Graiul Sălajului, ianuarie 2019 (Anul 30, nr. 6738-6758)
2019-01-15 / nr. 6747
ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro USR și PLUS-ul lui Cioloș II amenință pozițiile PNL-iștilor în Parlamentul European . Artúr Székely Europarlamentarul cu origini sălăjene Daniel Buda (PNL) îl atacă dur pe conjudețeanul lui Dacian Cioloș, chiar în momentul în care acesta și-a anunțat candidatura la alegerile europarlamentare din primăvară. E de înțeles, pentru că și USR și noul partid al lui Dacian Cioloș rup din electoratul de dreapta. Așa că Buda îl vopsește pe Cioloș și îl acuză că a părtinit stânga când a fost premier. Europarlamentarul PNL l-a acuzat duminică pe Dacian Cioloș că a avut o agendă dublă în perioada cât a fost premier al României, în condițiile în care a menținut oameni ai PSD în funcții guvernamentale cheie, deși liberalii i-au oferit toate funcțiile, mai puțin pe cea de președinte. După alegerile de acum patru ani pentru Parlamentul european, cele 32 de mandate de europarlamentar pentru România s-au împărțit astfel: PSD - 16 mandate, PNL - 6 mandate, PDL - 5 mandate, UDMR - 2 mandate, Mircea Diaconu (independent), PMP - 2 mandate. Pe lista de candidați la alegerile europarlamentare 2014 a PDL, Daniel Buda s-a aflat pe poziția a 5-a, fiind ultimul care a prins un loc în Parlamentul European. După alegerile din această primăvară, România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, după ce Marea Britanie și-a anunțat ieșirea din Uniunea Europeană. Potrivit unui sondaj IMAS, realizat în decembrie 2018, PNL ar fi primul partid în opțiunile românilor, urmat de PSD, USR, PLUS, ALDE și Pro România. Acestea ar fi partidele care ar obține mandate. Diferența dintre PNL și PSD este însă una foarte mică, de aproape un procent. Un alt sondaj, realizat de CURS, tot în decembrie, situa PSD pe primul loc, cu un avans de 13% peste PNL, ALDE, Pro România, USR, UDMR, PLUS și PMP, partide care ar obține mandate. Cine sunt cei trei sălăjeni candidați la europarlamentare, Cioloș, Buda si Corina Cretu Daniel Buda, președintele PNL Cluj, cu origini în comuna sălăjeană Românași, și-a anunțat anul trecut în septembrie candidatura pentru un post de europarlamentar la următoarele alegeri europarlamentare, ce vor avea loc în 26 mai 2019. Daniel Buda a fost ales europarlamentar în mai 2014 pe listele Partidului Democrat Liberal și este membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. Președintele Partidului PLUSR, Dacian Cioloș, fost premier al României, s-a născut la Zalău, dar are originile în comuna sălăjeană Pericei, unde îl mai are pe bunicul său și unde vine adesea în vizită. Dacian Cioloș are 47 de ani și este de profesie inginer agronom. A absolvit Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, după care a urmat cursurile Facultății de Horticultura din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Și-a continuat studiile în Franța, unde a făcut un master la École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier, pentru ca apoi să obțină și un doctorat la Institutul National de Cercetări Agronomice din cadrul École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier. In perioada 2010-2014, Dacian Cioloș a fost comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, coordonând reforma Politicii Agricole Comune pentru 2014 - 2020. în 2014, Dacian Cioloș a fost la un pas să obțină un nou mandat de comisar european, însă guvernul condus de Victor Ponta a optat pentru Corina Crețu, cu origini tot în Sălaj, comuna Năpradea. Și comisarul european Corina Crețu a confirmat recent că va candida la europarlamentare, menționând că a primit o singură propunere, cea din partea Pro România, partidul înființat de fostul premier Victor Ponta. Nu mai este agreată de PSD pentru că a fost obiectivă în ce privește incompetența guvernărilor PSD în privința atragerii fondurilor europene. Corina Crețu susține că a început politica la 22 de ani și a devenit consilier la președinție pe vremea lui Ion Iliescu. "De 12 ani sunt la Bruxelles. Am început ca observator, după aceea două mandate de parlamentar european, vicepreședinte al Parlamentului european, de cinci ani aproape comisar european. Cred că este firesc să-mi folosesc această experiență acumulată la nivel european. Cred că o pot folosi, ajutând România mult mai mult de la Bruxelles din calitate de parlamentar" a detaliat Corina Cretu. Marți-15 ianuarie 2019 ____ GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro ^ Statul ia tot mai mulți bani din salariile angajaților, reiese din analiza statistică Diferența plătită statului, dintre net s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la efortul Székely Partea din salarii pe care angajații și angajatorii o cedează statului - decalajul dintre brut și net - a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în noiembrie 2018 la 1.866 de lei, cu o pondere a netului în brut de numai 60%; în urmă cu 5 ani, această diferență era de 569 de lei, cu o pondere de aproape 75% a netului în brut, arată seriile de daterie de Recția Patronatelor. în luna noiembrie 2018, salariul mediu brut