Graiul Sălajului, aprilie 2002 (Anul 13, nr. 2540-2561)

2002-04-22 / nr. 2555

Marți, 16 aprilie a.c., în jur de o sută de cetățeni s-au adunat pe str. Simion Bărnuțiu (Sf. Vineri în alte acte), în fața unei imense gropi. Erau locatari ai blocurilor A12, H5, B24,A32 etc., nemulțumiți de faptul că factorii îndrituiți ai municipiului Zalău au dat frâu liber construirii unei benzinării în imediata vecinătate a blocurilor antemenționate­ și a altor imobile, în câteva clipe au sosit și trei mașini ale poliției. Aici, unde urmează a fi amplasată stația de combustibil, cu timp în urmă era un parc, cu spații de joacă pentru copii. Câțiva dintre protestatari s-au adresat și ziarului nostru (după numeroase petiții adresate organelor locale și ministerelor de resort)în speranța că îi vom sensibiliza pe mai marii urbei să-și aplece urechea spre plângerile lor. De pildă, d-na RAMONA JUCA este nemulțumită de faptul că "pruncii mei nu mai au unde să se joace, sunt supuși la toxine și nu o să mai putem trăi aici". Dl. MIHAI ȘTEFAN (pensionar) afirmă că dacă acum nu-și poate trăi, liniștit bătrânețea, când zgomotul excavatorului și al buldozerului îl înnebunește, "Ce Voi face când va funcționa benzinăria? Renunț la apartament și plec la azil" CONSTANTIN DRĂGĂNOIU, după ce susține că Primăria municipiului Zalău a sfidat locatarii, îmi arată locul în care vor fi instalate rezervoarele benzinăriei, "lângă sau sub conducta de apă potabilă care alimentează o parte a Zalăului" și se văicărește că n-a știut cui dă votul. D-l VASILE MAN (colonel în rezervă) îmi spune: "dacă dintr-o nefericită întâmplare explodează benzinăria, cel puțin 4 blocuri de locatari sar în aer. E un pericol iminent să plasezi un astfel de obiectiv într-o asemenea zonă". Deci, în jur de 1.000 de locatari stau cu spaima în sân, stresați de pe acum de zgomotele, noxele, pericolele care îi pândesc când stația de benzină va fi dată în funcțiune. Curg spuneam, ei s-au adresat mai multor organe, organizații, ministere, dar ca un blestem parcă, aproape toate răspunsurile au fost în defavoarea lor sau evazive. " Așadar, în urma ședinței Consiliului Local al municipiului Zalău, prin Hotărârea nr.38 din 2 aprilie 2001, s-a aprobat colaborarea prin "încheierea unui contract de asociere în participațiune a Consiliului Local al municipiului Zalău cu firma SC Inserco SRL Zalău, în vederea construirii și exploatării unui microcomplex de deservire cu carburanți pe o perioadă de 25 de ani". Consiliul local aduce în asociere terenul proprietate privată a Statului Român în suprafață de 581 m­p. situat pe Strada Simion Bărnuțiu. Peste o săptămână doar (9 aprilie 2001), Primăria M­u­nici­p­i­u­l­u­i ,Zal­­u,.. a ,l­li­be­ra­t certificatul de urbanism nr.361 prin care s-au solicitat avizele și acordurile legale necesare eliberării autorizației de construire din partea instituțiilor abilitate, în data de 4 septembrie, tot Primăria Municipiului Zalău purcede la eliberarea autorizației de construire (nr.630) în urma obținerii tuturor avizelor și acordurilor prevăzute de legislația în vigoare. "Avizele și acordurile­­ specifică dl. primar IULIU NOSA, într-un răspuns trimis locatarilor - confirmă faptul că funcționarea obiectivului nu reprezintă un factor de risc pentru imobilele învecinate și sănătatea populației din zonă". O nelămurire și o întrebare are semnatarul acestor rânduri pe marginea celor afirmate de dl. primar NOSA, în răspunsul domniei sale, specifică într-un loc "încheierea unui contract de asociere prin participațiune al Consiliului Local al municipiului Zalău", iar în alt loc "Primăria municpiului Zalău, în calitate de asociat". Care o fi adevărul? Cât despre lipsa factorilor de risc, petenții îl întreabă pe dl. primar "dacă n-ar vrea să facă schimb de locuință cu ei după darea în funcțiune a stației de benzină". Grupul de pompieri "P­orolissum"', prin răspunsul