Graiul Sălajului, ianuarie 1997 (Anul 8, nr. 1445-1459)

1997-01-15 / nr. 1450

ZIAR INDEPENDENT Tel-faX; «*3/612479 Te!.: 060/611520 ANUL IX, NR. 1450 MIERCURI, 15 IANUARIE 1997 4 PAGINI 400 LEI *|* Cuv. Paul Tebeul și loan Colibașul r • . j .. Fără mărunțișuri Ca să circuli cu autobuzele locale din Zalău, care aparțin S.C. Trans Urbis S.A., ești supus unui perma­nent stres, determinat de prețu­l biletelor. Spre exemplu, un bilet pe ruta Gară-Centru, costă 38» lei. Este aproape imposibil să dispui de acel mărunțiș, de 80 de lei, iar dacă taxatoarea trebuie să-ți dea restul (20 lei), până la ultimul leu, aceasta este în situație de impo­sibilitate. Astfel, vrând-nevrând, un bilet este taxat tot cu 400 de lei. De aici discuții în autobuze, între călătorii revoltați și taxatoa­rea care suprataxează, întrebarea este: ai cu sunt LEN­ taxați supli­mentar și dacă cetățeanul este obli­gat să suporte o asemenea taxă nu­mită ciubuc? Conducerea S.C. Trans Urbis are două posibilități : 1. ori să asigure taxatoarelor mă­runțișul necesar, pentru a da res­tul corect, sau 2. să stabilească un preț la bilete fără mărunțișuri. I. KI­CHITA 16 ianuarie — Ziua Națională a Spiritualității Românești EMINESCU... ÎN SĂLAJ Cine se încumetă să scrie despre­ Mihai Eminescu, despre poetul pe ca­re dumnezeirea l-a plăsmuit pentru noi în eternitate, acela riscă să nu poa­tă cuprinde niciodată tot adevărul despre el. Eminescu trebuie urmărit în toată urzeala acestui neam, în ros­turile lui nescrise, pecetluite de tra­diție, dar și în înainte — mergerea noastră spre universalitate. Căci Emi­nescu ne-a prins graiul, în luminata lui curgere; ne-a prins susurul, pămân­tului, în glăsuirea „pădurii de­­ ar­gint“; ne-a prins vijelia sufletului a­­părător de glie, în fața celor care, de la Menumorut încoace, au venit pe aici „și-au cerut pământ și apă“. Eminescu esta al tuturor începu­tu­rilor noastre, pe care numai prin E­­le putem și le vom putea, întotdeau­na, descoperi și înțelege și prelua. E­minescu „a fost“ și în Sălaj, nu doar prin generațiile ce i-au murmurat în glas de taină creația, dar și prin cu­vântul despre el, a dus, în Sălaj, la Mă­­eriște, ca unul din cei mai bunii prie­teni ai lui Eminescu, care a fost să­­lăjeanul Ioniță Scipione Bădescu, ce trăia la Botoșani, ca un exilat. La Măeriște îl avea pe fratele său, Sa­­moilă Bădescu, notar. Gazda aduna mulți sălăje­ni, iar Scipione Bădescu le vorbea de Eminescu, de idealurile unirii tuturor românilor, dar cu mare grijă, căci pe sub ferestre patrulau, jandarmii stăpânirii. Atunci începeau­ să cânte și pericolul trecea, spune Grați­e C. Marcus în corespondența sa. Casa din Măeriște, de vis-a-vis de biserică, este astăzi părăsită. Am vor­bit zilele trecute cu prof. Chiș și so­ția sa, directoarea școlii, oameni deo­sebiți și receptivi, să reașezăm la locul lor momentele legate de acea casă. Mai ales că se preconizează și deschi­derea unui centru cultural aici, pe lo­cul vechiului castel, apoi atribuirea unor nume instituțiilor locale, școli, știut fiind că aici s-au născut sau au activat înaintași cu nume ca: Bărnu­­țiu, dascălul Petre Bran, Augustin Vi­­caș, Alexandru Aciu, Simion Bădescu și mulți alții. Revin, insă, acum, de 15 ianuarie, ZIUA NAȘTERII LUI EMINESCU la legăturile lui cu Sălajul prin acel mesaj din cuvânt, adus la Măeriște, de Ionița Scipione Bădescu, spre ne­­uit­are. ♦ Vasile VETIȘANU Pași pe calea redres v n. Pe la începutul anului 1995, S.C. „Filatura de Bumbac“ S.A. Zalău — aflată în treilea an de agonie — se gă­ai­­ea pee marginea