pe economie era de 4.658 de lei, iar cel net - de 2.792 de lei, arată ultimele date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). Asta înseamnă un decalaj de 1.866 de lei între net și brut - partea pe care angajații și angajatorii o cedează statului prin taxe, impozite și contribuții sociale și o pondere de doar 60% a netului în brut. Pentru comparație, datele anterioare ale INS arată că în 2008, când salariul mediu brut era de 1.844 de lei, iar cel net de 1.361 de lei, diferența brut/net cedată statului era de 483 de lei, iar ponderea netului în brut era de 73,8%; în 2013, când salariul mediu brut era de 2.219 lei, iar cel net de 1.650 de lei, diferența brut/ net cedată statului era de 569 de lei, iar ponderea netului în brut era de 74,3%. Acum, când oficialitățile se laudă cu creșteri consistente de salarii, diferența cedată statului - prin taxe și contribuții - a crescut la 1.866 de lei, iar angajații mai rămân doar cu 60% din ceea ce plătesc angajatorii (ponderea netului în brut). Văzute "în oglindă", aceste date arată că partea cedată statului din salarii a și brut, 1.866 de lei crescut de la 25-26% în anii anteriori la 40% în 2018. Pragul de 1.000 de lei cedați statului din salariul mediu pe economie a fost atins la începutul anului trecut, adică - paradoxal - imediat după ce guvernul anunțase măsuri de reducere a impozitării muncii. Explicații pentru faptul că plătim statului din ce în ce mai mult din ce câștigăm Potrivit specialiștilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute și nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajații au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul. Când se calculează impozitul pe salariu, suma deductibilă (determinată în funcție de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreținere) se scade și se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plătește tot mai mult către stat, pe măsură ce îi crește venitul. O altă cauză care a dus la creșterea acestui decalaj este că ponderea contribuțiilor sociale în salariul brut este tot mai mare, chiar dacă între timp CAS a scăzut. Ponderile cresc odată cu salariile Din analiza datelor mai reiese că la salariile mari angajatorul plătește contribuții care pot fi și de peste 80%. Adică, pentru a-i putea da unui angajat 1.000 de euro net, angajatorul plătește 1.800-1.820 de euro, în schimb, la salariile mici, ponderea acestor contribuții este de 50%. Adică, pentru a-i da angajatului 300 de euro, angajatorul plătește 450 de euro. Efectul este că pe măsură ce cresc salariile, crește și ponderea contribuțiilor în valoarea brutului. Statul ia mai mult din banii angajaților cu salarii mici Un alt fenomen ce reiese din statisticile INS contrazice tezele oficiale potrivit cărora guvernările din ultimii ani ar fi fost "de stânga", adică în favoarea românilor cu venituri mici. Concret, decalajul dintre brut și net crește mai lent în grupele cu salarii maxime (IT&C, producția de energie, bănci, aviație, industria tutunului etc.), dar în grupele cu salarii minime (turism, prelucrarea lemnului, industria sticlei etc.) decalajul crește accelerat. Nu este de mirare, astfel, că taxele și impozitele topesc aproape o treime din veniturile gospodăriilor populației. Inflația mare își spune și ea cuvântul ăi, în final, angajații se trezesc cu un nivel de trai scăzut, în ciuda cifrelor mari ale salariilor brute de pe foaie când semnează pentru leafă. Inflația în decembrie gazele s-au scumpit considerabil S-au mai scumpit foarte mult legumele, pâinea și combustibilul Rata anuală a inflației a fost în decembrie 2018 de 3,27%, creșteri importante de prețuri fiind înregistrate la gaze, cu 16,61%, și la legume și fructe, cu 21,5%, dintre care cartofii cu 39,64%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (ianuarie 2018 - decembrie 2018) față de precedentele 12 luni (ianuarie 2017 - decembrie 2017), este 4,6%. Față de decembrie 2017, în decembrie 2018, pe lângă cartofi, prețurile altor categorii de legume și conserve de legume au crescut cu 23,46%, pâinea cu 5,02%, carnea de bovine cu 5,89%, combustibilii cu 4,57%, energia termică cu 4,6%, serviciile poștale cu 21,54%, transportul aerian cu 23,44%. Bugetarii și IT-știi sunt câștigătorii în economie Datele statistice oficiale arată că salariul mediu net a crescut în noiembrie 2018, nominal, cu 13,3% față de aceeași lună a anului anterior, dar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor, a fost de 9,5%, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS), în noiembrie 2018, față de luna precedentă, de creșteri salariate au avut sectorul bugetar (administrație publică +1,5%, învățământ +1,1%, sănătate și asistență socială +0,6%) și tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, extracția petrolului brut și a gazelor naturale, activități de editare. De cealaltă parte, cele mai mari scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în industria metalurgică (minus 8,3%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, telecomunicații, depozitare și activități auxiliare pentru transport, transporturi aeriene între -1 % și -3%.