Graiul Sălajului, ianuarie 2019 (Anul 30, nr. 6738-6758)

2019-01-15 / nr. 6747

ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro USR și PLUS-ul lui Cioloș I­I amenință pozițiile PNL-iștilor în Parlamentul European . Artúr Székely Europarlamentarul cu origini sălăjene Daniel Buda (PNL) îl atacă dur pe conjudețeanul lui Dacian Cio­­loș, chiar în momentul în care acesta și-a anunțat candidatu­ra la alegerile europarlamen­­tare din primăvară. E de înțeles, pentru că și USR și noul partid al lui Da­cian Cioloș rup din electoratul de dreapta. Așa că Buda îl vopsește pe Cioloș și îl acuză că a părtinit stânga când a fost premier. Europarlamentarul PNL l-a acuzat duminică pe Dacian Cio­loș că a avut o agendă dublă în perioada cât a fost premier al României, în condițiile în care a menținut oameni ai PSD în funcții guvernamentale cheie, deși liberalii i-au oferit toate f­uncțiile, mai puțin pe cea de președinte. După alegerile de acum patru ani pentru Parlamentul european, cele 32 de mandate de europarlamentar pentru România s-au împărțit astfel: PSD - 16 mandate, PNL - 6 mandate, PDL - 5 mandate, UDMR - 2 mandate, Mircea Di­­aconu (independent), PMP - 2 mandate. Pe lista de candidați la alegerile europarlamentare 2014 a PDL, Daniel Buda s-a aflat pe poziția a 5-a, fiind ul­timul care a prins un loc în Par­lamentul European. După alegerile din această primăvară, România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, după ce Marea Brit­­anie și-a anunțat ieșirea din Uniunea Europeană. Potrivit unui sondaj IMAS, realizat în decembrie 2018, PNL ar fi primul partid în opțiunile românilor, urmat de PSD, USR, PLUS, ALDE și Pro România. Acestea ar fi partidele care ar obține mandate. Diferența din­tre PNL și PSD este însă una foarte mică, de aproape un procent. Un alt sondaj, reali­zat de CURS, tot în decembrie, situa PSD pe primul loc, cu un avans de 13% peste PNL, ALDE, Pro România, USR, UDMR, PLUS și PMP, partide care ar obține mandate. Cine sunt cei trei sălăjeni candidați la europarlamentare, Cioloș, Buda si Corina Cretu Daniel Buda, președintele PNL Cluj, cu origini în comuna sălăjeană Românași, și-a anunțat anul trecut în septembrie candi­datura pentru un post de europar­lamentar la următoarele alegeri europarlamentare, ce vor avea loc în 26 mai 2019. Daniel Buda a fost ales eu­roparlamentar în mai 2014 pe listele Partidului Democrat Lib­eral și este membru în Comi­sia pentru agricultură și dez­voltare rurală. Președintele Partidului PLUSR, Dacian Cioloș, fost pre­mier al României, s-a născut la Zalău, dar are originile în comu­na sălăjeană Pericei, unde îl mai are pe bunicul său și unde vine adesea în vizită. Dacian Cioloș are 47 de ani și este de profesie inginer agronom. A absolvit Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, după care a urmat cursurile Facultății de Horticultura din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Și-a continuat studiile în Franța, unde a făcut un master la École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier, pentru ca apoi să obțină și un doctorat la Institu­tul National de Cercetări Agro­nomice din cadrul École Na­tionale Supérieure Agronomique Montpellier. In perioada 2010-2014, Da­cian Cioloș a fost comisar euro­pean pentru Agricultură și Dez­voltare Durabilă, coordonând reforma Politicii Agricole Comune pentru 2014 - 2020. în 2014, Dacian Cioloș a fost la un pas să obțină un nou mandat de comisar european, însă guvernul condus de Vic­tor Ponta a optat pentru Cori­na Crețu, cu origini tot în Sălaj, comuna Năpradea. Și comisarul european Co­rina Crețu a confirmat recent că va candida la europarlamentare, menționând că a primit o sin­gură propunere, cea din partea Pro România, partidul înființat de fostul premier Victor Ponta. Nu mai este agreată de PSD pentru că a fost obiectivă în ce privește incompetența guvernărilor PSD în p­rivința atragerii fondurilor europene. Corina Crețu susține că a început politica la 22 de ani și a devenit consilier la președinție pe vremea lui Ion Iliescu. "De 12 ani sunt la Bruxelles. Am început ca observator, după aceea două mandate de parlamentar european, vicepreședinte al Parlamentu­lui european, de cinci ani aproape comisar european. Cred că este firesc să-mi fo­losesc această experiență acu­mulată la nivel european. Cred că o pot folosi, ajutând Româ­nia mult mai mult de la Brux­elles din calitate de parlamen­tar" a detaliat Corina Cretu. Marți-15 ianuarie 2019 ____ GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro ^ Statul ia tot mai mulți bani din salariile­­ angajaților, reiese din analiza statistică Diferența plătită statului, dintre net s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la ef­ortul Székely Partea din salarii pe care angajații și angajatorii o ce­dează statului - decalajul dintre brut și net - a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în noiembrie 2018 la 1.866 de lei, cu o pondere a netului în brut de numai 60%; în urmă cu 5 ani, această diferență era de 569 de lei, cu o pondere de aproape 75% a netului în brut, arată seriile de date­rie de Re­cția Patronatelor. în luna noiembrie 2018, salariul mediu brut pe econ­omie era de 4.658 de lei, iar cel net - de 2.792 de lei, arată