prăpastiei. Din neputința de a-și procu­ra materia primă (bumbacul) din import, fabrica stagna cir­ca 15 zile, în medie, pe lună. Se auzeau, atunci, voci care-i prevestea pierirea — falimen­tul. Pentru a ieși din această situație, condu­cerea unității a depus eforturi deosebite, ape­lând la toate organele care le-ar fi putut da un sprijin cât de mic. Nu ne-am propus să înșiruim, în rândurile de față, toate ac­țiunile­ și măsurile întreprinse de către conducerea „Filatu­rii “ Zalău pe linia redresării economico-financiare. Amintim doar faptul că eforturile au fost răsplătite la finele anului 1995, când unitatea a ajuns cu si­tuația economico-financiară la linia de plutire, în fața Gu­vernului României „Filatura“ Zalău a prezentat garanția re­dresării. Ca urmare, în scurt timp s-a primit un credit gu­vernamental cu care s-au cum­părat circa 400 tone de bum­bac din import. „Acordarea creditului gu­vernamental — subliniază ing­­oria SANDU, managerul SC. „Filatura“ Zalău — a însem­nat salvarea noastră, dându -ne posibilitatea ca anul 1996 să-l începem de pe altă poziție. Ne D. ISPAS Continuare în pagina a Il-a Bine a fost când a fost... rău La ședința de lucru lunară cu inginerii de la centrele agricole care a avut loc ieri la D.G.­­R.A. Sălaj — cu o parte din specialiști și va continua azi — s-a analizat cu ce bilanț a în­cheiat agricultura anul 1996, s-a aruncat o pri­vire spre stadiul însămânțârilor de toamnă și s-a afișat un program aproximativ de înfiin­țare a culturilor în această primăvară. S-a fă­cut un fel de inventar al opțiunilor producăto­rilor agricoli din care rezultă că se vor putea însămânța 5931 ha cu orzoaică de primăvară 10.414 ha cu ovăz, 31.806 ha cu porumb, 5.114 ha cu floarea-soarelui, 1.570 ha cu sfeclă de zahăr, 6.026 ha cu cartof și altele. Pentru pri­ma oară apare în schemă cânepa, pe 20 ha, iar sorgul se extinde. In rest, nimic nou. Nici despre credite, nici despre subvenții, nici despre prețurile care vor „sparge“ buzunarul agricultorilor care vor să l­­­e împrumute tractorul pentru lucrări, care vor semințe, îngrășăminte, erbicide și câte altele. Dacă acolo, sus, în Guvern nu strălucește încă o rază de lumină în privința subvenționării și creditării producției agricole, aici, jos, discu­țiile merg până acolo încât se apreciază că tot mai bine a fost în anii din urmă când agricultura s-a bucurat de un oarecare sprijin. Cu alte cuvinte, a fost mai bine când a fost... rău. Totuși dl. ing. Nicolae Cucium­an, directorul D.G.R.A. Sălaj ne îndeamnă să nu ne pierdem speranța. Le-a spus inginerilor de la centrele agricole să fie cu ochii pe calendar și când se poate ieși în câmp să nu piardă nici un prilej de a se relua arăturile, stropirile de iarnă în livezi, fertilizările, lucrările pe pajiști și multe altele care nu depind de... guvernanți. S. GLIGUȚA l .......................... . ..... ....... \V După o pauză prelungită, în această săptămână au fost re­­­luate negocierile româno-ucrai­­nene privind definitivarea" Tratatului de bază dintre cele două țări. Surse din MAE ro­mân au apreciat că textul tra­­tatului a fost convenit în pro­porție de 90%. Luni diminea­ța, ministrul de Externe, A­­drian Severin, a avut o întâl­­­nire cu cele două delegații de negociatori, în cadrul căreia­ s-a referit la problemele cat au mai rămas de negociat. în­ acest context, menționam ca NEGOCIERI ROMÂNO-UCRAIRE " , un element de controversă întreg care reticența manifestată de­ Kiev in privința condamnării acordului Ribbentrop — Molo­«a­tov, ce se consideră că e suj­­ficient că a