semnat de dl. comandant col. GHEORGHE URSENIE, concluzionează: "apreciem că sunt îndeplinite criteriile de performanță privind siguranța la foc în faza de proiectare". Inspectoratul de Construcții - județul Sălaj: "în consecință, eliberarea Autorizației de construcție îndeplinește condițiile legale din punctul de vedere al conținutului documentației depuse de solicitant". Semnează inspector-șef ing. DAN ARDELEAN. Și Inspectoratul de Protecție a Mediului, prin Acordul de mediu nr.132/29.08.2001, cu oarecare abilitate, afirmă că "SC Inserco SRL Zalău a făcut publică solicitarea pentru acordul de mediu în ziarul "Sălajul" (publicație decedată demult - n.a.), dar,­­din păcate, nu au fost persoane interesate în această dezbatere". Semnează inspector­­șef AURICA GREC și șef birou AAA­DAN TĂMAȘ. Că locatarii n-au cumpărat în ziua respectivă "Sălajul", e vina lor. De-a dreptul hilar și batjocoritor este răspunsul primit de către petenți de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor * și J^cuinței,,r^spgns.^mnat de director general arh. GHEORGHE PĂTRAȘCU. După ce a amintit de "dreptul cetățeanului la un mediu curat și nepoluat", fără rușine afirmă: "Cetățenii au acceptat de bună voie să li se încalce acest drept, atunci când și-au părăsit gospodăriile așezate într-un mediu curat pentru a se muta la bloc. Este o perioadă în care, după ce au fost consumate avantajele locuirii colective de masă, încep să iasă la iveală și dezavantajele­. Așadar, stimați locuitori ai blocurilor A1­2, H5, B24, A32 și ai altor blocuri, voi sunteți de vină că viitura industrializării socialiste v-a mânat spre oraș, voi sunteți de vină că în nebunia sa, Ceaușescu vă dărâma casele pentru a vă reduce simțul proprietății și a vă introduce, cu chirie, în cutiile de betoane, voi sunteți de vină... Dar iată că în adresa Consiliului Județean nr.4159 din 12.02.2001 se specifică negru pe alb: "Terenul pe care se va amplasa obiectivul (stația de benzină - n.a.) are destinația de spațiu verde și este proprietatea Statului Român. Analizând Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic General al municipiului Zalău, zona funcțională SR2 (zonă din care face parte amplasamentul) este zonă de locuințe colective mijlocii, iar la CAP1­­ utilizări admise nu se regăsește funcțiunea de stație de desfacere a produselor petroliere". Deocamdată, semnatarul acestor rânduri nu se grăbește să tragă concluzii, nici să facă unele comentarii pe marginea celor expuse. Ce se va­ întâmpla cu conducta de apă potabilă, cu plămânii și auzul locatarilor din preajmă, cu nervii lor, sunt probleme la care mai marii zilei de azi (aleșii noștri) ar trebui să gândească profund. Nu vă bazați, d-lor, pe dictonul "După noi, potopul", pentru că au căzut imperii și mai mari și au explodat rafinării mamut­­ ei VIOREL VARGA Noi unde ne jucăm ? Azi apă, mâine benzină Se materializează programe cu finanțare externă f JoiK 18 aprilie a.c., prefectul județului Sălaj, dl. TIBERIU MARC,­­ împreună cu d-nii DUMITRU CACUCI director al Direcției, pentru Administrația Dom­­eniu­lui Public, Privat și Dezvoltare Rurală și IOAN OPRIȘ - director tehnic ACI - Porolissum, s-au întâlnit la sediul primăriei din comună Agrij cu dl. primar PAMFIL BERAR, precum și cu alți membri ai comunității locale. Scopul deplasării reprezentanților prefecturii în­ comună l-a constituit verificarea stadiului investiției de reabilitare a drumului DC-72 Agrij - Răstolțu Deșert, precum și unele discuții legate de posibilitatea derulării în comuna Agrij a unor programe cu finanțare externă. în cadrul discuțiilor, primarul comunei a arătat că "pentru lucrarea care este în fază terminală, au fost alocate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (F.R.D.S.) suma de 2,5 miliarde lei (la care s-a adăugat și o contribuție de 12% din partea locuitorilor comunei) din aceasta reușindu-se și pietruirea