Inainte, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1068-1090)
1948-06-11 / nr. 1076
Anul V Nr. 1076 4 Pagini 4 Lei Vineri 11 Iunie 1948 PROLETARipIN TOATE #/?/*#. UNIȚIVA ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Craiova, str. Kogalniceanu 1, telefon 2613 ADMINISTRAȚIA Str. Bibescu Vodă 8, telefon 2764 Taxa poștală plătită !n numerar conform Aprob. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 269942 din 1944 ABONAMENTE Salariați . . . 100 lei lunar Particulari . . . 150 lei lunar Instituții . . . 500 lei lunar SCRISOAREA GENERALISIMULUI Este cunoscut că Guvernul nostru, la propunerea P. M. R. prin Secretarul său general rov. Gh. Gheorghiu-Dej, a hotărit să roage Guvernul U.R.S.S. să accepte reducerea sumelor ce avem de plătit în contul reparațiilor de răsboiu. Răspunsul a venit imediat prin scrisoarea Generalisimului. Stalin, Președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. Guvernul Uniunii Sovietice a hotărit reducerea sumelor ce au mai rămas de plătit drept reparații, cu începere de la 1 iulie a. . e. cu 50 la sută. Nu este prima reducere ce nu se face de către Uniunea Sovietică din contul datoriilor de răsboiu. Marea noastră vecină și prietenă de la Răsărit ne-a dovedit în repetate rânduri o adâncă înțelegere și o caldă prietenie, reducându-ne datoriile de răsboiu, și ajutându-ne la nevoe, deși popoarele Sovietice au avut — împreună cu jertfa de sânge și viață a celor mai buni fii ai săi, — pagube materiale imense din partea României care a participat la războiul antisovietic. Din scrisoarea de răspuns a Generalissimului Stalin desprindem motivarea acestui nou gest și această motivare trebuie subliniată: „Dorind să ușureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naționale a României și ținând seama de relațiile de prietenie ce s’au stabilit între țările noastre”... —scrie Generalissimul Stalin — iată cele două motive fundamentale pentru cari Uniunea Sovietică ne-a acordat STALIN nouă reducere. Dar această motivare reprezintă în ea o atitudine permanentă, o linie consequentă pe care se duce întreaga politică a Uniunii Sovietice în frunte cu marele conducător de popoare Generalissimul Stalin. Dovada încrederii și prieteniei, pe care Uniunea Sovietică ne-o acordă este datorită faptului că poporul român și-a luat soarta in propriile sale mâini și a instaurat, odată cu regimul democrației populare, o politică de reconstrucție și de pace. Uniunea Sovietică este marea prietenă a tuturor popoarelor iubitoare de pace și democrație reală. Către ea și către genialul ei conducător se îndreaptă privirile și gândurile tuturor celor ce doresc o pace trainică, independență și suveranitate națională și dreptate socială — Uniunea Sovietică și Generalissimul Stalin sunt în fruntea luptei acesteia, împotriva imperialismului și a ațâțătorilor la un nou răsboiu. Glasul și fapta Uniunii Sovietice sunt pretutindeni în apărarea și afirmarea acestor înalte principii de conduită internațională, fie că este vorba de state mari, sau ION RADOVAN (Continuare în pag. IV-a) nene zi $i in mi im pentru Întărirea Republicii Populare Române Cum sunt îngrijiți copiii la Câminul-creșă „Florica Mezincescu“ din Turnu Severin Căminul este înzestrat cu toate cele necesare: mese, scaune și paturi speciale pentru copii, jucării distractive și educative și un personal special pregătit. Problema căminelor de zi se pune cu mai multă insistență în centrele muncitorești, acolo unde bărbați și femei, tineri și vârstnici, merg cu toți să lucreze în fabrici și uzine, iar copiii rămân singuri acasă, sau prin vecini, fără să aibă asigurată hrana și nici supravegherea. Rolul mare în înființarea, organizarea și îndrumarea acestor cămine revine UFDR-ului care având tot sprijinul statului, dă