEA COMERCIALA „GRAIUL SĂLAJULUI“ S.A. - COTIDIAN AL CONSILIULUI JUDEȚEAN SĂLAJ -ANUL IV,NR. 610 JOI, 26 NOIEMBRIE 1992 4 pagini — 10 lei ^ • INDEXARE. Comisia Na­­­­țională de Indexare a propus­­ indexarea salariilor, începînd cu data de 1 noiembrie 1992, cu 17,7 la sută, iar a pensiilor cu 20 la sută. • CONFERINȚA: Dl. Ni­­colae Văcăroiu, primul minis­tru al Guvernului, a ținut o conferință de presă la care au participat și cei patru miniș­tri de stat: Mișu­ Dan Mircea Popescu, Negrițoiu, Florin Georgescu și Theodor Meleș­­canu. Premierul a spus că Gu­vernul său va continua refor­ma și procesul de privatizare, fără să se diminueze dimen­siunea și ritmul acestora. Gu­vernul urmărește realizarea unei economii de piață de tip social, într-o formulă tipic românească, care se inspiră din modelul țărilor dezvolta­te, dar nu-1 copiază. Dl. Vă­­căroiu nu crede că într-o pers­pectivă îndepărtată va fi o­­portună trecerea la o econo­mie de piață de tip liberal. Telex — Ieri, ora 13:00 * * * * 5 * * * 9 • N.A.T.O. „România — a declarat dl. Theodor Mereșca­nu, ministrul de externe — este gata să devină membru cu drepturi depline al N.A.­­T.O., dacă această organizație o va permite. Dl. Kh­endler, conducătorul unei delegații NATO la București, a declarat că „Alianța Nord-Atlantică a­­cordă o mare atenție relațiilor cu România și dorește ca a­­cestea să fie aprofundate**. Președintele Ion Iliescu a fost invitat să viziteze sediul NA­TO de la Bruxelles. • NEGOCIERI. La Geneva a avut loc ultima rundă de negocieri privind Încheierea Acordului pentru o zonă de comerț liber Intre România și țările membre ale A.E.L.S. In centrul discuțiilor s-a aflat problema concesiilor de natu­ră vamală și facilitățile in comerțul cu produse agricole de bază, neprelucrate. • FINANȚE. Banca Națio­­­­nală a comunicat că în a doua decadă a lunii decembrie 1992 , va pune în circulație bancno­ta de 200 lei și moneda me­­­­talică de 5 lei. Bancnota de 100 lei și monedele de 1, 3 și 5 lei din vechea emisiune vor mai circula o perioadă de maxim 6 luni.­­­PRETURI. După noile ta­rife anunțate de TAROM, o­­­eălătorie cu avionul Cluj­!1.­!­curești costă acum 5.150 lei (preț vec­hi ) ? TO lei­ • VIZITA O delegație a­­ Partidului Socialist al Muncii, condusă de tovarășul Zile­­­er­det, S-a îndreptat spre Repu­blica Populară Chineză, la in­­vitația­ partidului frățesc din­ această țară. 9 DEPUNERI. RESTITUIRI, în primele nouă luni ale a­­nului depunerile făcute de populație la CEC însumează 173,1 miliarde lei, în timp ce restituirile s-au cifrat la 150,1 miliarde lei. Ioan LUPA /— f v_ U arăm și o mai însămințăm! Răcirea simțitoare a vremii, cu­­ înghețuri ușoare ale solului, ceața, precum și debitul scăzut cimi­al precipitațiilor, favorizează uscarea terenului și efectuarea arăturilor. De altfel, în primele ore ale ultimelor zile, în multe sate ale județului, s-au putut vedea tractoare la arat. Consi­derăm că cele cîteva ore, cît pămîn­­tul este ...bun de lucru, trebuie fo­losite, din plin, pentru creșterea su­prafețelor arate, indiferent că sînt pentru însămințările din acest an, sau pentru cele din primăvară. Probabil că timpul va mai permite să se în­­sămînțeze și în această toamnă tîr­­zie, cu atît mai mult cu cit, in u­­nele comune, s-a reușit să se însă­­mînțeze foarte mici suprafețe cu ce­reale