Graiul Sălajului, ianuarie-martie 2022 (Anul 33, nr. 7485-7545)

2022-02-14 / nr. 7512

ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro Luni - 14 februarie 2022 GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro rii Ana Tudorán Guvernul României a adoptat săptămâna trecută Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedu­rile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care transpune în dreptul românesc Directiva (UE) 2019/1023 privind restruc­turarea și insolvență. Astfel, companiile românești vor avea acces la cadre de restructurare îmbunătățite și la instrumente de avertizare timpurie. ’’Proiectul adoptat de Guvern în ședința de joi transpune di­rectiva europeană în materie, iar în concret și pe fond regle­mentează proceduri anterioare stării de insolvență. In esență, se are în vedere perioada de pre-insolvență, însă caracterizată de dificultăți, resimțite sau nu, de către agentul economic. De multe ori s-a constatat că agentul economic realiza mult prea târziu starea de insolvență, moment în care era tardiv să mai salveze ceva. Prin acest proiect se oferă posibilitatea de a nego­cia cu creditorii în afara unei proceduri judiciare, de a încheia un acord de restructurare (instituție nou introdusă) cu aceștia sau de a încheia un concordant preventiv (instituție deja exis­tentă în legislație, însă ineficientă­ în noua formă reglemen­tată, care este mai dinamică decât cea existentă anterior în legislație”, a precizat pentru Graiul Sălajului secretarul de stat din cadrul Ministerului Justiției, avocatul Bogdan Ilea. Ce modificări se aduc în sprijinul companiilor românești? Directiva europeană și proiectul de lege de transpunere își propun să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la pri­mele semne de dificultate, pentru a preveni ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile și pentru a stimula reluarea ac­tivității economice a companiilor care întâmpină dificultăți fi­nanciare, îndepărtând astfel stigmatul eșecului. In contextul actual, când multe companii experimentează dificultăți punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, trans­punerea Directivei în legislația națională este o oportunitate pentru însănătoșirea mediului de afaceri românesc. Proceduri mai clare, mai flexibile, cu o mai largă marjă de negociere a debitorului cu creditorii săi, sub umbrela unei sus­pendări de maxim 4 luni a executărilor silite, instrumente pro­cedurale adaptate unei stări de dificultate incipientă vor veni în sprijinul antreprenorilor afectați de pandemie. In același timp, creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la me­canisme de restructurare încă de la primele semne de dificul­tate. In plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări in procedură și va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blo­cajele care tergiversează, actualmente, în procedurile de insol­vență aprobarea unui plan de reorganizare. Urmând standardele prevăzute de Directivă pentru armo­nizarea legislațiilor statelor membre, dar și spiritul acesteia, de eficientizare și flexibilizare a instrumentelor de redresare, pro­iectul de lege propune introducerea unei noi proceduri pre-in­­solvență - acordul de restructurare preventivă­ și modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv. Noua procedură a fost concepută a se adresa debitorilor aflați intr-o fază incipientă a stării de dificultate, în care nu se resimte încă presiunea creditorilor (prin declanșarea unor exe­cutări silite), dar în care indicatorii de natură financiară și/sau non-financiară semnalează deja nevoia de a interveni pentru a preveni o situație de insolvență. Procedura este în cea mai mare parte extrajudiciară, negocierile debitorului cu creditorii fiind desfășurate out-of-court, fără existența unor constrângeri de timp sau procedurale, instanța fiind sesizată abia la final, când acordul de restructurare a fost aprobat de creditori, cu majori­tățile prevăzute de Directivă. Dacă starea de dificultate este