Graiul Sălajului, ianuarie 1998 (Anul 9, nr. 1647-1662)

1998-01-15 / nr. 1653

i 2 -■v.s:,ws>: DESPRE INTOLERANȚĂ ȘI CAUZELE CARE O GENEREAZĂ 1. Imperiul comunist .a impus u­­nor" țări europene în plină trans­formare economică și socială, cu instituții democratice funcționale, intre care se numără și România, teroarea, ca modalitate de guvernare sub masca unui așa-ses regim de democrație populară. Mecanismele de conducere dictatorială și centra­lizată au avut­ efecte dezastruoase asupra societății. S-a promovat, in umbra­­ fricii, o ideologie a urii — lupte de clasa, ca esență a marxism -teninternul­ui — instaurându-se societate a cărui corolar era: egali­o­tarismul bazat pe instinctele cele m­tai joase ale omului, invidia, dela­­țiunea, dușmănia dintre oameni, în­treținute deliberat de regim pentru a dezbina, spiona și, prin aceasta controla cât mai ușor populația. 2. Consecințele deceniilor de re­gim comunist sunt încă destul de puternice, resimțite în societate, cu deosebire în plan moral și educativ. Mentalitatea dominantă în rândul populației de azi se poate pune pe seama unor evoluții sociale, nefirești care s-au petrecut după martie ISMIA și decembrie 1989. 3. O primă evoluție, d­upă 1946, s-a­ concretizat odată cu transferul a milio­ane de oameni de la sat la grat, fenomen datorat la noi, în principal, colectivizării agriculturii și industrializării forțate a econo­miei când, simultan s-a acționat pentru destructurarea instituțiilor fundamentale și naționale, lichida­rea fizică a elitei românești, a celor care s-au opus sau s-ar fi putut o­­pune regimului comunist. Prin toate acestea s-a urmărit și realizat, cu o violență mai puțin întâlnită în celelalte foste țări co­muniste, distrugerea tradițiilor ro­mânești,, a tot ceea ce a avut mai bun în ea ființa națională. S-a urmărit, cu viclenie, ca în a­­ceste condiții ale existenței noi im­puse, traiectoria dezvoltării noastre socio-umane să fie abătută de la drumul firesc. S-a mizat pe faptul că obligați la acest experiment de viață vom interioriza (nu numai conștient) alt mod de a fi, de face, de a percepe, de a simți și a intr-o anumită măsură s-a reușit să se înrădăcineze în oameni, această formă de orânduire, o mentalitate prin care aceștia să se opună cursului spre o democratizare veri­tabilă. 4. Climatul social creat și menți­nut timp îndelungat cu scopul des­cris mai înainte, a format un om unidimensional, arogant, suficient, insensibil față de valorile fundamentale, plin de „iubire umane de sine“, alergic la orice schimbare, un om al cărui principală caracteristi­că este INTOLERANȚA față de tot și față de toți. 5. După evenimentele din decem­brie 1989, s-a manifestat după pă­rerea noastră, o a doua evoluție ne­firească. Se credea, atunci și imediat după­­ aceste evenimente, că țara a scăpat, s-a debarasat de vremurile întunecate care l-au pricinuit atâta rău. Realitatea ne arată că și de a­­ceastă dată, ca și după 1946, prin­cipala caracteristică a societății și a elitei conducătoare rămâne tot INTOLERANȚA. Ea se manifestă mai vizibil, la „vârful societății“ de unde, apoi, se propagă în aval și contaminează tot ce întâlnește în cale. Disputa dintre actualii guvernanți care susțin că doresc să acționeze pentru alinierea României la lumea civilizată, și foștii guvernanți, sau disputele din cadrul coaliției aflată la putere, trădează nostalgie după putere, după