Graiul Sălajului, noiembrie 1997 (Anul 8, nr. 1615-1629)

1997-11-26 / nr. 1628

\ < ff ANUL IX NR. 1628 MIERCURI, 26 NOV. 1997 4 PAGINI PREȚ [UNK] 300 LEI • SUMMIT-uL DE LA VANCOUVER — CANADA La Vancouver, în Canada, continuă reuniunea anuală la vârf a celor 18 state membre ale Cooper­ării Economice A­­sia-Pacific (APEC). Miniștri­lor de externe și ai comerțului li s-au alăturat duminică și președintele SUA, Bill Clinton. Principala temă abordată în cadrul acestui summit este li­beralizarea comerțului regio­nal, însă adevărata problemă a regiunii constă în instabi- Informațiile zilei­ litatea monetară a sud-estului Asiei. Fluctuații ale monede­lor naținnale din mai multe state din zonă au produs, în ultimele luni, căderi la bur­sele din Hong Kong și Sin­gapore, cu repercusiuni pe piețele financiare din Japonia, Coreea de Sud SUA, și Europa. Dar nici ultimele e­­venimente în economia regiu­nii nu sunt deloc liniștitoare. Seulul, capitala Coreei de Sud, a solicitat 20 miliarde dolari Fondului Monetar In­ternațional, dintr-un necesar de cca 60 miliarde dolari, iar cunoscuta firmă japoneză Yamaguchi Securities de bro­keri se află în pragul falimen­tului. Grupaj realizat de S. CHIOREANU Continuare în pag. a IlI-a l­m­er-*» ROSSS I „CIRCUIT“ AGRICOL Îmi sta­u știuleții-n hambar Și n-am la cine să-i vând Guvernul cu tact și har. A-nchis „complexe“... la rând. CIRCULAȚIE „FLUENTA“ ÎN ZALĂU Aglomerație mare: Stau la rând zeci de Pietoni pe trotuare, Stau cu ochii-n ... SEMAFOARE i M­­INCEA BAZÂNDU-SE PE ȘOAPTE, Obținea din bază Note de ecou. Numai lângă tablă Rămânea... tablou­ ,motoare ­PJk. Sf. Alipie Stâlpnicul, Cuv. Stelian Paflagonul Prefectura Sălaj a organi­zat ieri, 25 noiembrie, de la ora 9,00, o întâlnire cu pri­­­marii, secretarii și inginerii­­șefi ai centrelor agricole din comunele județului. Au parti­cipat dl. prefect Gheorghe Dumitru TAMBA, dl. secre­tar general Iuliu ȘAMȘODAN, alți reprezentanți ai Prefec­turii. Problematica întâlnirii a vizat, în special, vechea și noua lege a fondului funciar. După cum s-a subliniat, pen­tru aplicarea noii Legi 169/ 1997 prin care se vor acorda până la 50 de hectare de te­ren agricol și până la 30 de hectare de pădure, se va lua totul de la capăt. Sau de unde s-a ajuns cu aplicarea Legii 18/1991. Și dacă în Sălaj s-au eliberat titluri de proprietate în proporție de 85% (70.700 titluri), nu ne putem plânge de lipsa dosarelor în instanțe care durează de ani de zile și nici de neregulile datorate mo­dului în care au lucrat unele comisii locale de lichidare patrimoniilor fostelor C.A.P.-­­ uri. Dl. Petru Vușcan, șeful In­spectoratului pentru Contro­lul Financiar de Stat, a pre­zentat o statistică pe baza controalelor efectuate din ca­re au reieșit următoarele: Din cele 107 foste C.A P.-uri, s-au depus bilanțuri de lichidare numai pentru 80/ Raportul explicativ la bilanțul contabil a fost depus doar de către 33 foste comisii de lichidare, iar protocoalele de predare-pri­­mire au fost depuse doar din partea a 18 foste comisii. Viorica BLAJ Continuare în pag. a III-a I SEKA MâlîM­­­IE I CMWI nianas BBHSsssie PENTRU ENERGIA TERMICĂ. Începe distribuirea tichetelor Conferința de presă a Pri­măriei Zalău a fost devansată cu o zi, motivul principal fi­ind faptul că s-au primit nor­mele metodologice care regle­mentează­ modalitățile de a­­cordare a tichetelor valorice pentru plata energiei termice în lunile noiembrie 1997 — martie 1998. Dl. secretar Stelian PO­­TROVIȚĂ ne-a spus să s-au comandat la Tipografie cere­rile tip, care urmează să fie completate de către cetățenii care vor beneficia de tiche­te. Este vorba despre famili­ile care un venit lunar net de până în 275.000 lei pe mem­brii de familie și care vor pri- Viorica BLAJ * Continuare în pag. a 111-a I BY3 «SI B3S! ! Disponibilizările la­­ S. 5. LUF.O. S.JL- Zair- spre f«aii ! «SESBIP TAS» TîfflU BBBBBBHBBBQBIBBI IBBBBBBBHil Bl © Bl fni fl < «sora ma asana juss mm ssse © ess» © ssa mksss &sss mm mm PARTÉEIUL REAL PENTIU ACȚIILE PROMOTIONALE ALE FEH II.! COMUNICAT Termenul limită de ridicare a dividendelor Societății d­e Investiții Financiare Banat-Crișana, prin unitățile plăti­toare ale Banc Post este 19. 