posibilitatea mamelor să-și continue nestingherite munca lor în ateliere. In astfel de condițiuni a luat naștere Căminul creșă "Florica Mezincescu" din Turnul Severin. O vizită la un astfel de cămin, o convorbire cu micuții copilași, cu supraveghetoarele, sau cu părinții lor, îți dă o imagine fidelă a importanței prețioase a unui pământ, astfel de așe Tânăra muncitoare Ana Gușiță a mărit producția cu 150 la sută Sindicatele agricole participă activ la toate acțiunile întreprinse de Guvern .Din realizările și slăbiciunile Secției Sindicatului Agricol plasa Calafat— Pe măsură ce muncitorilor agricoli organizare, salariați se face mai temeinic, în aceiaș măsură se desvoiai conștiința lor de clasici li*se îmbunătătesc condițiile de viață* Cu toate că in unele grupuri sindicale, reușiseră să se strecoare la conducere elemente străine de interesele profesionale ale salariaților agricoli, aceștia din urmă au putut până sfârșit să-i demaște și să-i înlăture din posturile pe care le dețineau. Una din secțiile sindicale, care a reușit să facă acest lucru este și aceea din plasa Calafat. Secția Sindicatului Agricol din Calafat, a reușit să organizeze în plasă 18 grupe, care numără până în prezent 2560 de membri. Susținerea campaniei de Insămănțări Activitatea secției salariaților Sindicatului Agricol din plasa Calafat s-a dovedit a fi dintre cele mai bogate. Deși la începutul campaniei plasa Calafat a fost în coada clasamentului pe județ, spre sfârșitul ei, sindicatul agricol a reușit sa recâștige timpul pierdut. Reorganizat, comitetul secției a trecut la muncă pe teren. In campania însămânțărilor de primăvară, secția Sindicatului Agricol din plasa Calafat, a mobilizat pe toți membrii celor 18 grupe și prin munca voluntară a făcut ca planul însămânțărilor să fie depășit. Fondul pentru copiii greci Dar secția plășii Calafat nu se desinteresează nici de chestiunile internaționale. Problema ajutorării poporului grec a fost discutată în cadrul ședințelor secției și s-au luat hotărâri care au și fost traduse în fapt. Astfel, din cotizații și din festivalurile ce s 'au dat in cadrul secției sindicale s’au strâns 22000 lei pentru ajutorarea copiilor greci. 16 școli de alfabetizare O preocupare permanentă a secției Sindicatului Agricol Calafat este și acela a alfabetizării. (Continuare în pag. IV-a) Alte aspecte ale „planului Marshall”* Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat hotărîrea pentru reducerea cu 25% a creditelor alocate „planului Marshall”. Reducerea afectează în special livrările de mașini agricole și echipament industrial. (Ziarele) Educație fizică și morală Jocuri $1 hrană bună La creșa »Florica Mezincescu“ sunt îngrijiți cu multă conștiinciozitate 34 băeți și fete, copii între 28 ani, cărora li se servesc 3 mese pe zi. Exerciții de educație fizică, educație morală, jocurile și cântecele ocupă un loc de frunte în programul lor zilnic. E atâta mulțumire în sufletele tuturor încât nu poți să treci pe lângă dânșii fără să te simți cu adevărat fericit că s’a putut asigura buna desvoltare a acestor copii care în trecut populau maidanele și erau (Continuare în pag. IV-a) Sunt în viața omului clipe care se încrustează atât de adânc in amintire, încât rămân de neuitat. Astfel de clipe înălțătoare au trăit ori locuitorii comunei Islaz cu prilejul serbărilor festive închinate aniversării Centenarului Revoluției de la 1848. Guvernul și conducătorii de azi ai țării, reprezentanții direcți ai masselor populare, au dat o deosebită atenție acestui eveniment, socotit pe bună dreptate, unul din cele mai importante evenimente din istoria poporului român. Piața Libertății din Islaz, este o mare de capete. Sunt aici, zeci de mii de săteni veniți din toate colțurile Olteniei și Munteniei pentru