roluri jucate, de unii dintre aceștia, și în alte regimuri, sufocă, blochează o evoluție norma­lă a societății, întârzie vindecarea ei treptată de rănile trecutului. Prin aceste metode se încearcă, în mod deliberat, de către forțe obscure, menținerea unui climat de neîncre­dere în rândul populației, care să-i împingă pe cei mulți la disperare, la tot felul de subterfugii: delăsare, vulgaritate, irascibilitate, violență, suspiciune, calomnie, prefăcătorie, necinste, abandonarea unor percepte morale, singurele capabile să mobi­lizeze națiunea pentru ieșirea din impas. 6. După cum se observă, INTO­LERANȚA are mai multe fețe, și un câmp larg de manifestare în socie­tatea noastră. Putem conchide că: IN­TOLERANȚA are ca punct de por­nire orgolii nemăsurate, dorința de putere, dorința de a domină, de profita etc. iar formele ei acutizate a pot afecta grav conviețuirea între oameni. Despre unele din aceste as­pecte vom încerca să ne ocupăm în viitoarele tablete. Prof. N. COSTRUȚ TABLETA DE JOI SFATUL SPECIALISTULUI ----------------------------------------------------------------------­FERTILIZAREA —șansă sigură de sporire a recoltei Prin fertilizare se urmăreș­te să se completeze nevoia plantelor în substanțe nutri­tive care nu se află în sol în cantități satisfăcătoare sub formă asimilabilă. In funcție de momentul a­­plicării îngrășământului, fer­tilizarea poate fi : —­ de bază sau înainte de semănat; — la semănat­­ur­a axială sau în cursul ve­getației. în ontogenia plantelor se disting trei perioade de con­sum și anume: — perioada critică a nu­triției care coincide cu pri­mele faze de creștere și dez­voltare; — perioada consumului maxim, când elementele mi­nerale sunt absorbite cu ma­ximum de eficiență; — perioada descreșterii consumului de elemente nu­tritive care se înregistrează în faza maturării fructelor și acumulării substanțelor de re­zervă. Perioada critică — în nu­triția plantelor reprezintă a­­cel moment când lipsa de e­­lemente nutritive, raportul neechilibrat al acestora sau prezența în exces exercită cea mai puternică acțiune ne­gativă asupra creșterii și dez­voltării plantelor. Cunoașterea acestor peri­oade critice are o mare im­portanță în administrarea co­­recta a îngrășămintelor de a­ceea vom vedea mai jos pe­rioada critică la diferite cul­turi. La păioase , perioada cri­tică este momentul apariției frunzei a treia, înfrățire, bur­duf și înspicare. La porumb — apariția frunzei a treia, apariția a 50% din numărul total de frunze, începutul apariției paniculului și la mătăsire. La floarea-soarelui — peri­oada critică se manifestă la apariția primei perechi de frunze formarii adevărate, începutul inflorescenței, în­florire. La sfecla de zahăr — pe­rioada critică începe odată cu apariția perechii a doua și a treia de frunze, începu­tul îngroșării rădăcinii, înce­putul depunerii intense de zahăr. La cartofi — perioada cri­tică este la formarea perechi­lor 2—4 frunze, începutul a­­pariției inflorescenței și în­ceputul înfloririi. Principalele elemente nu­tritive care se găsesc în în­grășăminte chimice sunt: Azotul — în azotat de a­­moniu — 33,5% N; — uree — 46,6% N; — nitrocalcar — 27—­28% N. —­ sulfat de amoniu — 20 —21% N;­ — soluții lichide A­300 — 28—32% N. Fosforul — în superfosfat simplu — 15—17% P­205­ — superfosfat concentrat — 38—50% PaCL. Potasiu­ — în sare potasi­­că — 40% FSO. îngrășămintele