12. 1997. Invităm acționarii care nu și-au ridicat dividendele să se prezinte până la data sus amintită la unitățile plătitoa­re ale Banc Post pentru a intra în posesia drepturilor cu­venite In scopul ridicării dividendelor cuvenite, acționarii vor putea mandata o altă persoană pe baza unei procuri spe­ciale sub semnătură privată. Formularele procurilor se gă­sesc la unitățile plătitoare ale Banc Post și la sediul su­cursalei SIF Banat-Crișana Zalău. B-dul M. Viteazul, bl. B 120, parter, telefon 616580 DIRECTOR SUCURSALA SIF BANAT-CRIȘANA ec. I. CIGHI 24 noiembrie rămâne o dată de referință în­ istoria sistemului financiar-bancar românesc: în­ființarea, în 1864, a Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC). Evenimentul nu poate trece neobservat pentru că este vorba de banca populară a ro­mânilor, cea mai veche din ța­ră, iar începând cu anul­­ 1996, CEC a revenit la Statutul său de bancă universală, având ca unic acționar și garant , absolut al depozitelor populației Statul­u și cu cea mai dezvoltată rețea din țară. La începutul anului 1997, CEC a devenit acționar al Fondului român de garantare a creditelor pentru întreprinzătorii privați. Având în vedere că obiectul de activitate al Fondului se referă, în principal la asigurarea parția­lă a garanțiilor pentru creditele de investiții contractate de în­treprinzători români cu capital privat, persoane fizice sau juri­dice, este evidentă oportunitatea colaborării. I- NICH1TA4\ ­ici­ bri8­­­­­­iționala a României Ssr ® sntui Lie Motto : „Au fost eroi și-or să mai fie Ce-or frânge dușmanii cei răi, Din coapsa Daciei și-a Romei In veci s-or naște pui de lei!“. (Ioan Nenițescu — „Pui de lei”). Hotărârile Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918, rezultat firesc al năzu­ințelor obiective de veacuri ale românilor n-au fost ac­ceptate de cele două guverne ungare, care s-au succedat după prăbușirea Imperiului bicefal. Atât guvernul Karoly, cât și guvernul bolșevic a lui Alex. Garbai, în care minis­trul de externe era Bella Kun — colaborator apropiat a lui Lenin — au sfidat caracterul plebiscitar al Unirii de Alba Iulia. Ca urmare, gărzi­le­le roșii maghiare, de Bella Kun după organizare modelul armatei roșii rusești, au trecut la represalii în teritoriile lo­cuite de români, care prin delegațiile lor hotărăsc la 1 Decembrie, la Alba Iulia să se unească cu Patria Mamă; în mod firesc, Consiliul Dirigent, avându-l în frunte pe Iuliu Maniu, a cerut sprijin armatei române. Un episod al eroismului armatei române pentru elibe­rarea Sălajului a avut loc la 20 ianuarie 1919, când a că­zut la datorie sergentul PO­PA ILIE, din Regimentul 13 infanterie — Războieni, la încrucișarea șoselei Czigani (Crișeni) — Poptelek (Popeni) cu Czigani — Gârcei. Dar cine este sergentul I­­lie Popa, care poate fi consi­derat primul ostaș român ca­re și-a dat viața pentru eli­berarea Sălajului­? Eroul nos­tru este moldovean, născut la 1­6 august 1890 în comuna Crăcoani, jud. Neamț, de pro­fesie agricultor, iar în timpul serviciului militar, comba­tant și agent de legătură. Re­­­crutat la 1 noiembrie 1911, este înaintat exact la un an­ la gradul de caporal, eliberân­­­du-i-se și certificatul de bună­­ purtare, primind și medalia­­ „Avântul Țării”. Izbucnirea­ primului