și balastarea unor străzi din Agrij și Răstolțu Deșert, pe o lungime de 2,5 km. De asemenea, comuna Agrij beneficiază, prin Banca Mondială, de o sumă nerambursabilă, în valoare de 2,6 miliarde de lei, care este destinată construcției unui pod din beton armat pe­ drumul _DC72 la kilometrul 4+00 în localitatea Răstolțu Deșert și care se preconizează a fi încheiată până la finele anului 2002". Dar preocupările edililor comunei pentru ridicarea standardului de viață al locuitorilor nu se încheie aici. Din acest an, comuna Agrij va fi și beneficiara (alături de alte 20 de comune din județul Sălaj) a Proiectului de Dezvoltare Rurală (P.D.R.) în cadrul căruia agrijenii și-au propus o altă serie de­­ obiective, cum ar fi: alimentarea cu apă a comunei, construirea unui pod de beton în localitatea Agrij pe DC72, precum și eliberarea unei documentații prin care urmează a fi pusă la dispoziția comunității de rromi din localitate fosta secție SMA în scopul confecționării împletiturilor de răchită, a măturilor de sorg precum și a unor activități de fierărie. O altă problemă adusă în discuție a fost preocuparea colectivului primăriei în vederea posibilităților de accesare a Programului SAPARD prin intermediul căruia se preconizează construirea unei rampe ecologice, a Realizării unui sistem de canalizare și înființarea în comună a unei unități de comercializare și prelucrare superioară a fructelor provenite din livezile comunei. ce: După discuțiile de la primărie, toți prezenți s-au deplasat în localitatea Răstolțu Deșert, unde au fost verificate lucrările de reabilitare a drumului DC72, iar în final au fost vizitate atât biserica de lemn, construită în anul 1803, cât și noul locaș de cult ortodox înălțat în perioada postdecembristă, aflat încă în stadiul de finisare. sts. DIANA MARIAN Reparații pe drumul Șimleu - Moiad De câteva zile, drumul județean Șimleu Silvaniei - Moiad este în reparații. La această dată, pe o distanță de 12 km se fac plombări, care la ora documentării noastre acopereau 55% din totalul tronsonului carosabil. După cum ne-a informat dl. director al­ D.A.D.P.P.D.R. Sălaj, DUMITRU CACUCI, se dorește ca la începutul săptămânii acesteia prima etapă de execuție a lucrărilor de reparații la sectorul respectiv de drum să fie finalizată, urmând ca din a doua parte a lunii mai să fie cuprins în programul de tratamente bituminoase. Obiectivul de față, preluat de către societatea Drumuri și Poduri Sălaj, este inclus în programul de reparații ale anului 2002, având alocat din Fondul Special al Drumurilor Publice peste 3 mld lei.­es MARIA ADELA MUREȘAN Ce se mai intampla pe balta O veste rea... Cu toate că debutul perioadei de prohibiție la pescuit a fost mediatizat în data de 1 aprilie a.c., în majoritatea mass-media, unii au luat-o drept... păcăleală. Astfel, din datele furnizate de către dl. Ștefan Gergely, directorul Agenției Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Sălaj, aflăm că în noaptea de 18 spre 19 aprilie a.c., paznicii de vânătoare și pescuit Fiț­loan și Szabó László, angajați ai A.J.V.P.S. Sălaj, împreună cu plutonierul major Pașca Claudiu Dan, din cadrul Inspectoratului Poliției Județene Sălaj, aflându-se în control în zona lacului Vârșolț, i-au surprins pe numiții Sipoș Alexandru, Molan Géza Emerik și Susük István (toți din localitatea Vadul Crișului - județul Bihor) la o partidă de... pescuit. Celor trei braconieri le-au fost confiscate două prostovoare (plase de pescuit) și 6 kg de pește, întocmindu-li-se acte de trimitere în judecată conform reglementărilor legislative în vigoare. ... Și una bună ! Tot de la dl. Ștefan Gergely aflăm că începând cu 21 aprilie a.c., pescarii sportivi sălăjeni vor avea "dezlegare" doar la specia răpitoare știucă (fiind singura specie admisă a fi pescuită în perioada de prohibiție) în bălțile de la Năpradea și Someș Odorhei­ es D. MARIAN

Next