complexe sunt produse care pot conține toate cele 3 elemente și este mai economic să le folosim pe acestea. Trebuie să menționăm că majoritatea solurilor din ța­ra noastră sunt bine aprovi­zionate cu potasiu. Nevoia folosirii potasiului a crescut pe solurile acide, ni­sipoase iar pe solurile mai fertile numai la plantele mari consumatoare de potasiu (le­gume, vie, sfeclă de zahăr,­­ cartofi, floarea-soarelui). Ins. Viorica GROZA, D.G.A.A. SĂLAJ *xsw- tmoRt* -rvmjt’- eass» «©sw» «»wir ■ Intr-un serial difuzat cu vreo doi ani în urmă pe micul ecran s-au prezentat momente din activitatea lui Hitler. La realizarea peliculei s-au folosit filmări din perioada diete­norului nazist, precum și in­terviuri cu persoane care l-au cu­noscut sau chiar au făcut parte din anturajul apropiat al marelui tar­tor. Unul dintre aceștia, ajuns ul­terior mare om de știință, a fost întrebat de reporteră: „ .. . dumnea­voastră, care erați pe atunci deja cunoscut ca o personalitate, cum ați putut face parte din anturajul unui descreierat ca Hitler ?!“ — „Pentru că puterea place, doamnă !“ (s.n.), i-a răspuns savantul. L-am admirat pe cel intervievat și am înțeles că numai u­n om deosebit putea da un asemenea răspuns prin care se re­cunoștea culpa, de colaborare cu nazismul, deși ar fi putut sa spună că a fost forțat să colaboreze. Doar oamenii mari au curajul să spună adevărul. Ceilalți, nu ! Puterea pla­ce ! E>eși n-am mai auzit pe nimeni să recunoască acest adevăr inconte­stabil. Iar pe unii morbul i-a contaminat, subjugându-i puterii chiar! Un exemplu este fostul președinte al PUNR, Gheorghe Funar. Spațiul nu ne permite sa prezen­tam, pe larg ce s-a întâmplat cu domnul Gheorghe Funar, Ne­­ vom imita la o informare succintă a opi­niei publice. Analizându-se rezultatele foarte slabe obținute de PUNR la alegerile din 1996 (doar 25 de parlamentari față de 44 în 1992), s-a considerat necesară o schimbare în conducerea centrală a PUNR. Și astfel a avut loc Convenția Națională Extraordi­nară din 22 martie 1997 pentru a­­legerea Biroului Permanent, a Con­siliului Național, a Președintelui­ Partidului. Pentru funcția de pre­ședinte au fost propuși să candideze domnii Valeriu Tabără și Gheorghe Funar. Deoarece acesta din urmă n-a acceptat candidatura, pe lista de candidați a fost trecut doar domnul Valeriu Tabără. Iar în urma votu­lui secret, majoritatea zdrobitoare l-a votat pe candidat, voturi împo­trivă fiind doar vreo 20, adică nici chiar delegații județului Cluj n-au fost cu toții împotriva domnului Valeriu Tabără. Când a fost comu­nicat rezultatul votului, delegații s-au ridicat în picioare aplaudându-l pe noul președinte ales al PUNR. Un singur delegat a rămas lipit de scaun, adică domnul Gheorghe Funar. Din acea zi de 22 martie 1997, Gheorghe Funar, rămas doar sim­plu membru al PUNR, a avut o comportare nestatutară. El a refu­zat să predea ștampila Partidului și făcea mereu declarații în presă, ca Președinte al PUNR, folosind-o, deși fusese declarată nulă, Partidul co­­mandându-și asta. De asemeni, de­clara că nu recunoaște noua condu­cere a Partidului aleasă pe 22 mar­tie 1997, aducea jigniri noului pre­ședinte, Valeriu Tabără, numindu-l trădător“, „coadă de topor“ etc. I s-a atras atenția in repetate rân­duri că el nu poate reprezenta Par­tidul în declarațiile sale și să înce­teze acuzațiile și jignirile la adresa conducerii PUNR, dar degeaba. De­oarece