Inainte, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1068-1090)

1948-06-11 / nr. 1076

Anul V Nr. 1076 4 Pagini 4 Lei Vineri 11 Iunie 1948 PROLETARipIN TOATE #/?/*#. UNIȚI­VA ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA Craiova, str. Kogalniceanu 1, telefon 2613 ADMINISTRAȚIA Str. Bibescu Vodă 8, telefon 2764 Taxa poștală plătită !n numerar conform Aprob. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 269942 din 1944 ABONAMENTE Salariați . . . 100 lei lunar Particulari . . . 150 lei lunar Instituții . . . 500 lei lunar SCRISOAREA GENERALISIMULUI Este cunoscut că Guvernul nos­tru, la propunerea P. M. R. prin Secretarul său general rov. Gh. Gheorghiu-Dej, a hotărit să roage Guvernul U.R.S.S. să accepte redu­cerea sumelor ce avem de plătit în contul reparațiilor de răsboiu. Răspunsul a venit imediat prin scri­soarea Generalisimului. Stalin, Pre­ședintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S.­ Guvernul Uniunii So­vietice a hotărit reducerea sumelor ce au mai rămas de plătit drept re­parații, cu începere de la 1 iulie a. . e. cu 50 la sută. Nu este prima reducere ce nu se face de către Uniunea Sovietică din contul dato­riilor de răsboiu. Marea noastră vecină și prietenă de la Răsărit ne-a dovedit în repe­tate rânduri o adâncă înțelegere și o caldă prietenie, reducându-ne da­toriile de răsboiu, și ajutându-ne la nevoe, deși popoarele Sovietice au avut — împreună cu jertfa de sânge și viață a celor mai buni fii ai săi, — pagube materiale i­­mense din partea României care a participat la războiul antisovietic. Din scrisoarea de răspuns a Ge­­neralissimului Stalin desprindem­­ motivarea acestui nou gest și a­­ceastă motivare trebuie subliniată: „Dorind să ușureze restabilirea cât mai grabnică a economiei na­ționale a României și ținând seama de relațiile de prietenie ce s’au sta­bilit între țările noastre”... —scrie Generalissimul Stalin — iată cele două motive fundamentale pentru cari Uniunea Sovietică ne-a acordat STALIN nouă reducere. Dar această motivare reprezintă în ea o atitudine per­manentă, o linie consequentă pe care se duce întreaga politică a Uniunii Sovietice în frunte cu ma­rele conducător de popoare Gene­­ralissimul Stalin. Dovada încrederii și prieteniei, pe care Uniunea Sovietică ne-o acordă este datorită faptului că poporul român și-a luat soarta in propriile sale mâini și a instaurat, odată cu regimul democrației populare, o po­litică de reconstrucție și de pace. Uniunea Sovietică este marea prietenă a tuturor popoarelor iubi­toare de pace și democrație reală. Către ea și către genialul ei con­ducător se îndreaptă privirile și gândurile tuturor celor ce doresc o pace trainică, independență și suveranitate națională și dreptate socială — Uniunea Sovietică și Ge­neralissimul Stalin sunt în fruntea luptei acesteia, împotriva imperia­lismului și a ațâțătorilor la un nou răsboiu. Glasul și fapta Uniunii So­vietice sunt pretutindeni în apăra­rea și afirmarea acestor înalte prin­cipii de conduită internațională, fie că este vorba de state mari, sau ION RADOVAN (Continuare în pag. IV-a) ne­ne zi $i in mi im­ pentru Întărirea Republicii Populare Române Cum sunt îngrijiți copiii la Câminul-creșă „Florica Mezincescu“ din Turnu Severin Căminul este înzestrat cu toate cele necesare: mese, scaune și paturi speciale pentru copii, ju­cării distractive și educative și un personal special pregătit. Problema căminelor de zi se pune cu mai multă insistență în centrele muncitorești, acolo unde bărbați și femei, tineri și vârst­­nici, merg cu toți să lucreze în fabrici și uzine, iar copiii ră­­mân singuri acasă, sau prin ve­cini, fără să aibă asigurată hra­na și nici supravegherea. Rolul mare în înființarea, or­­ganizarea și îndrumarea acestor cămine revine UFDR-ului care având tot sprijinul statului, dă posibilitatea mamelor să-și con­tinue nestingherite munca lor în ateliere. In astfel de condițiuni a luat naștere Căminul creșă "Florica Mezincescu" din Turnul Severin. O vizită la un astfel de că­min, o convorbire cu micuții copilași, cu supraveghetoarele, sau cu părinții lor, îți dă o imagine fidelă a importanței prețioase a unui pământ, astfel de așe­ Tânăra muncitoare Ana Gușiță a mărit producția cu 150 la sută Sindicatele agricole participă activ la toate acțiunile întreprinse de Guvern .Din realizările și slăbiciunile Secției Sindicatului Agricol plasa Calafat— Pe măsură ce muncitorilor