mai serioasă, fiind previzibilă declanșarea urmării de către creditori sau au fost deja începute executări silite individuale, debitorul are la dispoziție o proce­dură de restructurare mai complexă, concordatul preventiv. In cadrul acesteia, în vederea facilitării negocierii unui plan de res­tructurare, debitorul beneficiază de o suspendare a executărilor silite individuale pe o perioadă de 3 luni, cu posibilitatea pre­lungirii, în condiții limitativ prevăzute de lege și cu garanții adecvate pentru creditori. Sunt corectate în proiectul de lege elementele ce împiedicau funcționarea concordatului, identifi­cate de practică, doctrină sau semnalate de mediul de afaceri, inclusiv pe durata consultării publice. Proiectul de lege încurajează folosirea mijloacelor electro­nice în realizarea demersurilor procedurale, pentru a facilita ajungerea în termen cât mai scurt la un rezultat favorabil în ne­gocierea acordului de restructurare sau a planului de restruc­turare. Consultările intense cu mediul de afaceri și cu corpurile pro­fesionale cu competențe în domeniul procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență, derulate pe durata elaborări pro­iectului, au dovedit că acesta este așteptat și că soluțiile acolo preconizate sunt larg îmbrățișate, spune secretarul de stat Bog­dan Ilea. Bănișor. Sorin Maxim a împărțit banii din impozite și taxe pentru Educație, sport și culte . Andreea Mureșan Peste 200 de mii de lei din fonduri exclu­sive din bugetul local al comunei Bănișor sunt repartizați în acest an pentru susținerea edu­cației, sportului și cultelor. Prin proiectul de buget propus de primarul Eugen Sorin Maxim și cu votul Consiliului local al comunei, cele două echipe de fotbal - Gloria Ban din Liga a V-a și Bănișor Peceiu din Liga a IV-a - pot accesa prin proiecte 25 de mii de lei pentru desfășurarea în bune condiții a competițiilor de fotbal. Pentru fiecare din cele trei sate compo­nente ale comunei, Sorin Maxim s-a gândit să prevadă în proiecția bugetară câte 50 de mii de lei care pot fi accesați de biserici. ’’Banii vor merge la curte pentru construi­rea de capele și alte lucrări de întreținere. Spre exemplu, la Bănișor capela este gata dar au ne­voie de bani pentru a lucrări de reparații la casa parohială. La capela din Peceiu sunt începute lucrările și trebuie finalizate. Și în Ban, aceleași tipuri de lucrări. Este cel mai corect ca banii să fie împărțiți în mod egal. Am dorit să venim în sprijinul cultelor deoarece s-au scumpit și ma­terialele de construcții”, a declarat primarul co­munei Bănișor pentru Graiul Sălajului. O mare parte din banii încasați de la locui­tori în bugetul local se îndreaptă spre Educație. Mai exact pentru plata burselor școlare pentru elevi in anul 2022. Este vorba de suma de 41 de mii de lei pre­văzuți pentru burse alocați suplimentar celor 31 de mii de lei care vin de la Guvern. In total, Primăria Bănișor a alocat prin bugetul local suma de 72 de mii de lei pentru plata burselor pentru elevii din comună. Conform unei hotărâri de Consiliu Local adoptate în luna ianuarie, cuantumul burselor este de 500 de lei bursa de performanță, 200 de lei bursa de merit, 150 de lei bursa de studiu și 200 de lei bursa de ajutor social. ’’Pentru mine Educația este unul dintre pi­lonii fundamentali ai societății, pe care o sus­țin cu tărie, de aceea investițiile în educație, în școli, sprijinul pentru elevi, dar și pentru pă­rinți, reprezintă o prioritate pentru mine și pentru administrația comunei noastre. începând cu semestrul al doilea al anului școlar 2021-2022, cuantumul burselor de per­formanță, de merit, de studiu și de ajutor so­cial, de care vor beneficia elevii din învățământul preuniversitar de stat a fost ma­jorat. Mi s-a părut firesc să distribuim din banii comunității, care vin din taxe și impo­zite, pentru susținerea educației, a sportului și a cultelor. Proiectele de investiții continuă din diverse surse de finanțare, acelea sunt pro­iecte bugetate distinct”, a precizat primarul Maxim.

Next