Graiul Sălajului, ianuarie-martie 1993 (Anul 4, nr. 626-675)

1993-01-15 / nr. 633

Graiul Sălajului între lege și fărădelege într-un extras de acte nor­mative, ce reglementează în­treținerea și gestionarea re­producătorilor in stațiunile și punctele comunale de mon­tă, întocmit de ORȘA Sălaj, si-au înșiruit nu­mai de 7 legi, ordine, decizii puțin h­otărîri, unele mai noi, alte­și­le mai vechi, de pe vremea­­ [UNK]noii revoluții agrare”, dar care nu s-au abrogat și con­tinuă să gireze munca în a­­cest sector. Cum ar fi, spre exemplu, Legea nr. 40 /1971 (p­ivind organizarea, admi­ni­t­rar­ea și folosirea­ pajiști­lor,­ loturilor zootehnice și semincere, precum­­ și a sta­țiunilor comunale de montă), Ordinul nr. 55 al M.A.I.A. din 1973 sau Legea nr. 40/ 1975. Noi nu vom abuza de spa­țiu spre a vă reține atenția stimați cititori, cu „codice” ticluite și ierarhizate pe ar­ticole din nu­ știm care lege, ci vom formula două preci­zări stipulate de o Hotărîre a Guvernului României din 1991 (de pe vremea d-lui Pe­tre Roman) care, se pare, a încercat să ia­­ taurul de coar­ne . — „Reproducătorii masculi pentru stațiunile și punctele comunale de montă se asigu­ră de către Oficiile de Re­producție și Selecție a Ani­malelor, din fondurile de investiții de la bugetul de stat, completate cu fondurile realizate din valorificarea re­producătorilor reformați”. — „îngrijirea și furajarea reproducătorilor masculi din stațiunile și punctele­ comu­nale de montă se asigură de către primăriile comunale, o­­rășenești și municipale, care încadrează îngrijitori de re­producători și organizează pe suprafețe proprii loturi zoo­tehnice pentru producerea nu­trețurilor necesare”. Dacă în primul paragraf lucrurile sunt destul de­ cla­re, în cel de al doilea legea e interpretată în fel și­­ chip De multe ori și nu în puți­ne locuri, efortul de­ a se procura și asigura reprodu­cători în valoare de milioa­ne de lei, este zădărnicit, dacă nu cumva chiar anulat de către neisprăviți că nu a­­sigură cele mai bune condiții , acelor reproducători de care depinde soarta efectivelor și impulsul ameliorativ atît de necesar. (Vom reveni). S. GLIGUȚA Cine ia taurul de coarne? (II) Apartamentele — un subiect inepuizabil Consiliul municipal Zalău a dezbătut recent „modul de repartizare a locuințelor din fondul locativ de stat, la u­­nitățile din municipiul Za­­lău” în anul 1992. După o oră și 20 de minute de discuții s-a ajuns la concluzia că, practic, actuala conducere a primăriei nu poate nici jus­tifica, nici anula ceea ce au făcut alții și, deci, nu este drept nici să răspundă acu­zaților care i s-ar putea a­­duce. Răspunde, în schimb, pentru ceea ce se repartizea­ză unităților (și nu oameni­lor), în legislatura pentru care a fost investită. Unde intervine, totuși? In cazurile în care, o unitate repartizea­ză un apartament unui sala­riat care are posibilitatea să facă naveta, în consiliu s-a propus verificarea mult mai atentă a tuturor acestor re­partiții pentru a se evita situațiile în care unii pri­mesc apartamente chiar da­că mai au unul sau locuiesc în case particulare. S-au fă­cut greșeli? Sunt mai mult sau mai puțin cunoscute. Din păcate, vidul legislativ din acest domeniu, coroborat cu stagnarea aproape totală a construci­ei de locuințe din ultimii trei ani, pe fondul u­­nei crize acute de locuințe pare, cel puțin