Graiul Sălajului, ianuarie-martie 1994 (Anul 5, nr. 836-886)

1994-01-28 / nr. 851

ZIAR EDITAT DE SOCIETA­TEA COMERCIALA „GRAIUL salajul­ui- S A IN­DIAN AL CONSILIULUI JUDEJIAN SALAJ­amîti vr V« «=, 1 VINERI, 28 IANUARIE 1994 ANUL VI, NR. 851 I SAMBATA, 29 IANUARIE 1994 4 rugini — 50 lei 811320 LA DISPOZIȚIA OV. La acest număr de telefon, în această săptămână, mai mulți cetățeni din municipiul Zalău ne-au sunat cu rugămintea de a le rezolva problema sau cel puțin pentru a­i sensibiliza pe cei care răspund de aceste probleme. De această dată a fost vizat R > G C­b. ZALAU • LOCATARII BLOCULUI B-40 de pe strada Sfânta Vi­­nere, cartierul Simion Bărnu­­țiu, întreabă: De ce la acest bloc, unde a fost blindată în­călzirea în luna noiembrie (19 18), s-a facturat un nu­măr mai mare de ore de pla­tă (108 ore), decât blocului vecin B-41, scările A, B și G (doar 76 ore), în condițiile în care aici s-a furnizat, căldură toată luna? Cu această pro­blemă au fost prezenți pen­tru lămuriri, în data de 6 ia­nuarie a.c., la Biroul relații cu publicul, unde li s-a răs­puns că „totul depinde de­­ operatoarele de la PT­3” Probabil că așa o fi, dacă se­­­­ are în vedere că una dintre­­ operatoare locuiește pe una dintre scările „protejate’’ . CETĂȚENII DE LA B 24, ce aparține de PT 1, sunt ne­mulțumiți pentru că de luni de zile caloriferele sunt reci, cu toate intervențiile Așteaptă și intervenția făcute. Pri­măriei municipiului Zalău, I. N. SARADUL Continuare în pag. a IlI-a Aganda guvernamentală •­IN SPRIJINUL AGRI­CULTURII. Guvernul a apro­bat o hotărâre privind asi­gurarea resurselor necesare agriculturii, in acest sens, s-a decis prelungirea perioadei de utilizare a creditelor — de 225 miliarde lei — acordate pen­tru r­ol lucrările agricole din a­ 1993 până la recoltarea și valorificarea produselor agricole din recolta anului 1994. De a a­emenea, pentru finanțarea campaniei agricole de Primăvară, s-a aprobat a­­cordarea unor credite în su­mă de 400 miliarde lei. Re­sursele vor fi asigurate de Banca Națională a României, creditele urmând a fi date cu dobândă de 76" acor­di­rect producătorilor agricoli, indiferent de forma de pro­prietate și de exploatare a ter >­n­ul­ui agricol. a INVESTIȚII PENTRU CONSTRUCȚII. Guvernul a adoptat Ordonanța privind sti­mu­larea investițiilor pen­tru realizarea unor lucrări publice și construcții de lo­cuințe, care vizează termina­rea "«cuințelor începute, exe­cuții lucrărilor de dotare e­­dilP'.Ma conexe: construirea de noi locuințe pentru unele cat“gorii de populație, în pri­mul ro­ <1 pentru tinerele fa­milii. • SĂRBĂTORI LEGALE. Având în vedere faptul că actul normativ prin care se stabilesc zilele de sărbătoare, nelucrătoare, datează din 1960 și că nu există o regle­mentare la nivel de lege în acest sens. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elabo­rat un proiect de care p­evede abrogarea vechii re­glementării și stabilirea ur­mătoarelor ti"H ■ de sărbătoare 1* : la­ 1 și 2 mai a doua zi de Paște: 1 mai, 1 decembrie, 25 și 26 decembrie. sar­ £»;•, sur. sasa. votmi sasa -mm kxm ersare de carte Duminică, 30 ianuarie a.c, orele 10,00 la Casa de cultură a Sindicatelor din Zalău va avea loc lansarea romanului „Altarul de nisip“ de Ștefan Goanță (concitadin de-al nostru) roman care a văzut de curând lumina tiparului la Editura „Universalia“ din Craiova. Participă mentori ai literaturii sălăjene precum și renumiți critici literari din țară. (V. VARGA) UNDE MERGEM ? SAJMBAIA, 29 ianuarie 1994 orele 9,30: Volei (Div. A): Elcond Zalău —• C.S.S. C.S.M.U.