păioase. în comuna Șamșud, de exemplu, din cele 300 ha propuse, au fost însămînțate doar 70! Foarte puțin s-a însămînțat și în comunele Ip, Pericei, Camar și Hereclean . Asta în timp ce, în 17 comune au fost depășite suprafețele propuse, iar în alte 15, suprafețele însămînțate sunt aproape de nivelul celor propuse. Bine ar fi dacă s-ar reuși să se însămînțeze măcar suprafețele arate unele dintre acestea fiind, de altfel, și discuție. Desigur, nu trebuie ne­glijate nici arăturile de toamnă, de­oarece ele sunt hotărîtoare pentru ca insămințările de primăvară să se deruleze la timpul potrivit, in func­ție de evoluția vremii. De aceea, secțiile „AGROMEC“ și specialiștii de la centrele agricole teritoriale tre­buie să se implice cu mai multă res­ponsabilitate în urgentarea arături­lor și, bineînțeles, pentru creșterea suprafețelor insămînțate cu culturi de toamnă. Cu cit vom însămînța și vom ara mai mult, chiar și in a­­ceastă toamnă tîrzie, cu atît produc­ția anului 1993 va fi mai mare, iar pîinea va fi mai sigură. Vasile ȘANDOR APELUL Asociației Istoriclor din Transilvania și Banat Asociația istoricilor din Transilvania și Ba­nat, cu sediul în CLUJ-NAPOCA, str. Napo­ca, nr. 11, este înscrisă în registrul persoane­lor juridice al Judecătoriei Cluj-Napoca la poliția 44/1992. Ea este o asociație profesio­nală, apolitică și are ca scop promovarea cer­­cetărilor de specialitate, studierea, populari­­­­zarea și valorificarea editorială și metodico­­didactică a istoriei naționale și universale în România, circumscrisă adevărului istoric Asociația și-a constituit Filiale la nivelul județelor din Transilvania și Banat, din rîn­­dul cărora fac parte profesori, cercetători, muzeografi, arhiviști și bibliotecari. Ea gru­pează in principal persoane licențiate în is­torie, dar este deschisă tuturor celor ce des­fășoară o activitate de cercetare, predare sau COMITETUL DE ORGANIZARE Continuare In pag. a­n­ a 4 sportive și antrenorul Gh. Tadici la TROFEUL „CARPAȚI“ (F) După cum se cunoaște, in aceste zile se des­fășoară, la Rm. Vîlcea, Trofeul „Carpați" la handbal feminin. Spre satisfacția iubitorilor de handbal din județ, la aceste întreceri este re­prezentată și echipa noastră „Silcotex“, prin jucătoarele Steluța Lasăr, Petronela Melinte și Dalila Stoienete, în lotul de tineret și Dana Mo­rari­u în lotul mare (A). Și, ca o recunoaștere a competenței profesionale, dovedite de ani de zile la cîrma echipei din Zalău, profesorul Gheorghe Tadic, a fost numit antrenor la lotul de tineret. Împreună cu Tiberiu Milea, antre­norul echipei Rapid Mefin. Le dorim, din tot sufletul, SUCCES! (I.N.) SPITALUL JUDEȚEAN Greutați inerente. Marți dimineața, domnul doctor Dorel DINUELIGAN, directorul Spitalului județean Sălaj a făcut, la rugămintea noastră, o scurtă și consisten­tă „radiografie** a probleme­lor la zi ale Spitalului. 1. LIPSA DE BANI pentru alimente, pentru încălzire pentru apă. Se Încearcă apro­ai vizionarea cu alimente proas­pete, de calitate și calitatea mesei s-a îmbunătățit incon­testabil. 2. NECAZURILE CU „Construcții-Montaj“ S.A. S.C. și cu șarpanta. Trebuia să fie gata de un an și nu se va­ termina nici in această iarnă. De ce? Pentru că nu (se) lu­crează. „Noi avem 20 milioa­ne de lei de la minister, pen­tru această lucrare. Dacă nu-i folosim in acest an, îi pier­dem. Problema banilor invo­cată de către I.C.M. a fost și este la pretext**. 