Graiul Sălajului, octombrie 2019 (Anul 30, nr. 6924-6945)

2019-10-28 / nr. 6943

ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro Luni - 28 octombrie 2019 Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale cu cine ați vota? 1. Viorel Cataramă - Dreapta Liberală, 2. Viorica Dăncilă - PSD, 3. Theodor Paleologu - PMP, 4. Klaus Johannis - PNL,, 5. Dan Barna - Alianța USR-PLUS, 6. Kelemen Hunor - UDMR, 7. Mircea Diaconu - Alianța UN OM, 8. Ramona Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), 9. Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitatea Națională, 10. Bogdan Stanoevici - candidat independent, 11. John­ Ion Banu - Partidul Națiunea Română, 12. Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, 13. Alexandru Cumpănașu - candidat independent, 14. Ninel Peia - Partidul Neamului Românesc GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro I | ^ Ce obiective și măsuri prevede programul de guvernare al cabinetului Orbán­ ia. Georgel Babiuc Programul de Guvernare al PNL este imparțit pe trei capitole: obiec­tive generale, specifice și măsuri ur­gente. I La obiectivele generale progra­mul de guvernare prevede pregătirea reformelor necesare pentru intrarea României într-o nouă etapă, a mo­dernizării în spirit european a in­stituțiilor și serviciilor publice, profesionalizarea administrației pu­blice, întărirea statului de drept și a democrației, combaterea corupției, creșterea calității educației, îmbunătățirirea serviciilor de sănătate, dezvoltarea economică pe baze sănătoase, menținerea orientării euroatlantice în politica externă, re­construirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice. De asemenea tot la obiective generale este prevăzut un audit al instituțiilor publice " obli­gatoriu, ca o premisă a modernizării administrației publice și a punerii funcționarilor publici în slujba cetățenilor." In ce privește obiectivele speci­fice, PNL își propune corectarea pro­blemelor generate de OUG 114 prin eliminarea supracrizei la carburanți și a taxării part-time. La capitolul “Măsuri urgente ca­binetul Orbán are trecut, următoa­rele puncte: Adoptarea Ordonanței de Urgență privind restructurarea Gu­vernului. Asigurarea condițiilor pentru buna organizare a alegerilor prezi­dențiale din 10 noiembrie și 24 no­iembrie. Nominalizarea candidatului pen­tru funcția de Comisar european din partea României. Rectificarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019. Elaborarea proiectelor Legii bu­getului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020. Organizarea examenului de rezi­­dențiat pentru absolvenții facultăților de medicină. Pregătirea infrastructurii de transport și a sectorului energetic pentru perioada de iarnă. Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compen­satoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat. Inițierea procedurilor pentru des­emnarea titularilor la conducerea parchetelor. Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensiona­rea magistraților de la 1 ianuarie 2020. Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Do­sarul 10 august. Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezanga­jare a fondurilor europene și pen­tru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de in­fringement. CCR explică de ce a respins modificările aduse Codurilor penale­ ­­. Delia Sibian Parlamentul nu a transpus în in­tegralitate deciziile de neconstituționalitate luate anterior de CCR în materie penală, legisla­tivul neavând dreptul să facă o selecție a acestor decizii. Curtea Constituțională a dat pu­blicității motivele pentru care a admis, pe 29 iulie, sesizările for­mulate de USR, PNL și de președintele Klaus Iohannis și a respins modificările aduse de Par­lament Codului penal și Codului de procedură penală. "Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reține că, în cadrul procedurii de punere de acord a unei legi/norme declarate neconstituțio­nale cu o decizie a Curții Constituționale, Parlamentul, în principiu, are libertatea de a decide dacă modifică acea lege/normă strict în sensul celor statuate de Curte sau dacă abandonează intervenția asupra textului în cauză prin eliminarea normei sau chiar prin respingerea legii. Insă această libertate a Parla­mentului este restrânsă atunci când se interpune o decizie a Curții Con­stituționale pronunțată în cadrul controlului a posteriori prin care norma în vigoare, care face obiectul intervenției legislative, a fost decla­rată neconstituțională. Intr-o atare ipoteză, Parlamentul este obligat ca, odată declanșată procedura de mo­dificare a legii în vederea punerii sale de acord cu Constituția, să adopte normele care transpun actul jurisdicțional al Curții, eliminând vi­ciile de neconstituționalitate consta­tate. Intr-o interpretare contrară, ar însemna că, în aplicarea art. 147 alin.(1), (2) și (4) din Constituție, le­giuitorul, în cadrul procedurii de pu­nere de acord a legii cu deciziile Curții Constituționale, are un drept de selecție cu privire la acestea, prin actul său decizional putând chiar să mențină în legislație norme afectate de vicii de neconstituționalitate, fapt ce nu poate fi acceptat", se arată în motivarea CCR. In opinia CCR, procesul de ree­xaminare a unei legi implică în mod obligatoriu o conduită loială din par­tea Parlamentului și o analiză apli­cată și responsabilă a tuturor textelor declarate neconstituționale, prin ra­portare la considerentele deciziei. CCR arată că, în procedura de transpunere a două decizii ale Curții - Decizia nr.368 din 30 mai 2017 și Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Parlamentul nu a respectat caracte­rul obligatoriu al celor statuate de Curte, normele adoptate anulând efectele acestor acte jurisdicționale. "In urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de necon­stituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și comple­tarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, des­coperirea și sancționarea faptelor de corupție, în ansamblul ei, este ne­constituțională; în acest sens, Curtea a reținut, în esență, faptul că, în ca­drul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curții Con­stituționale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a con­statat că legea criticată încalcă art. 147 alin.(2) din Constituție", a transmis CCR.

Next