­Suce­ava (Sala Spor­turilor Zalău). Handbal — Cium Cupelor USUM BUN SILGOTEX ! SUCCES IN NORVEGIA! încă nu s-au stins ecourile partidei tur de duminică, dintre Silcotex Zalău și TOTEN Le­na din cadrul sferturilor de finală și iată că urmează o nouă „bătălie” — returul din 30 ianurie, de data aceasta în fara „fiordurilor“. Diferența de scor din partida tur este, în­­tr-un­ fel, liniștitoare, dar să nu se uite că nor­­vegiencele sunt binecunoscute în lumea hand­balului internațional și suntem siguri că-și vor dori cu ardoare victoria pe teren propriu și, de ce nu, chiar să forțeze refacerea handicapu­lui de 12 goluri de la Zalău. La ora la care citiți aceste rânduri, fetele noastre, sub conducerea antrenorului prof. I.N. SABADUȘ Continuare în pag. a III a ► LA S.C. S.A.I­F­O. S A. Zalatu UN VAST PROGRAM DE INVESTIȚII Salariații de la Societatea Comercială S.A.I.F.O. — S.A. Zalău — cu deosebire condu­cerea acesteia — se ocupă cu competență și seriozitate de retehnologizarea secțiilor de producție, convinși fiind că numai așa se pot deschide bariere­“ spre piețele mondi­ale. In acest sens — cu mari eforturi, desigur — aici s-a declanșat­­­ un vast program de investiții, program ce se realizează cu forțe (financia­re) proprii, fără nici un aju­tor din afară. Câteva dintre aceste obiec­tive au și fost terminate și puse în funcțiune. Amintim, in acest sens, prima linie au­tomată de formare-turnare o­­țel, din cadrul T. nr. 1; mo­dernizarea forjei; o mașină de rectificat sertare (la robi­­neți) și alte două mașini — tot de rectificat sertare — se află în faza de probe la fur­nizor, mașini care vor sosi în unitate în cursul lunii viitoa­re. Mai subliniem că moder­nul pavilion numit: „Labora­toare și atelier de proiectare pentru pregătirea producției” este terminat,­­finisat și își așteaptă specialiștii. Am urmărit zilele trecute nu numai cum se desfășoară lucrările de investiții,­­ ca­re, cum sublinia domnul ing. Pompiliu Tămaș, directorul general al unității — ci și fe­lul cum se comportă utilaje­le și instalațiile din progra­mul de retehnologizare aflate deja în funcțiune. Spre pil­dă, la linia automată de for­mare-turnare numită A.F.A. — 30/2, tocmai se terminase șarja și s-a început turnarea. In liniște, fiecare om, la lo­cul lui de muncă își făcea da­toria. Maistrul de schimb. Vasile Dîncan, ne spune că este mulțumit de linie, că dă D. ISPAS Continuare in pag. a Il-a • 6650 DE CERERI pentru instalarea de posturi noi tele­fonice în mediul rural zac în dosarele Direcției de Telecomu­nicații. La acestea se mai adaugă aproape 10.000 in mediul urban, din care numai în Zalău, 5568. Nu vă alarmați ! Sun­tem informați că vom mai schimba multe „prefixe” până se va însănătoși nebunia cu .. . telefonia. • CALCULAȚI: 46.000 lei aratul unui hectar, două treceri cu discul — 34.000 lei, semănatul — 15.000 lei... Faceți rost de acești bani (deocamdată) și așteptați tractorul. Nu înainte de­ a mai face rost de semințe, îngrășăminte, substanțe de combatere... Ați socotit ? Vă mai rămâne să puneți ceva și DE PE ULITA NOASTRA pe masă din noua recoltă? Atenție, însă, vine impozitul! Sus opinca, țărani ! • DOAR UN SINGUR AUTOBUZ mai poate fi văzut cir­culând pe drumul nenorocit, plin de gropi, ce duce spre satul Gostila (Poiana Blenchii). E cel al Autobazei din Dej, căci pe sălăjenii noștri din conducerea „Autotrans“-ului zălăuan îi doare undeva cum se descurcă sătenii de aici. Și dacă tot așa îi va durea și pe cei de la Direcția de Drumuri și Poduri, în legătură­ cu repararea „uliței“ spre Gostila, mâine, poimâi­ne se va retrage și autobuzul de Dej. Curaj, gostilăneni, ci­neva de la județ a promis că vă ajută ! " DOMNUL CONSILIER P. IONAC din Gîlgâu propune ca în campania agricolă de primăvară să fie utilizate la însă­­mânțări și... combinele secției de mecanizare locale, își sus­ține propunerea cu faptul că pe vremea secerișului din vara trecută, curgea grâul prin toate crăpăturile, încât toamna a prins locurile pe unde au trecut holde în toată regula. Trimi­tem propunerea spre „omologare“ pe adresa D.G.R.A. Sălaj. S. BANARU J Afc ?