deocamdată, aproape imposibil de rezol­vat. V.B. Nem­ulț­um­ire Cînd am fost la Bocșa, zi­lele trecute, cîteva persoane erau nemulțumite de faptul că au rămas fără abonament la ziarul „Graiul Sălajului”. Dumnealor îl acuzau pe facto­rul poștal, „din vina căruia mulți cetățeni din Bocșa, dor­nici să aibă abonamente, ră­­mîn fără...” Noi, nu avem motive să nu-i credem pe cei cu care am stat de vorbă, dar mer competența să-l luăm la în­trebări pe factorul poștal care, suntem­ de părere, tre­buie să-și facă meseria. (v.ș.) Punerea în posesie a proprietarilor 4?1. COMUNA RUS Informațiile primite de la domnul Ioan Pop, primarul comunei, relevă faptul că din fo­t.V de 1.488 persoane, că­rora nebuia să li se reconsti­tuie dreptul de proprietate pentru 4.581 ha, au fost puse la­ posesie 1.483 persoane, cu 4.542 ha. Au mai rămas de pus în posesie, din anumite motive, 5 persoane,cu 39 ha. In c­a­na Rus, nu a fost încă, înminat nici un titl de proprietate. Au fost tra­­se la OCOT, în vederea um­pletării titlurilor, un număr de 36 de fișe. Sunt pregătite, spre a fi înaintate la OCOT, încă 165 fișe, în privința stabilirii drep­tului de proprietate asupra pădurilor, deși problemele par a fi complicate, a fost încheiat protocolul pentru 158 ha pădure, suprafață aferen­tă la 201 persoane. Se mani­festă preocupări pentru clari­ficarea tuturor problemelor, pentru ca toți cetățenii, care au dreptul la păduri, conform legii, să intre în posesia lor. (v. ș.) „În ceea ce adunăm cu mătura, putem deschide un butic“ Despre firma „Scorpion“ și barul cu program „non-stop“ de la Sala Sporturilor Zalău, circulă în oraș tot felul de vor­be, unele de apreciere, altele destul de „deocheate“. Curiozi­tatea profesională m-a îndemnat să servesc și eu aici un suc și o cafea, prof­ițind și de turneul, de handbal feminin ce se desfășoară în aceste zile.Stînd la tejghea, sau la masa din hol, totul pare normal, mai cu seamă dacă este și ziua în amiaza mare. Balramul, așa după cum am fost informați, începe după lăsarea întunericului și „startul“ dansului, sub „povara“ măștii decibelilor muzicii și a țipetelor dansatorilor. Și nu numai în hol, ci mai ales în grupurile sanitare, care au și ajuns intr-o stare deplorabilă, îndeosebi cel pentru sexul frumos: oglinzi sparte, instalații rupte­ smulse chiar de la locul lor, toate ducîndu-te cu gîndul că "pe aici au trecut po­poarele migratoare și că nu ne-am afla în era zborurilor cosmice, a civilizației secolului XX, în prag de mileniu trei. Văzîndu-mă nedumerit de ceea ce este aici, personalul care se ocupă cu întreținerea Sălii Sporturilor mi-a mai spus una care m-a lăsat perplex: „Asta nu-i nimic. Să veniți dimineața și să vedeți clte sutiene și cîți chiloți adunăm de aici, ceea ce adunăm cu mătura, am putea deschide un butic. Din Și fiți sigur, am­ avea ce vinde“. Nedumerirea noastră este determinată de faptul că aici, la Sala Sporturilor, unde vin sute și mii de spectatori la între­cerile sportive sau diverse spectacole și care ar trebui să beneficieze de condiții ideale de petrecere a timpului liber, sunt nevoiți să suporte neglijența, puțin spus, a celor care fac orice doar pentru a scoate bani, distrugînd bunuri reali­zate cu multă trudă. (I. NICHITA) La PT 16 și la T 17... u­rmare din aas. i P 3, ap. 14 — tur­tun montat pe coloana din baie, V­. Faze­­kaș — ap. 9 și Andrei Sabău ap. 10 — bloc P 28­­— robine­te pe calorifere. Comentariile pe marginea listei sînt, credem, noi, în primul rînd de competența vecinilor. Nu vor întîrzii în­să, prea mult, nici p emiile" pentru inventivitate. In ceea ce ne privește ne mai oprim la două repoete. 