a încălcat art. 10 litera „m“ din Statutul PUNR („ ... să nu des­fășoare polemici în mass-media, le­gate de viața internă de partid și de relațiile interumane dintre mem­brii acesteia“), a fost exclus din PUNR, conform art. 11 (al. 5), care precizează: „Membrii de partid, in­diferent de funcțiile deținute, care încalcă prevederile art. 10, litera „m­“, sunt excluși din partid fără drept de contestație. Constatarea în­călcării prevederilor art. 10 litera „m“, se face de către Biroul Per­manent, care hotărăște în consecin­ță“. Biroul Permanent al PUNR a con­vocat Consiliul Național pentru ziua de 29 noiembrie 1997. Dar tot pen­tru data respectivă, domnul Gheor­ghe Funar a ținut la Cluj-Napoca o adunare populară sub denumirea de Convenția Națională Extraordinară a PUNR care, chipurile, a ales noile organe centrale de conducere, pe Gheorghe Funar în funcția de pre­ședinte al PUNR, a stabilit Sediul Central al Partidului la Cluj-Napoca. Dar așa zisa Convenție Extraordina­ră de la Cluj-Napoca n-a fost statu­tară deoarece n-a fost convocată de Consiliul Național al PUNR sau de jumătate din numărul filialelor ju­dețene,, iar participanții n-au fost­­delegați aleși în cadrul Conferințe­lor Județene ale PUNR, cum preci­zează Statutul Partidului. Să mai amintim că din cei 25 de parlamen­tari ai PUNR, numai 2 Ciurtin și Vasile Matei, ambii (Costică din Cluj) s-au declarat alături de Gheor­­ghe Funar. Și totuși Gheorghe Funar conti­nuă să facă declarații în presă și să semneze ca președinte al PUNR, fo­losind ștampila pe care a refuzat s-o predea și care a fost declarată nulă de către conducerea PUNR. Ce se va întâmpla, este lesne de înțeles: Gheorghe Funar va fi che­mat în fața instanței pentru uz de fals. Și legea își va da verdictul în această problemă. Dar mai presus de incidența Legii, se degajă o con­cluzie deloc onorabilă pentru fostul președinte al PUNR, Gheorghe Fu­nar: el se joacă de-a politica, fiind­că morbul puterii i-a­ inoculat gus­tul celebrității, de care nu se mai poate debarasa. Și e păcat­­ în 27 noiembrie 1997, Gheorghe Funar ii telefona la Brașov, lui Constantin Ivasiuc, cel care a fost primul Președinte al PUNR, urmă­toarele:" „Dacă vei merge la Bucu­rești pe 29 noiembrie și nu vei veni la Cluj, să știi că vei fi exclus din Partid La care, Ivasiuc i-a răs­puns ferm: „Măi Ghiță, va trebui să curgă multă apă pe Someș până să mă excluzi tu pe mine din P.U.N.R.!“. Comentariile sunt de prisos ! Mihai ȘTEFAN JOCUL DE-A POLITICA ȘI IARĂȘI ȘI IARĂȘI EMINESCU! Urmare din pagina I fără pauză și cu respirația tăiată și ne miram cum și de­­ unde atâta HAR DUM­NEZEIESC s-a REVĂRSAT în capetele acestor mentori spirituali ai noștri ! Potrivit mentalității timpului BULETI­NUL ... a oferit, fără îndoială, un teren fertil de confruntări, mai ales că în cei 14 ani de existență, el s-a adresat unui public numeros, cu pregătire diferită și cu variate niveluri de înțelegere și de interpretare a MIRACOLULUI EMINES­CIAN. XXX AZI, de sărbătoarea Marelui Eminescu când se împlinesc 148 de­ ani de la naș­terea sa (35 ianuarie 1850), gândul nos­tru curat precum apa izvoarelor crista­line ce ies la suprafață din adâncurile munților Meseș se îndreaptă, în acest apus de secol și de mileniu, către căr­turarii și truditorii condeiului, știuți și neștiuți, către oamenii de seamă, laici și­ mireni care au luptat pentru transmite­rea