ultimele date comunicate de Institutul Național de Statis­tică (INS). Asta înseamnă un decalaj de 1.866 de lei între net și brut - partea pe care angajații și angajatorii o ce­dează statului prin taxe, im­pozite și contribuții sociale­­ și o pondere de doar 60% a netului în brut. Pentru comparație, datele anterioare ale INS arată că în 2008, când sal­ariul mediu brut era de 1.844 de lei, iar cel net de 1.361 de lei, diferența brut/net ce­dată statului era de 483 de lei, iar ponderea netului în brut era de 73,8%; în 2013, când salariul mediu brut era de 2.219 lei, iar cel net de 1.650 de lei, diferența brut/ net cedată statului era de 569 de lei, iar ponderea net­ului în brut era de 74,3%. Acum, când oficialitățile se laudă cu creșteri consist­ente de salarii, diferența ce­dată statului - prin taxe și contribuții - a crescut la 1.866 de lei, iar angajații mai rămân doar cu 60% din ceea ce plătesc angajatorii (pon­derea netului în brut). Văzute "în oglindă", aceste date arată că partea cedată statului din salarii a și brut, 1.866 de lei crescut de la 25-26% în anii anteriori la 40% în 2018. Pragul de 1.000 de lei cedați statului din salariul me­diu pe economie a fost atins la începutul anului trecut, adică - paradoxal - imediat după ce gu­vernul anunțase măsuri de re­ducere a impozitării muncii. Explicații pentru faptul că plătim statului din ce în ce mai mult din ce câștigăm Potrivit specialiștilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute și nete vine din faptul că deducer­ile de care beneficiază angajații au rămas la nive­lul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul. Când se cal­culează impozitul pe sala­riu, suma deductibilă (de­terminată în funcție de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreținere) se scade și se aplică impozi­tarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salaria­tul plătește tot mai mult către stat, pe măsură ce îi crește venitul. O altă cauză care a dus la creșterea acestui deca­laj este că ponderea contribuțiilor sociale în sal­ariul brut este tot mai mare, chiar dacă între timp CAS a scăzut. Ponderile cresc odată cu salariile Din analiza datelor mai reiese că la salariile mari angajatorul plătește contribuții care pot fi și de peste 80%. Adică, pentru a-i putea da unui angajat 1.000 de euro net, angajatorul plătește 1.800-1.820 de euro, în schimb, la salariile mici, ponderea acestor contribuții este de 50%. Adică, pentru a-i da an­gajatului 300 de euro, an­gajatorul plătește 450 de euro. Efectul este că pe măsură ce cresc sala­riile, crește și ponderea contribuțiilor în valoarea brutului. Statul ia mai mult din banii angajaților cu salarii mici Un alt fenomen ce reiese din statisticile INS contra­zice tezele oficiale potrivit cărora guvernările din ultimii ani ar fi fost "de stânga", adică în favoarea românilor cu venituri mici. Concret, decalajul dintre brut și net crește mai lent în grupele cu salarii maxi­me (IT&C, producția de en­ergie, bănci, aviație, indus­tria tutunului etc.), dar în grupele cu salarii minime (turism, prelucrarea lemnu­lui, industria sticlei etc.) de­calajul crește accelerat. Nu este de mirare, astfel, că taxele și impozitele topesc aproape o treime din veni­turile gospodăriilor populației. Inflația mare își spune și ea cuvântul ăi, în final, angajații se trezesc cu un nivel de trai scăzut, în ciuda cifrelor mari ale sala­riilor brute de pe foaie când semnează pentru leafă. Inflația în decembrie­­ gazele s-au scumpit considerabil S-au mai scumpit foarte mult legumele, pâinea și combustibilul Rata anuală a inflației a fost în decembrie 2018 de 3,27%, creșteri importante de prețuri fiind înregistrate la gaze, cu 16,61%, și la leg­ume și fructe, cu 21,5%, din­tre care cartofii cu 39,64%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Rata medie a inflației în ul­timele 12 luni (ianuarie 2018 - decembrie 2018) față de prec­edentele 12 luni (ianuarie 2017 - decembrie 2017), este 4,6%. Față de decembrie 2017, în decembrie 2018, pe lângă car­tofi, prețurile altor categorii de legume și conserve de legume au crescut cu 23,46%, pâinea cu 5,02%, carnea de bovine cu 5,89%, combustibilii cu 4,57%, energia termică cu 4,6%, serv­iciile poștale cu 21,54%, trans­portul aerian cu 23,44%. Bugetarii și IT-știi sunt câștigătorii în economie Datele statistice oficiale arată că salariul mediu net a crescut în noiembrie 2018, nominal, cu 13,3% față de aceeași lună a anului anteri­or, dar creșterea reală, în rap­ort cu evoluția prețurilor, a fost de 9,5%, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS), în noiembrie 2018, față de luna precedentă, de creșteri salariate au avut sectorul bug­etar (administrație publică +1,5%, învățământ +1,1%, sănătate și asistență socială +0,6%) și tehnologia informației, inclusiv activități de servicii in­formatice, extracția petrolului brut și a gazelor naturale, activități de editare. De cealaltă parte, cele mai mari scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înreg­istrat în industria metalurgică (minus 8,3%), fabricarea cal­culatoarelor și a produselor electronice și optice, telecomunicații, depozitare și activități auxiliare pentru transport, transporturi aeriene­­ între -1 % și -3%.

Next