cinstirea marei zile de 9 Iunie, lată-i pe locuitorii comunei Segarcea de Vale ASPECTE jud. Teleorman purtând în frunte o mare pancartă cu inscripția: ,,trăiască aniversarea a 100 de ani de la Proclamația de la Islaz(). Țărani în portul național caracteristic regiunii, duc tablourile membrilor secretariatului Partidului Muncitoresc Român, împodobite cu flori și crengi de brad. Ceva mai departe, sunt echipele de călușari din comuna Dobrun Romanați și Conțensti Teleorman a căror apariție provoacă un mare entuziasm. Pe șoseaua lungă ce duce la platou, Islazul e străbătut de doinele și melodiile populare difuzate de megafoanele instalate pe tot parcursul șoselei. Grupuri compacte de plugari se îndreaptă spre locul adunării. Locuitorii îmbrăcați in haine de sărbătoare așteaptă cu nerăbdare desfășurarea festivităților. Satul, unde au mujit pentru prima dată zorii dreptății pentru țărănimea obidită, trăește azi clipe istorice de o mare însemnătate. Pe garduri, pe ferestre, și pe ziduri, tablourile lui Nicolae Bălcescu, Popa Șapcă, Magheru și Ana Ipătescu străjuiesc de oparte și de alta. La răscruci, panouri uriașe înfățișează aspecte ale revoluției din 1848, iar pasagii din Proclamație fac paralelă identică cu drepturile țărănimii muncitoare, consfințite prin Constituția R. P. R. Cu muzici, fanfare, drapele, lozinci și portrete în frunte, coloane tot mai mari de plugari din toate colțurile Olteniei și Munteniei se îndreaptă spre locul adunării. Radu Coc, unchiașul încovoiat de griji și truda ce a depus 6 ani dea rândul pe moșia lui Brâncoveanu, acum liber pe pământul lui, își face loc la tribună pentru a asculta mai bine pe conducătorii care vin astăzi să cinstească Islazul. Convoiul de autobuze din Craiova, care aduce Ansamblul artistic al Consiliului Sindical Județean Dolj, stârnește ovații și entuziasm din partea locuitorilor. Sunt de asemenea prezente zeci de echipe artistice. In primele rânduri se află Ansamblul Consiliului Sindical Județean Dolj, fanfara Batalionului de gardă București, echipa de dansuri a Consiliului Interșcolar din Turnu-Măgurele și altele. Deasupra tribunei oficiale se află tablourile de mărimi impresionante ale membrilor secretariatului P.M.R. In dreapta străjuiesc două tablouri al Dr. C. I. Parhon, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale și primul ministru Dr. Petru Groza, iar in stânga portretele de aceleași proporții, atât de dragi clasei muncitoare și harnicilor de pe ogoare ale lui Marx, Engels, Lenin și Stalin. Zeci de steaguri și drapele fâlfâe in aer. Toată lumea freamătă de nerăbdare în așteptarea sosirii membrilor guvernului. In întâmpinarea oaspeților au eșit la podul de peste Olt, situat la 6 km. de Islaz, 40 călăreți îmbrăcați în costume naționale și purtând steaguri și drapele. E un entuziasm general. Pe fețele fiecăruia se poate citi bucuria și mulțumirea sufletească de a lua parte la o atât de înălțătoare sărbătoare. Un cer senin și un soare cald completează tabloul acestei mărețe aniversări. Ne mai despart doar câteva clipe de sosirea înalților oaspeți. Lizica Lupan și Dan Arbore (Continuare în pag. III-a) Deschizând ori marile serbări de la Islam, D. prof. P. Constantinescu-Iași prim vicepreședinte al Prezidiului Marei Adunări Naționale a spus: „Revendicările anului 1848 sunt depășite azi prin lupta Partidului Muncitoresc Român“ „Zeci de mii de țărani din Oltenia și Muntenia au făcut legământul sa apere cuceririle democratice ale poporului și să munca și lupta guvernului pentru pace și progres. a Tev. Emil Bodnăraș ■ene din macele film sovietic „Cotitura cea mare" ce rulează la cinematograful 23 August (citiți crearea filmului m pag. !!■!)