valorilor culturale de la ÎNAINTAȘI la URMAȘI, pentru înnoirea structurilor sociale învechite. Pe toți aceștia Nicolae Ior­ga îi numeș­te „frunți de fildeș“ ÎNTRUCÂT EI AL­CĂTUIESC­ PUNCTE DE REPER HARȚII SPIRITUALE ȘI MORALE ALE a mult încercatului popor român ! Iată câteva dintre aceste figuri lumi­noase, în afară de cele amintite mai sus: NICOLAE OLAHUS — românul (1493— 1568) cu scrierile sale istorice despre Ță­rile Române, Grigore Ureche — cronica­rul (1590—1647) cu celebrul său POR­TRET fizic și moral despre Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu — întemeietorul istoriografiei moderne române, căruia ai Săi nu i-au permis să intre în țară — bolnav fiind — și după deces a fost în­mormântat în CIMITIRUL SĂRACILOR din orașul Palermo — Italia. Iuliu Ma­­niu — patriot exemplar — MARTIR și EROU NAȚIONAL în același timp, care a DĂRÂMAT un IMPERIU MILENAR și a ÎNTREGIT HOTARELE UNEI ȚĂRI ! Toți aceștia și mulți alții NE SUNT ȘI RĂMÂN pentru noi figuri luminoase că­rora le RĂMÂNEM UCENICI TOATĂ VIAȚA ! ■mt» mm mata mm mm mm mm mm mim. tssm m m DE LA UNA LA ALTA OAMENI POTRIVIȚI LA... PIESELE POTRIVITE • Meteorologul: „Omul care aduce ploaia“. • Abstinentul : „Un pahar cu sifon“. • Fățarnicul : „Bolnavul închipuit“. • Autopsierul : „Cadavrul viu“. • Ministerul justiției : „A treia țeapă“, CINE PE CINE INVIDIAZĂ. . . • Cerșetorul : „Copiii de bani gata“. • Filatelistul : „Poștașul“. • Călăul : „Sinucigașul“. • „Acarul Păun“ : „Țapul ispĂșitor“. • Chiriașul : „Melcul“. CÂNTECE PENTRU. . . POLITICIENI • D-lui I. Iliescu : „Ioane, Ioane, toată lumea doarme“. • D-lui Petre Roman : „Petre, Petre, ce ți-am spus eu ție“. • D-lui E. Constantinescu : „Don Quijote,­­ Don Quijote“. • D-lui Gh. Funar : „Az a szép, az a szép. . fí'QíUi §É!s|n!ái MIO IMSIIMIM LM. Miül 68, 26 Mite; Tölofoane : 681833; 634024. CU NO/ NU SUNI ÉJI NICIODATĂ SINGURI! PROGRAME TV­ ­­VR. 1 JOI, 15 Ianuarie 1998 6,00 România, ora 6 fix ! 8,30 Desene animate. 9,00 TVR Cluj-N. 10,00 TVR IN­FO. 10,05 TVR Iași. 11,00 TVR Timișoara. 12,00 TVR INFO. 12,05 Pasiuni. 13,00 Sensul tranziției. 14,00 TVR INFO. 14,10 Cristal. Dialog. 15,30 Pompierii 15,00 Vă informează. 15,45 Lege și fă­rădelege. 16,00 Conviețuiri. 17,00 TVR INFO, 17,10 De­sene animate. 17,35 Casă de piatră. 18,00 Timpul Euro­pei. 18,30 Camera ascunsa —­­farse cu vedete. 19,00 Sunset Beach. 19,45 Rezultatele tra­gerilor Super Loto 5/40 Expres. 19,50 Agenda muze­și­lor. 19,55 Doar o vorbă „săț-i” mai spun. 20,00 Jur­nal. 21,15 Campionatele eu­ropene de patinaj artistic: proba individuală masculină. 23,45 Jurnalul de noapte. 24.00 Bank-note. 0,30 Canary Wharf. 0,55 Magazin rouzi­­cal-umoristic. M.A.S.H. 11,00 Timpul uci­de dragostea. 12,55 Știrile PRO TV. 13,00 Pro și con­tra. 14,15 Teleshopping. 14,30 Nemuritorul. 15,15 Maria. 16,00 Teleshopping. Marinar. 17,00 Știrile 16,15 PRO TV. 17,15 Tânăr și neliniștit. 18,00 Vărul din străinătate. 18,25 Știrile PRO TV. 18,30 Riști și câștigi. 19,00 Roata norocului. 19,30 Știrile PRO TV. 20,15 Melrose Place. 21,15 Doctor în Alaska. 22,00 Știrile PRO TV. 22,15 Sein­feld. 22,45 Știrile PRO TV. 23,15 Punctul pe 1. 0,15 Ne­muritorul. 1,00 Pulsul finan­ciar. 1,15 Știrile PRO TV. 1,45 Punctul pe 1, 3,00 M.A.­­S.H. 3,30 Vărul din străină­tate. 4,00 Maria. 4,45 Mari­mar. 5,30 Riști și câștigi. 6.00 Roata norocului. 6.30 Prima pagină. 6,35 Pulsul fi­nanciar. 