agricoli organizare, salariați se face mai temeinic, în aceiaș măsură se des­voi­ai conștiința lor de clasi­ci li*se îmbunătă­­tesc condițiile de viață* Cu toate că in unele gru­puri sindicale, reușiseră să se strecoare la conducere ele­mente străine de interesele profesionale ale salariaților a­­gri­coli, aceștia din urmă au putut până­­ sfârșit să-i de­maște și să-i înlăture din pos­turile pe care le dețineau. Una din secțiile sindicale, care a reușit să facă acest lucru este și aceea din plasa Calafat. Secția Sindicatului Agricol din Calafat, a reușit să orga­­nizeze în plasă 18 grupe, care numără până în prezent 2560 de membri. Susținerea campaniei de Insămănțări Activitatea secției salaria­ților Sindicatului Agricol din plasa Calafat s-a dovedit a fi dintre cele mai bogate. Deși la începutul campa­niei plasa Calafat a fost în coada clasamentului pe ju­deț, spre sfârșitul ei, sindi­catul agricol a reușit sa re­câștige timpul pierdut. Reorganizat, comitetul secției a trecut la muncă pe teren. In campania însămân­­țărilor de primăvară, secția Sindicatului Agricol din plasa Calafat, a mobilizat pe toți membrii celor 18 grupe și prin munca voluntară a făcut ca planul însămânță­­rilor să fie depășit. Fondul pentru copiii greci Dar secția plășii Calafat nu se desinteresează nici de ches­tiunile internaționale. Problema ajutorării poporului grec a fost discutată în cadrul ședințelor secției și s-au luat hotărâri care au și fost traduse în fapt. Astfel, din cotizații și din festivalurile ce s 'au dat in ca­drul secției sindicale s’au strâns 22000 lei pentru ajutorarea co­piilor greci. 16 școli de alfabetizare O preocupare permanentă a secției Sindicatului Agricol Ca­lafat este și acela a alfabeti­zării. (Continuare în pag. IV-a) Alte aspecte ale „planului Marshall”* Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat hotărîrea pentru reducerea cu 25% a creditelor alocate „planului Marshall”. Reducerea afectează în special livrările de mașini agricole și echipament industrial. (Ziarele) Educație fizică și morală Jocuri $1 hrană bună La creșa »Florica Mezinces­­cu“ sunt îngrijiți cu multă con­­știinciozitate 34 băeți și fete, copii între 2­8 ani, cărora li se servesc 3 mese pe zi. Exerciții de educație fizică, educație morală, jocurile și cân­tecele ocupă un loc de frunte în programul lor zilnic. E atâta mulțumire în sufle­tele tuturor încât nu poți să treci pe lângă dânșii fără să te simți cu adevărat fericit că s’a putut asigura buna desvol­­tare a acestor copii care în tre­cut populau maidanele și erau (Continuare în pag. IV-a) Sunt în viața omului clipe care se încrustează atât de a­­dânc in amintire, încât rămân de neuitat. Astfel de clipe înălțătoare au trăit ori locuitorii comunei Islaz cu prilejul serbărilor fes­tive închinate aniversării Cente­narului Revoluției de la 1848. Guvernul și conducătorii de azi ai țării, reprezentanții di­recți ai masselor populare, au dat o deosebită atenție acestui eveniment, socotit pe bună drep­tate, unul din cele mai impor­tante evenimente din istoria poporului român. Piața Libertății din Islaz, este o mare de capete. Sunt aici, zeci de mii de săteni veniți din toate colțurile Olteniei și Mun­teniei pentru cinstirea marei zile de 9 Iunie, lată-i pe locu­itorii comunei Segarcea de Vale ASPECTE jud. Teleorman purtând în frunte o mare pancartă cu in­scripția: ,,trăiască aniversarea a 100 de ani de la Proclamația de la Islaz(). Țărani în portul național ca­racteristic regiunii, duc tablou­rile membrilor secretariatului Partidului Muncitoresc Român, împodobite cu flori și crengi de brad. Ceva mai departe, sunt echipele de călușari din comuna Dobrun Romanați și Conțensti Teleorman a căror a­­pariție provoacă un mare en­tuziasm. Pe șoseaua lungă ce duce la platou, Islazul e străbătut de doinele și melodiile populare difuzate de megafoanele insta­late pe tot parcursul șoselei. Grupuri compacte de plugari se îndreaptă spre locul adunării. Locuitorii îmbrăcați in haine de sărbătoare așteaptă cu ne­răbdare desfășurarea festivită­­ților. Satul, unde au mujit pen­tru prima dată zorii dreptății pentru țărănimea obidită, tră­­ește azi clipe istorice de o mare însemnătate. Pe garduri, pe ferestre, și pe ziduri, tablourile lui Nicolae Bălcescu, Popa Șapcă, Magheru și Ana Ipătescu străjuiesc de o­parte și de alta. La răscruci, panouri uriașe înfățișează aspecte ale revolu­ției din 1848, iar pasagii din