fost condamnat de parlamentul defunctei URSS­ jű O altă problemă vizează îm­­­părțirea platoului continental și a zonei economice a Mării Negre, inclusiv statutul Insulei­ Șerpilor. Mai rămân de nego­ț d­at și apărarea drepturilor­ culturale ale celor peste 400.000­ de români trăitori în regiunea­ Cernăuți și partea de nord a** Maramureșului istoric dobângă­dită prin fapt de fosta Uniune­ Sovietică. jg In pofida perspectivelor de­­ cooperare bilaterală dorite și­ recunoscute de ambele între România și Ucraina părții­ se­ mențin însă și unele stări de­ tensiune ce pot fi numai favoarea celor ce nu văd cu’ ochi buni extinderea spre est­ a NATO, în legătură cu care Kievul n-are obiecții. Se speră totuși că părțile vo­r ajunge la un tratat de bază modern, european — cum de­­clară reprezentanți ai MAE român­­i Pentru „cetățenia de onoare“, prea puține argumente La prima ședință a Consi­liului Local municipal Za­lău, de luni, 13 ianuarie a.c., au fost prezenți 19 din cei 23 de consilieri care au avut de dezbătut: 1. Modul de rezolvare a cererilor, reclamațiilor și se­sizărilor pe semestrul al II- lea din 1996; 2. Scoaterea la licitație a unor mijloace fixe la RAGM Zalău și 3. Propu­nerea grupului UDMR vind conferirea titlului pri­de CETACEAN DE ONOARE al municipiului Zalău d-lui dr. doc. CSILLAG ȘTEFAN, și­­ în legătură cu sesizările reclamațiile cetățenilor adresate Primăriei, de reți­nut au fost întrebările: „Ca­re este natura sesizărilor comparativ cu aceeași pe­rioadă a anului 1995?“. (Dr. Popovici). Important este, aici, substratul­­ întrebării­ se rezolvă, sau­ nu, cererile, se­sizările și reclamațiile cetă­țenilor?­ Cea de-a doua întrebare a fost mai concretă: „în ce măsură se soluționează pro­blema construcțiilor ne­auto­rizate?“. (Dl. Fodoreanu). Dl. viceprimar Ionuț PRODAN a spus că, se au în vedere două cazuri pentru săptămâna vi­itoare. © Licitațiile la RAGM — să se țină! © Proiectul de hotărâre privind conferirea titlului de Cetățean de onoare a fost susținut de o „Expunere de motive“ semnată de grupul de consilieri UDMR. în procesul verbal al Co­misiei de specialitate a Con­siliului local s-a arătat că „argumentele din Expunerea de motive nu sunt suficiente pentru acordarea titlului“. D-na consilier Anamaria Papp a considerat că mai sunt necesare câteva preci­zări și a spus că dl. Csillag „mulțumește acestui oraș în care a învățat și ar trebui să avem atâta bunăvoință să-i recunoaștem meritele“.­­ Dl. „ consilier Alexandru Bora, care „cunoaște Zalaul de când avea 13.090 de lo­cuitori“ a spus că aceste ti­tluri se acordă cu foarte ma­re ușurință și că nu trebuie să facem cetățeni de onoare cu duzina, pătând sensul a­­cestui titlu onorific. „Eu nu contest m­eritele celui pro­pus astăzi, dar toate lucrări­le (în domeniul fizicii nu­cleare) nu sunt pentru Ro­mânia, ci pentru Suedia cărei cetățean este dl. Csi­al llag Ștefan. Și meritele unui om sunt răsplătite în țara care beneficiază de ele. Un cetățean de onoare este răsplătit pentru ceea ce a făcut în orașul și pentru ce­tățenii i -i conferă acest titlu și nu pentru că a adus un camion de diferite lu­cruri. Expunerea de motive este foarte săracă și neargu­mentată“, a conchis dl. Al. Bora. , Aceeași sărăcie de mente a fost sesizată și argu­de către dl. Ion Drăgușin și Augustin Precup, care a a­­dăugat că un vot negativ ar fi interpretat... altfel și, de aceea, este de-acord cu re­discutarea acestei propuneri. Dl. viceprimar Fekete Ca­rol a spus că pentru ședința în care va rediscuta a- V. BLAJ Continuare în pag. a II-»

Next