Graiul Sălajului, ianuarie-martie 1994 (Anul 5, nr. 836-886)
1994-01-28 / nr. 851
ZIAR EDITAT DE SOCIETATEA COMERCIALA „GRAIUL salajului- S A INDIAN AL CONSILIULUI JUDEJIAN SALAJamîti vr V« «=, 1 VINERI, 28 IANUARIE 1994 ANUL VI, NR. 851 I SAMBATA, 29 IANUARIE 1994 4 rugini — 50 lei 811320 LA DISPOZIȚIA OV. La acest număr de telefon, în această săptămână, mai mulți cetățeni din municipiul Zalău ne-au sunat cu rugămintea de a le rezolva problema sau cel puțin pentru ai sensibiliza pe cei care răspund de aceste probleme. De această dată a fost vizat R > G Cb. ZALAU • LOCATARII BLOCULUI B-40 de pe strada Sfânta Vinere, cartierul Simion Bărnuțiu, întreabă: De ce la acest bloc, unde a fost blindată încălzirea în luna noiembrie (19 18), s-a facturat un număr mai mare de ore de plată (108 ore), decât blocului vecin B-41, scările A, B și G (doar 76 ore), în condițiile în care aici s-a furnizat, căldură toată luna? Cu această problemă au fost prezenți pentru lămuriri, în data de 6 ianuarie a.c., la Biroul relații cu publicul, unde li s-a răspuns că „totul depinde de operatoarele de la PT3” Probabil că așa o fi, dacă se are în vedere că una dintre operatoare locuiește pe una dintre scările „protejate’’ . CETĂȚENII DE LA B 24, ce aparține de PT 1, sunt nemulțumiți pentru că de luni de zile caloriferele sunt reci, cu toate intervențiile Așteaptă și intervenția făcute. Primăriei municipiului Zalău, I. N. SARADUL Continuare în pag. a IlI-a Aganda guvernamentală •IN SPRIJINUL AGRICULTURII. Guvernul a aprobat o hotărâre privind asigurarea resurselor necesare agriculturii, in acest sens, s-a decis prelungirea perioadei de utilizare a creditelor — de 225 miliarde lei — acordate pentru rol lucrările agricole din a 1993 până la recoltarea și valorificarea produselor agricole din recolta anului 1994. De a aemenea, pentru finanțarea campaniei agricole de Primăvară, s-a aprobat acordarea unor credite în sumă de 400 miliarde lei. Resursele vor fi asigurate de Banca Națională a României, creditele urmând a fi date cu dobândă de 76" acordirect producătorilor agricoli, indiferent de forma de proprietate și de exploatare a ter >nului agricol. a INVESTIȚII PENTRU CONSTRUCȚII. Guvernul a adoptat Ordonanța privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe, care vizează terminarea "«cuințelor începute, execuții lucrărilor de dotare edilP'.Ma conexe: construirea de noi locuințe pentru unele cat“gorii de populație, în primul ro <1 pentru tinerele familii. • SĂRBĂTORI LEGALE. Având în vedere faptul că actul normativ prin care se stabilesc zilele de sărbătoare, nelucrătoare, datează din 1960 și că nu există o reglementare la nivel de lege în acest sens. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de care pevede abrogarea vechii reglementării și stabilirea următoarelor ti"H ■ de sărbătoare 1* : la 1 și 2 mai a doua zi de Paște: 1 mai, 1 decembrie, 25 și 26 decembrie. sar £»;•, sur. sasa. votmi sasa -mm kxm ersare de carte Duminică, 30 ianuarie a.c, orele 10,00 la Casa de cultură a Sindicatelor din Zalău va avea loc lansarea romanului „Altarul de nisip“ de Ștefan Goanță (concitadin de-al nostru) roman care a văzut de curând lumina tiparului la Editura „Universalia“ din Craiova. Participă mentori ai literaturii sălăjene precum și renumiți critici literari din țară. (V. VARGA) UNDE MERGEM ? SAJMBAIA, 29 ianuarie 1994 orele 9,30: Volei (Div. A): Elcond Zalău —• C.S.S. C.S.M.U.Suceava (Sala Sporturilor Zalău). Handbal — Cium Cupelor USUM BUN SILGOTEX ! SUCCES IN