război mondial îl­­ găsește pe Ilie Popa mobilizat în Regimentul 13 — infante­rie Războieni, cu gradul de sergent. După prăbușirea Im­periului austro-ungar regi­mul comunist maghiar con­dus de Bella Kun nu recu­noaște hotărârile Adunării Naționale de la Alba Iulia și trece la acțiuni militare des­chise împotriva populației ro­mânești. In aceste condiții, în ianuarie 1919 își face prezen­ța la Jibou Regimentul 13 —­­Războieni, unde își stabilește Ion IVANESCU. Jibou Continuare în pag. a III-a Feaa - eroul de la Grișeni Conform programului de restructura­re al S.C. IAIFO S.A. Zalău, aprobat de Ministerul Reformei, până la sfârșitul a­­cestui an, unitatea trebuie să rămână cu 3.S0O de salariați. Disponibilizările făcute pe baza O.G. 9/1997, vizează, în proporție de peste 90%, personalul TESA,­­indirect produc­tiv și auxiliar.­­ Până în prezent au fost întocmite și depuse la Direcția Generală pentru Muncă și Protecție Socială Sălaj 6 liste cu personalul disponibilizat și primii 55 de foști salaria­ți pot să-și ridice banii de la CEC. Dl. Mircea CIOCIAN, director Re­structurare al S.C. IAIFO S.A. Zalău, ne-a spus că la sfârșitul săptămânii tre­cute unitatea avea 3.900 de salariați și ultima listă se va depune la DGMPS Să­laj până în 15 decembrie. De săptămâna viitoare vor începe ne­gocierile pentru noul contract colectiv de muncă și pentru noile salarii ale per­sonalului rămas. V. BLAJ * mss? sa** mss Programul TVR 2 la Zalău — peste două saptămân­i! După cum se știe, de peste 3 săptămâni, în județul Sălaj nu se mai recepționează Programul TVR 2. în această perioadă s-au vehiculat tot felul de zvonuri, ba că va fi terminat în 2—3 zile, ba în 2—3 ore, dar pauza continuă. Pentru o lămurire cât mai autorizată, am luat legătura telefonic cu dl. Dumitru MI­HALI, director la CINEMAR Baia Mare, u­­nitate care a asigurat echipamentele pentru acest program pentru Zalău. Răspunsul primit nu este prea optimist: „La Releul de La Zalău s-a ars un modul de alimentare. Cauza, nu o cunoaștem, dar cu toate că pie­sa respectivă este în garanție, având în ve­dere gradul de distrugere, am fost obligați să comandăm o altă piesă la o firmă din Italia, pe cheltuiala CINEMAR-ului. Avem promisiuni că un decurs de două săptămâni vom pune în funcțiune din nou releul pen­tru Programul 2 al TVR, pentru Zalău”. NICHITA SR'S Les ©» 623S ESS Í Silvicultorii­ au coti­­t 360 m.c. material lemnos — D-le ing. Vasile Colciar, pentru că vă ocupați în mod nemijlocit de soarta fondului forestier, va rugăm să aduceți în prim plan, pentru cititorii ziarului nostru, câteva generale despre pădurile date Să­lajului. — Suprafața totală a pădu­rilor din județul nostru este de 96,2 mii hectare, din care 82,5 mii ha aparțin statului român, iar 13,7 mii ha sunt proprietatea particularilor ca­ urmare a aplicării Legii 18 1991. Spre deosebire de jude­țele vecine, pădurile Sălajului sunt păduri tinere, din care se poate recolta puțini masa lemnoasă, în medie, în ulti­mii 10 ani s-a recoltat anual un volum de circa 100 mii m.c. masă lemnoasă, revenind 1 m.c./an/ha. Diferența mare dintre volumul de masă lem­noasă ce se acumulează prin creștere intr-un an (500 mii m.c.) și volumul anual de ma­să lemnoasă ce se recoltează (10 mii m.c.) va determina ca, intr-un timp relativ vârsta pădurilor de stat scurt, din cea județ să se apropie de normală. — Cum stați cu punerea în posesie și paza pădurilor par­ticulare? — Punerea în posesie a pă­durilor particulare este atri­butul comisiilor locale de a­­plicare a Legii 18/1991, privința pazei pădurilor parti în­culare va pot spune că aproa­pe 5,7 mii ha sunt păzite de proprietari, iar diferența până la 13,7 mii ha este păzită de silvicultori pe bază de con­tract de