6,50 Teleshopping. TVR. 2 JOI, 15 Ianuarie 1998 7,00 TVM. Telematinal. 8,00 Euronews. 8,30 Canary Wharf. 8,55 Universul cu­noașterii. 9,55 Medicina pen­tru toți. 10,25 Fețele schim­bării. 11,25 TVR INFO. 11,30 Desene animate. 12,00 Sunset Beach. 12,45 Magazin spor­tiv.­­ 13,15 Doar o vorbă „săț-i” mai spun. 13,25 TVR INFO. 13,30 Dreptul la ade­văr. 14,60 Emisiune în limba germană. 15,00 Patinaj artis­tic — proba de dans. 18,00 Ceaiul de la ora 5. 19,00 Știri bancare și bursiere. 19,10 Fa­­ță-n față cu autorul: Ion Mir­­cea. 20,10 Pasiuni —­ film, Italia. 21,00 In fața dvs. 22,00 Cinematograful de artă — Iluzia cea mare. 24,00 Varie­tăți internaționale. 0,30 TVM Mesager. PRO TV JOI, 15 ianuarie 1998 7,00 Ora 7 bună diminea­ța. 9,00 Pulsul financiar. 9,15 Tânăr și neliniștit. 10,00 Vă­rul din străinătate. 10,30 ANTENA 1 JOI, 15 Ianuarie 1998 6,30 Mizerabilii. 7,00 Tele­­dimineața. 9,00 Un câine cu imaginație. 9,30 Quantum T. 9,40 Doctor Bramwell. 10,30 Independence. 12,10 Quantum T. 12,20 O iubire de neuitat. 13,10 Vi$e_ și oglinzi. 14,00 Știrile amiezii. 14,10 Quan­tum T. 14,20 Dempsey și Makepeace. 15,20 Un câine cu imaginație. 16,00 Onyx. 17,00 Onyx Oldies. 17,20 Quantum T. 17,30 Telerebus. 18,00 Cafea cu parfum de femeie. 19,00 Observator. 19,45 Harison Bergeron. 21,30 Cronici paranormale. 22,30 Milionarii de la miezul nop­ții. 0,30 Quantum T. 0,40 Observator. 1,15 Muzica. 1,45 Onyx. 2,45 Onyx. Ol­dies. 3,05 Quantum T. 3,45 Milionarii de la miezul nop­ții. 5,15 Cafea cu parfum de femeie. 6,00 Quantum T. EUROSPORT JOI. 15 Ianuarie 1998 9,30 Auto. 10,00 Natație­ 11,00 Natație. CM de la Perth — înot. 12,00 Natație. 13,45 Natație. CM de la Perth. 14,00 Auto. Raliul Paris — Granada — Dakar. 14,30 Patinaj artistic. 18,00 Natație. 19,30 Patinaj artis­tic. 23,45 Auto. 0,15 Natație. 1,15 Magazinul sporturilor cu motor. 2.00 Auto. ri X H JOI, 15 ianuarie 1998 BERBEC (21. 03 — 20. 04). Activitate mentală in­tensă. Sunteți nevoit să luați niște decizii. Un prieten mai în vârstă vă ajută să găsiți problema optimă. TAUR (21. 04 — 20. 05). Necazuri minore legate de o rudă îndepărtată­ însă, neplă­cerile pot veni și din partea oamenilor legii. GEMENI (21. 05 — 20. 06). Scurte­­ călătorii în legă­tură cu casa și familia. Este posibil să primiți și o veste de la drum lung. RAC (22. 06 — 22. 07). Vă preocupă nevoia de stabi­litate financiară dar, deocam­dată, trebuie să mai așteptați. LEU (23. 07 — 22. 07). Stare tensionată. Stăpâniți-vă, conflictele verbale nu ajută la nimic. FECIOARA (23. 08 — 22. 09). Intențiile dv„ de călăto­rie sunt sprijinite de o per­soană mai în vârstă. Vești de la un prieten de departe, BALANȚA (23. 09 — 22. 10) . Orice întreprinderi astăzi se va finaliza cu bine. Aveți multe probleme de rezolvat, dar ar fi bine să profitați de această zi.­­ SCORPION (23. 10 — 21. 11) . Vă simțiți depășit de evenimente. Ar fi util să lă­sați să curgă totul de la sine. SĂGETĂTOR (22. 11 — 20. 12). Zi agitată, încercați să vă controlați impulsivita­tea și să evitați conflictele cu anturajul. CAPRICORN (21. 12 — 19. 01). Probleme financiare. Câștigurile suplimentare se lasă încă așteptate. VARSATOR (20. 01 — 18. 02). Prietenii au nevoie de dumneavoastră. Viața so­cială activă. Contacte cu străinătatea. PESTI (19. 02 — 20. 03). Astăzi încercați să fiți prea meticulos. Riscați să vă pier­deți în detalii și să nu fina­lizați nimic.

Next