3. INSTALAȚIILE DE APA ale spitalului sunt degradate total, zilnic se sparg țevi și remedierea lor durează, u­­neori, zile și nopți întregi. De fapt, ar fi necesară o re­parație capitală a acestui spi­tal. 4. APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE. Nu este așa cum ne-am dori — cons­tantă și ritmică — deși nu o­­ducem numai prin „Napro­­farm“ Cluj-Napoca, ci și prin relații directe cu fabricile de medicamente din țară, ur­mărind eliminarea, pe cît po­sibil, a intermediarilor. Viorica BLAJ Qonitfiusrr ln pag. s II a dat și probleme din cauza altora! Oaspeți Recent, comuna Bocșa s-a bucurat de vizita unei delega­ții franceze din landul cu re­ședința la MONT DE SAN. Membrii delegației MAR­— domnul GERARD KERFORN, consilier la Prefectura din Mont de Marsan, soții MILLEZET și JEAN FRANCOIS BONNE,din localitatea POUYDESSEAUX. JACQUES VALERY, din Mont de Marsan și GUY LACQUE­­MENT, de la ziarul „SUD OUEST“ din­ Mont de Marsan — sunt reprezentanți ai unui colectiv pentru drepturile o­­mului, constituit din persoane francezi la particulare, implicate in dife­rite activități ale landului Din anul 1990, de cînd co­muna Bocșa a intrat in atenția acestui colectiv, s-au studiat transformările și procesul de tranziție spre o societate de­mocratică, urmărindu-se, în­deaproape, toate problemele so­ciale și toate frămîntările din viața locuitorilor comunei, ca­racteristice, de altfel, întregii societăți românești de după Decembrie 1989, în timpul șederii la Bocșa, membrii delegației au reluat dialogul cu locuitori ai satelor, Bocșa realizîndu-se întîlniri cu toți factorii de la nivelul comunei (consiliu local, școală, dispen­sar medical), precum și o scur­tă conversație cu reprezentanți ai presei locale. Știute fiind necesitățile co­munei din domeniul social, membrii delegației au adus la Bocșa medicamente în valoare de peste 700.000 lei, rechizite școlare, manuale pentru învă­țarea limbilor franceză și en- Vasile ȘANDOR Continuare in pag. a Ili-a Bravo, România, Cum evoluția, din Franța a fost deosebit de elogiată de gazde, vecinii lor, spaniolii, n-au scăpat ocazia de a-i a­­vea ca oaspeți pe artiștii să­­lajeni. Prin mijlocirea d-lui Benito Xabier, care cun­oa­ște foarte bine folclorul românesc și a d-lui Andrei Mogheru, atașatul cultural o­dei României la Paris Trida.a­. s-au loan Nichita SARADIÎȘ Continuare io pag. a 11-a Basarabia se reunește cu România! Prin telefonie. Deocamdată! Am solicitat amănunte domnului Eugen TRANDA­FIR, director al Direcției de Telecomunicații Sălaj. Concret, începînd cu 1 De­cembrie 1992 — coincidență fericită — convorbirile tele­fonice cu localitățile din Ba­sarabia nu vor mai fi trata­te ca și convorbiri internațio­nale. De la orice telefon au­tomat se va putea forma, di­­­­rect, numărul dorit din Ba­­­­sarabia. Convorbirea va fi­­ taxată corespunzător zonei a III-a de tarif interurban din România.­­ Informații suplimentare se­­ pot obține de la serviciile de specialitate existente (931). I Care va fi următorul pas? V. BLAJ ALIANȚA CIVICA — FILIALA SALAJ își INVITA membrii la CONFERINȚA JUDE­ȚEANĂ ce va avea loc luni, 30 noiembrie 1992, 1 orele 16,00 la Casa de Cultură municipală Zalău. Participă — membrii din conducerea Alianței Civi­ce București. (2130)

Next