prestări servicii, sau de paznici angajați. Din păca­te, acești paznici nu au o îm­puternicire legală de constata­re a contravențiilor și infrac­țiunilor silvice. — Cum vedeți dv. d-le Vasile Colciar, Legea 169/97 prin care se modifică preve­deri din vechea Lege 18/1991 r — Organele silvice sunt pregătite să aplice Legea 169 1997, încă de pe acum noi suntem conștienți că pen­­tru aplicarea noilor prevederi ale legii trebuie să acordăm o atenție deosebită verificării solicitărilor de păduri compo­­sesorale sau comunale, întru­cât o bună parte din păduri au fost validate aceste sau câștigate în instanță de către foștii composesori. Pe de altă parte, trebuie să mai spunem că o prevedere bună a Legii 169/1997 se referă la obliga­tivitatea stabilirii normelor tehnice silvice și juridice pri­vind exploatarea și paza pă­durilor particulare. Cu toate acestea, după părerea mea, în noua lege ar fi trebuit să se facă și mențiunea ca fostele păduri composesorale, urba­­riale sau comunale să fie gos­podărite, așa cum au fost și I. FILIP Continuare în pag. a III­ a — Interviu cu dl ing. Vasile COLCIAR, inginer (fond fo­restier) la Direcția Silvică Sălaj — Zalău — Din agenda Consiliului Județean Sălaj Luni, 24 noiembrie 1997, a avut loc ședința Delegației Permanente a Consiliului ju­dețean Sălaj, condusă de dl. ing. SORIN IOAN COSMA, președintele Consiliului jude­țean. Au fost de față consilierii județeni membri ai delegației, directorii de servicii din Con­siliul județean. Pe ordinea de zi au figu­rat­ o notă de prezentare a documentațiilor tehnice în ve­derea aprobării emiterii auto­rizațiilor de construire a unor obiective economico-sociale și un referat privind aprobarea documentațiilor în vederea e­­­­liberării autorizațiilor în baza Decretului-Lege 54/1990. Discuții consistente au pri­lejuit propunerile d-lor Sorin Ioan Cosma și Florin Horvath privitoare la includerea în ordinea de zi a unui proiect de măsuri privitoare la 1) co­memorarea lui Iuliu Maniu cu ocazia trecerii a 45 de ani de la moartea sa în închisoarea din Sighet; 2) Aprobarea componenței delegației Consi­liului județean care va parti­cipa, în perioada 3—4 decem­­brie a.c. la Adunarea Genera­la a Asociației Regiunilor Eu­ropei, la Montpellier (Fran­ța), prezentarea unui studiu al Comisiei permanente a Consiliului județean, de co­merț și prestări de servicii în scopul de a veni în ajutorul factorilor puși să rezolve pro­blemele legate de aproviziona­rea cu apă potabilă, de trans­formare urgentă a Regiei ju­dețene de Apă și a Regiei Au­tonome de Gospodărire Mu­nicipale în societăți comerci­ale, în privința componenței delegației care va participa la Adunarea Generală a Regiu­nilor Europei, aceasta a fost aprobată în următoarea com­ponență: d-nii Viorel Hanu și Nagy Ștefan-Ludovic — vi­cepreședinți ai Consiliului ju­dețean, Leontin Bordaș și Florin Horvath, consilieri, membri ai Delegației Perma­nente. S-a stabilit ca toate mate­rialele studii — analize, privi­toare la activitatea celor două regii menționate, soluțiile pe care acestea le cuprind pre­cum și cele ale celor doi di­rectorii de la R.A.R. și R.A.­­G.M. să fie prezentate în șe­dința viitoare. Rezolvarea urgentă a pro­blemelor existente în relațiile dintre cele două unități nu mai suportă nici un fel de amânare. Biroul de Presa al Consiliului Județean S. C. Carierele Poieni S. R. L. cu sediul în Cluj-Napoca, str. Migdalului nr. 20, telefon 064-433014; 064-433003. OFERĂ CELOR INTERESAȚI SERVICII DE US­CARE A LEMNULUI IN USCATOARE având ca­pacitatea de 15—35 mc pe șarjă. PREȚURILE SE NEGOCIAZĂ în funcție de volumul comenzii. (1818) T fi­e a .. .m­ * ! • Prin reclamă, anunțuri și mică publicitate -succesul DVS. în atacuri este SARAHfAT!

Next