1. Locatarii de mai sus, nu sunt, nici pe departe, nici­­ in­gurii din municipiu care nu au apă și căldură și n­­i­­m gurii cu astfel de instalații. 2. Luni, 11 ianuarie a. . dl. Vasile CIORBA, dires­­ir CET Zalău a făcut cîteva precizări, credem noi, de na­tură Să ne dea de gîndit S-a ajuns la un adaos zilnic de apă­­(pierderi) de 6—7900 mc. Adică, tot la trei zile se în­locuiește, practic, apa din sis­temul de termoficare. Și concluzia: „dacă mai vin vreo două trei... reprize de frig asemănătoare celor de­­abia trecute, cu toată bună­voința, nu știm dacă ne mai descurcăm. Se fură la drumul m­­are". Dl. director Ciorba a cerut, c­ît nu este prea tîrziu, ca Pri­măria, cu­ acordul Consiliului, să dispună Regiei să-și con­troleze situația și să elimine aceste pierderi în cel mai scurt timp. IULIU MANiU — simbol al unității naționale (11) Războiul mondial a deschis o nouă pagină în istoria lup­tei pentru unire, în viața tu­multoasă a lui Iuliu Maniu, aflat pe frontul rusesc, iar apoi pe cel italian. Au fost ani cumpliți, dar care, pe măsura scurgerii timpului, apropiau sfîrșitul calvarului și ivirea zorilor libertății, dreptății și unității celei mari. A menținut o perma­nentă legătură cu membrii Comitetului Executiv, cipă, la consfătuirea din parti­24 septembrie 1918, la alte lucrări de mare importanță — Declarația de autodetermi­nare din 12 octombrie, citită de Al. Vaida în Parlamentul ungar,­ la 18 octombrie, la redactarea comunicatului Consiliului Național Român Central, din 9 noiembrie 1918, de preluare de către români a întregii administra­ții a Transilvaniei, la organi­zarea Consiliilor și gărzilor naționale române. Cugetător, politic de mare talent, Iuliu Maniu a observat necesitatea organizării imperioase a ro­mânilor din­ fosta armată austro-ungară, inițiind la Vie­na (21 octombrie 1918) o Con­sfătuire a reprezentanților ofițerilor și soldaților ro­mâni, care au ales Senatul Central al Ofițerilor și Sol­daților Români din Ardeal, Banat și Bucovina, trînd peste 50.000 de concen­­per­soane, în comitet fiind aleși general Ioan Boeriu, căpitan Traian Popa, preotul Nicolae Oprean. Tinerii soldați și o­fițeri români, instruiți la Viena, s-au întors la vetrele lor, devenind elemente de bază ale gărzilor naționale care au menținut ordinea și au apărat revoluția din Transilvania. Preluarea administrației de Consiliul Național Român Central în Întreaga Transil­vanie, Banat, Crișana și Ma­ramureș, a determinat guver­nul ungar Károlyi să recurgă la noi manevre pentru men­ținerea statu quo-ului în ca­drul vechilor granițe, trimi­țînd la Arad pe ministrul Oszkár Jászi, în vederea „tratativelor“ (13—15 no­iembrie 1918). Dezbaterile au evidențiat poziția diametral opusă a celor două delegații. Clarviziunea și hotărîrea manifestate de Iuliu Maniu în timpul discuțiilor au fost decisive, el afirmînd răspicat faptul că românii doresc des­părțirea completă de Unga­ria. „Națiunea română —" declară Iuliu Maniu — vrea să-și aibă statul său propriu și suveran, nă vrea să-și Națiunea româ­înfăptuiască suveranitatea sa națională și de