■: x­4 trv* «săi* sas» om um CUM AM AJUNS MERCENAR IN SERBIA (IV) Am acceptat, după cum spuneam, ispitit fiind de bani. Am semnat apoi un contract și s-a așternut li­niștea. „Adică ?“ Am fost mutați în barăci mai confor­tabile cu și încă trei români din Galați. Nu făceam nimic toată zi­lrea, iar din când în când ni se făceau proiecții cu pelicule de pe front. Bi­neînțeles, pe ecran totul era... roz. După o săptămână de odihnă și „îmbăiere“ în vod­că, într-o seară de luni am fost îmbarcați în autocami­oane și transportați­­ la Mos­tar. „Cu ce scop ?“ O să ve­deți, în Mostar ne-au cazat în internatul unei Școli pă­­răsite. Condiții bune de ca­zare, nu am ce zice. Eram peste 80 de inși de toate na­ționalitățile. Apoi a început calvarul, adică programul­ de instruire. Eu, cel care în ar­mată am fost bucătar, nu m-am acomodat ușor. „In ce con­ta acest program ?“ în­tr-o instrucție până la sân­ge. De pildă, alarme de 2—3 ori pe noapte. Ziua, cu ex­cepția amiezii, pregătire fi­zică și militară, încăierările făceau parte din program. Intr-una din încăierări am primit un bocanc în maxilar și am rămas fără doi dinți. Totuși am reușit să leg o prietenie cu un negru din CAPE TOWN (Africa de­ Sud) pe nume Regen, negru, de care purtau mulți frică. Cei mai agresivi erau rusnacii. Nemiloși și sălbatici. După două săptămâni de pregătire am depus un fel de jură­mânt cu mâna pe „Pe urmă ?“ Pe urmă, cruce, un glonte rătăcit, de calibru 8,62 ■ mm, mi s-a oprit în bicep­sul mâinii drepte. M-am în­tors din nou la Plahovăț. Urma să fiu operat. Atunci a apărut o luptă acerbă în propria-mi conștiință. (Va Urm::) Viorel VARGA V. JIHINOVSKI - UN NOU FÜHRER, SAU, PUR SI SIMPLU, UN NEBUN? Multă lume are cunoștință de declarațiile acestui până mai ieri, anonim rus. Rus, vor­ba vine, pentru că el însuși, du­pă ce a ne­­gat că este evreu, recent, într-un interviu. A spus că se mândrește că tatăl său a fost e­­vreu. Nu mai știi ce să crezi ! Dar indiferent cărei etnii îi aparții, important este să fii OM. Or, acest lucru este destul de greu și nu la îndemâna tuturor. Și cu atât mai pu­țin, la îndemâna celor ce-au intrat în... po­liticianism. (Conform dicționarului, compor­tament politic bazat pe practici imorale și demagogice. C. Pă­­­­urescu Motru caracteriza politicianismul, în 1904, ca fiind „un gen de acivitate politică — sau mai practică meșteșugită a drepturilor bine zis­e politice prin care câțiva dintre cetățenii unui stat tind, și uneori reușesc, să transforme insti­tuțiile și serviciile publice, din mijloace pen­tru realizarea binelui public, cum ele ar trebui să fie, în mijloace pentru realizarea intereselor personale“. Cât de contemporan ne este N­ădulescu-Motru !). Dovadă sunt a­­tâtea declarații pe care le-a făcut, mai cu seamă în campania electorală din noiem­­brie-decembrie 1993. „Visul meu este ca sol­dații ruși să ajungă în Oceanul Indian .. Dar ce să caute acolo domnule ... dem­­o­­crat­ent ? Ții neapărat să duci la îndeplinire testamentul politic al țarului Petru cel Mare? Că intențiile lui Jirinovski sunt imperia­liste, că visul său cel mai statornic nu este V. DARABAN Continuare in pag. a II-a

Next