NORVEGIA! încă nu s-au stins ecourile partidei tur de duminică, dintre Silcotex Zalău și TOTEN Lena din cadrul sferturilor de finală și iată că urmează o nouă „bătălie” — returul din 30 ianurie, de data aceasta în fara „fiordurilor“. Diferența de scor din partida tur este, într-un fel, liniștitoare, dar să nu se uite că norvegiencele sunt binecunoscute în lumea handbalului internațional și suntem siguri că-și vor dori cu ardoare victoria pe teren propriu și, de ce nu, chiar să forțeze refacerea handicapului de 12 goluri de la Zalău. La ora la care citiți aceste rânduri, fetele noastre, sub conducerea antrenorului prof. I.N. SABADUȘ Continuare în pag. a III a ► LA S.C. S.A.IFO. S A. Zalatu UN VAST PROGRAM DE INVESTIȚII Salariații de la Societatea Comercială S.A.I.F.O. — S.A. Zalău — cu deosebire conducerea acesteia — se ocupă cu competență și seriozitate de retehnologizarea secțiilor de producție, convinși fiind că numai așa se pot deschide bariere“ spre piețele mondiale. In acest sens — cu mari eforturi, desigur — aici s-a declanșat un vast program de investiții, program ce se realizează cu forțe (financiare) proprii, fără nici un ajutor din afară. Câteva dintre aceste obiective au și fost terminate și puse în funcțiune. Amintim, in acest sens, prima linie automată de formare-turnare oțel, din cadrul T. nr. 1; modernizarea forjei; o mașină de rectificat sertare (la robineți) și alte două mașini — tot de rectificat sertare — se află în faza de probe la furnizor, mașini care vor sosi în unitate în cursul lunii viitoare. Mai subliniem că modernul pavilion numit: „Laboratoare și atelier de proiectare pentru pregătirea producției” este terminat,finisat și își așteaptă specialiștii. Am urmărit zilele trecute nu numai cum se desfășoară lucrările de investiții, care, cum sublinia domnul ing. Pompiliu Tămaș, directorul general al unității — ci și felul cum se comportă utilajele și instalațiile din programul de retehnologizare aflate deja în funcțiune. Spre pildă, la linia automată de formare-turnare numită A.F.A. — 30/2, tocmai se terminase șarja și s-a început turnarea. In liniște, fiecare om, la locul lui de muncă își făcea datoria. Maistrul de schimb. Vasile Dîncan, ne spune că este mulțumit de linie, că dă D. ISPAS Continuare in pag. a Il-a • 6650 DE CERERI pentru instalarea de posturi noi telefonice în mediul rural zac în dosarele Direcției de Telecomunicații. La acestea se mai adaugă aproape 10.000 in mediul urban, din care numai în Zalău, 5568. Nu vă alarmați ! Suntem informați că vom mai schimba multe „prefixe” până se va însănătoși nebunia cu .. . telefonia. • CALCULAȚI: 46.000 lei aratul unui hectar, două treceri cu discul — 34.000 lei, semănatul — 15.000 lei... Faceți rost de acești bani (deocamdată) și așteptați tractorul. Nu înainte de a mai face rost de semințe, îngrășăminte, substanțe de combatere... Ați socotit ? Vă mai rămâne să puneți ceva și DE PE ULITA NOASTRA pe masă din noua recoltă? Atenție, însă, vine impozitul! Sus opinca, țărani ! • DOAR UN SINGUR AUTOBUZ mai poate fi văzut circulând pe drumul nenorocit, plin de gropi, ce duce spre satul Gostila (Poiana Blenchii). E cel al Autobazei din Dej, căci pe sălăjenii noștri din conducerea „Autotrans“-ului zălăuan îi doare undeva cum se descurcă sătenii de aici. Și dacă tot așa îi va durea și pe cei de la Direcția de Drumuri și Poduri, în legătură cu repararea „uliței“ spre Gostila, mâine, poimâine se va retrage și autobuzul de Dej. Curaj, gostilăneni, cineva de la județ a promis că vă ajută ! " DOMNUL CONSILIER P. IONAC din Gîlgâu propune ca în campania agricolă de primăvară să fie utilizate la însămânțări și... combinele secției de mecanizare locale, își susține propunerea cu faptul că pe vremea secerișului din vara trecută, curgea grâul prin toate crăpăturile, încât toamna a prins locurile pe unde au trecut holde în toată regula. Trimitem propunerea spre „omologare“ pe adresa D.G.R.A. Sălaj. S. BANARU J Afc ?