stat pe întreg teritoriul locuit de români al­ Ardea­lului și al Ungariei și nu poate admite ca să se pună piedici acestei suveranități, prin enclave străine, mește­șugit făcute și susținute. Ar­­­dealul și părțile din Ungaria e un mărginașe compact românesc, pe teritoriu care noi românii, poporul româ­nesc, îl socotim și-l vrem ca stat românesc, asigurînd de sine înțeles deplina libertate națională, politică și cultu­rală celelalte popoare conlo­cuitoare. Noi nu voim să devenim din asupriți asupri­tori, dar nici nu putem ad­mite o ciungărire a teritoriu­lui românesc (. . .). Constat, însă, că reprezentantul gu­vernului unguresc nu înțele­ge așa dreptul acesta, cum îl înțelegem noi și cum îl înțelege toată lumea. Aici e deosebirea între noi, în ur­ma căreia înțelegerea nu e cu putință“. Iată elementul fundamental care a marcat toate epocile și pînă astăzi. Un adevărat testament poli­tic: o cuvintare de mare re­zonanță și, totodată, de ma­re actualitate pentru toți a­­ceia care vor să vadă și să înțeleagă temeinicia realită­­­­ții indubitabile, a raportului de viețuire și continuitate neîntreruptă­ a românilor, din ver fisme și pînă astăzi, în vatra lor străbună. FILE DE ISTORIE Pasfina 2 VINERI, 15 ianuarie 1993 . 00 10.00 11,0c 12.00 13.0" IU" 14.00 14.0­ 15.0c 15.25 15,50 16.01 16.3­ 17.00 17.0" 17.35 18.35 19.0< 19,45 20.01 20.3c 20.35 21.25 21.35 22,25 23,0u 23,15 6.b­­ 9.00 10,00 10,10 10.45 11,15 11.45 12,20 13.00 14.00 14.1?­ 16 1r 17.35 18.30 19,00 20.0­ 20.30 22.15 22,25 .22.55 23.10 Programul Televiziunii Na­ționale din Republica Mol­dova TVR Iași TVR Cluj Film serial (reluare) VIRGINIA ÎȘI FACE DE CAP TEp 1) Desene animate Descoperirea Planetei ACTUALITĂȚI Ora de muzică Preuni­versitaria Teleșcoală Tragerea Doto Che:a succesului Arte vizuale AICTU­ALITATI Gone P’rr patria Dialoguri muzicale Simpozion1 Desene animate ACTUALITATI Concurs pentru Eurovision ’93 (XI) La aniversare MIHAI EMINESCU SPORT Film serial DIN VOIA DOMNULUI Episodul 10 Viața parlamentară ACTUALITĂȚI Magazin cinematografic Jazz-Fan SIMBATA, 16 ianuarie 1993 9.00 Bună dimineața... de la Cluj ! 10.00 ACTUALITĂȚI 10.10 Șapte note fermecate. Concurs pentru copii 11.00 Film serial pentru copii SAM (S.U.A.) 11.30 Tradiții ale vlahilor din Voivodina 12.00 Alfa și Omega 13.00 Spectacole oferite de Fundația Brambach 14.00 7 X7 1450 ACTUALITĂȚI 14,40 Reflecții rutiere 14,50 La nașterea Domnului, Eminescu 15,30 Film serial VĂDUVELE. Ep. 1. 16.25 RUGBY, Anglia — Franța 1806­ Al doilea război mondial .. 18.30 Desene animate 18.45 Mapamond 19.15 Teleenciclopedia 20.00 ACTUALITĂȚI 20.35 Film artistic CHINEZUL (VI) 22.15 Săptămîna sportivă 22.35 Speranță pentru un cintec Concurs pentru Eurovision ’93 23.35 ACTUALITĂȚI 23.45 Film serial VĂDUVELE. Ultimul epi­sod DUMINICA, 17 ianuarie 1993 Bună dimineața ! ACTUALITĂȚI Arlechino Film serial pentru copii SAM (S.U.A.) Ep. 2 VIAȚA SATULUI (I) Handbal masculin: Steaua — U.S. Cretei­ (Franța) VIAȚA SATULUI (conti­nuare) Lumină din lumină ACTUALITĂȚI VIDEO-MAGAZIN Anul sportiv 1992 Ocolul pămîntului în 80 de zile Laureații premiului Nobel pentru literatură: Luigi Pirandello Film serial DALLAS. Ep 198 ACTUALITĂȚI Film artistic HOTEL (S.U.A., 1983) SPORT : Convorbiri de duminica Prof. dr. Ioan Scurtu ACTUALITĂȚI Campionatele Europene de patinaj artistic — casa *n»»^potilor

Next