• Citiți în pagina 4 . În ifernul Uniunii Sovietice a redus cu SO la sută repararațiile datorate conform tratatului de pace de către Republica Ungară. Rolul țărănimei m Revoluția din 1848 Prin înfiriparea capitalismului în principatele române, situația țărănimei se îngreunează din ce în ce mai mult. Din nevoile de schimb internațional la care principatele române participau în special cu produse țărăneștii, pofta boierilor de pământ se mărește Astfel că, în primii ani de domnie ai regelui Carol I, boierii devin din stăpâni de pământ, proprietari de pământ- Clăcășia și iobăgia au luat forme de apăsare sugrumătoare. In acelaș timp micile industrii în număr destul de important care luaseră naștere în principatele române, cereau mână de lucru pe care n-o puteau avea, în sistemul cu țăranii legați de pământul moșierului Regulamentul organic, care din punct de vedere al desvoltării capitaliste, subliniată în special prin libertatea comerțului în interior și prin libertatea comerțului de cereale în exterior, desființează monopolul turcesc, dar adâncește și mai mult dreptul de stăpânire al pământului și rolul în stat al marilor boieri. întreg secolul XIX și câteva decenii din secolul nostru, se caracterizează astfel prin forma feudală împletită cu cea iobăgistă în sectorul agrar și prin forma cămătărească în sectorul comercial și industrial, care împreună duc la o exploatare crâncenă a țărănimii și muncitorimii. Revoluția de la 1848, atât de defăimată de reprezentanții burghezimii, printre ei fiind chiar din aceia care au făcut parte din guvernul provizoriu, iar în ultimul timp de așa zișii ideologi ai fascismului autohton, apare astfel prin lanțul de lupte și răscoale al satelor din principatele române, lanț care se întinde de la 1790 până în preajma primului răsboi mondial, ca o revoluție condusă de reprezentanții burgheziei, dar cu un conținut adânc de reforme țărănești mai ales prin desființarea clăcii și a iobăgiei, eliberarea și împroprietărirea țăranilor impuse de frământările masselor și prin lupta lui N. Bălcescu. Astfel se explică că în Moldova, despre care Consulul Guerault raportează ministrului său respectiv că „cea ce este sigur e că actualmente întreaga primejdie vine din partea țăranilor“, revoluția s’a mărginit la o revoluție de palat, prin faptul că, mișcarea nu era îndreptată împotriva regimului stabilit de regulamentul organic, a clăcii și a întregului sistem, ci doar pentru împărțirea privilegiilor între boierimea de diferite categorii și tot astfel se explică faptul că în țara românească unde organizația „Frăția“, constituită încă din 1843, de Nicolae Bălcescu, revoluția a fost organizată cu mult mai înainte, a dat semne viguroase de viată chiar după trădările făcute de membrii de centru și de dreapta ai guvernului provizoriu ca: Eliade Rădulescu, Ion Bratianu, Tell, Ion Voinescu II, C.A. Rosetti și președintele guvernului provizoriu, Mitropolitul Neofit. Aci în țara românească, organizația „Frăția” a luat legătură adâncă cu marile mase de țărani clăcași iobagi, cu aparatul funcționăresc și cu armata, cu ciocănarii, tabacii și mărginașii din centru București și Ploești, mase care înăbușe de două ori contrarevoluția, adică atât la 19 iunie 1848, cât și la 29 iunie 1848. Armata a fraternizat cu mulțimea de care a fost înăbușită prin sărutări. Magheru, însuflețește revoluția din părțile noastre. El abate încercarea lui Iancu Bibescu și a maiorului Vladoianu, care ieșiți înaintea revoluționarilor la Coșoveni, încercau să-i oprească de a intra în Craiova anul La 13 de Iunie, când guverrevoluționar în fruntea marei mase de revoluționari este primit în marginea orașului Craiova cu pâine și cu sare și când Eliade Rădulescu, în fostul Colegiu Național citește proclamația, dar sub presiunea legăturilor pe care le avea cu boierimea schimbă art. Prof. Ion Lungu (Conținuși« în pag. II,»)