■: x4 trv* «săi* sas» om um CUM AM AJUNS MERCENAR IN SERBIA (IV) Am acceptat, după cum spuneam, ispitit fiind de bani. Am semnat apoi un contract și s-a așternut liniștea. „Adică ?“ Am fost mutați în barăci mai confortabile cu și încă trei români din Galați. Nu făceam nimic toată zilrea, iar din când în când ni se făceau proiecții cu pelicule de pe front. Bineînțeles, pe ecran totul era... roz. După o săptămână de odihnă și „îmbăiere“ în vodcă, într-o seară de luni am fost îmbarcați în autocamioane și transportați la Mostar. „Cu ce scop ?“ O să vedeți, în Mostar ne-au cazat în internatul unei Școli părăsite. Condiții bune de cazare, nu am ce zice. Eram peste 80 de inși de toate naționalitățile. Apoi a început calvarul, adică programul de instruire. Eu, cel care în armată am fost bucătar, nu m-am acomodat ușor. „In ce conta acest program ?“ într-o instrucție până la sânge. De pildă, alarme de 2—3 ori pe noapte. Ziua, cu excepția amiezii, pregătire fizică și militară, încăierările făceau parte din program. Intr-una din încăierări am primit un bocanc în maxilar și am rămas fără doi dinți. Totuși am reușit să leg o prietenie cu un negru din CAPE TOWN (Africa de Sud) pe nume Regen, negru, de care purtau mulți frică. Cei mai agresivi erau rusnacii. Nemiloși și sălbatici. După două săptămâni de pregătire am depus un fel de jurământ cu mâna pe „Pe urmă ?“ Pe urmă, cruce, un glonte rătăcit, de calibru 8,62 ■ mm, mi s-a oprit în bicepsul mâinii drepte. M-am întors din nou la Plahovăț. Urma să fiu operat. Atunci a apărut o luptă acerbă în propria-mi conștiință. (Va Urm::) Viorel VARGA V. JIHINOVSKI - UN NOU FÜHRER, SAU, PUR SI SIMPLU, UN NEBUN? Multă lume are cunoștință de declarațiile acestui până mai ieri, anonim rus. Rus, vorba vine, pentru că el însuși, după ce a negat că este evreu, recent, într-un interviu. A spus că se mândrește că tatăl său a fost evreu. Nu mai știi ce să crezi ! Dar indiferent cărei etnii îi aparții, important este să fii OM. Or, acest lucru este destul de greu și nu la îndemâna tuturor. Și cu atât mai puțin, la îndemâna celor ce-au intrat în... politicianism. (Conform dicționarului, comportament politic bazat pe practici imorale și demagogice. C. Păurescu Motru caracteriza politicianismul, în 1904, ca fiind „un gen de acivitate politică — sau mai practică meșteșugită a drepturilor bine zise politice prin care câțiva dintre cetățenii unui stat tind, și uneori reușesc, să transforme instituțiile și serviciile publice, din mijloace pentru realizarea binelui public, cum ele ar trebui să fie, în mijloace pentru realizarea intereselor personale“. Cât de contemporan ne este Nădulescu-Motru !). Dovadă sunt atâtea declarații pe care le-a făcut, mai cu seamă în campania electorală din noiembrie-decembrie 1993. „Visul meu este ca soldații ruși să ajungă în Oceanul Indian .. Dar ce să caute acolo domnule ... democratent ? Ții neapărat să duci la îndeplinire testamentul politic al țarului Petru cel Mare? Că intențiile lui Jirinovski sunt imperialiste, că visul său cel mai statornic nu este V. DARABAN Continuare in pag. a II-a