Proclamație fac paralelă iden­­tică cu drepturile țărănimii muncitoare, consfințite prin Constituția R. P. R. Cu muzici, fanfare, drapele, lozinci și portrete în frunte, co­loane tot mai mari de plugari din toate colțurile Olteniei și Munteniei se îndreaptă spre lo­cul adunării. Radu Coc, unchia­­șul încovoiat de griji și truda ce a depus 6 ani dea rândul pe moșia lui Brâncoveanu, acum liber pe pământul lui, își face loc la tribună pentru a asculta mai bine pe conducătorii care vin astăzi să cinstească Islazul. Convoiul de autobuze din Craiova, care aduce Ansamblul artistic al Consiliului Sindical Județean Dolj, stârnește ovații și entuziasm din partea locuitori­lor. Sunt de asemenea prezente zeci de echipe artistice. In pri­mele rânduri se află Ansamblul Consiliului Sindical Județean Dolj, fanfara Batalionului de gardă București, echipa de dan­­suri a Consiliului Inter­școlar din Turnu-Măgurele și altele. Deasupra tribunei oficiale se află tablourile de mărimi im­presionante ale membrilor se­­cretariatului P.M.R. In dreapta străjuiesc două tablouri al Dr. C. I. Parhon, președintele Pre­zidiului Marii Adunări Națio­nale și primul ministru Dr. Petru Groza, iar in stânga por­tretele de aceleași proporții, atât de dragi clasei muncitoare și harnicilor de pe ogoare ale lui Marx, Engels, Lenin și Stalin. Zeci de steaguri și drapele fâlfâe in aer. Toată lumea frea­mătă de nerăbdare în așteptarea sosirii membrilor guvernului. In întâmpinarea oaspeților au eșit la podul de peste Olt, situat la 6 km. de Islaz, 40 călăreți îm­brăcați în costume naționale și purtând steaguri și drapele. E un entuziasm general. Pe fețele fiecăruia se poate citi bu­­curia și mulțumirea sufletească de a lua parte la o atât de înălțătoare sărbătoare. Un cer senin și un soare cald completează tabloul acestei mă­rețe aniversări. Ne mai despart doar câteva clipe de sosirea înalților oaspeți. Lizica Lupan și Dan Arbore (Continuare în pag. III-a) Deschizând ori marile serbări de la Is­la­m, D. prof. P. Constantinescu-Iași prim vice­președinte al Prezidiului Marei Adunări Naționale a spus: „Revendicările anului 1848 sunt depășite azi prin lupta Partidului Muncitoresc Român“ „Zeci de mii de țărani din Oltenia și Muntenia au făcut legă­­mântul sa apere­­ cuceririle democratice ale poporului și să munca și lupta guvernului pentru pace și progres. a Tev. Emil Bodnăraș ■ene din macele film sovietic „Cotitura cea mare" ce rulează la cinematograful 23 August (citiți crearea filmului m pag. !!■!)• Citiți în pagina 4 . În ifernul Uniunii Sovietice a redus cu SO la sută repararațiile datorate con­form tratatului de pace de către Republica Ungară. Rolul țărănimei m Revoluția din 1848 Prin înfiriparea capitalismu­lui în principatele române, si­tuația țărănimei se îngreunează din ce în ce mai mult. Din nevoile de schimb in­ternațional la care principatele române participau în special cu produse țărăneștii, pofta boie­rilor de pământ se mărește­ Astfel că, în primii ani de dom­nie ai regelui Carol I, boierii devin din stăpâni de pământ, proprietari de pământ- Clăcășia și iobăgia au luat forme de a­­păsare sugrumătoare. In acelaș timp micile indus­trii în număr destul de impor­tant care luaseră naștere în principatele române, cereau mână de lucru pe care n-o pu­teau avea, în sistemul cu ță­ranii legați de pământul mo­șierului­ Regulamentul organic, care din punct de vedere al desvol­­tării capitaliste, subliniată în special prin libertatea comer­țului în interior și prin liber­tatea comerțului de cereale în exterior, desființează monopo­lul turcesc, dar adâncește și mai mult dreptul de stăpânire al pământului și rolul în stat al marilor boieri. întreg secolul XIX și câteva decenii din secolul nostru, se caracterizează astfel prin forma feudală împletită cu cea iobă­­gistă în sectorul agrar și prin forma cămătărească în sectorul comercial și industrial, care împreună duc la o exploatare crâncenă a țărănimii și munci­torimii. Revoluția de la 1848, atât de defăimată de reprezentanții bur­­ghezimii, printre ei fiind chiar din aceia care au făcut parte din guvernul provizoriu, iar în ultimul timp de așa zișii ideo­logi ai fascismului autohton, apare astfel prin lanțul de lup­te și răscoale al satelor din principatele române, lanț care se întinde de la 1790 până în preajma primului răsboi mon­dial, ca o revoluție condusă de reprezentanții burgheziei, dar cu un conținut adânc de re­forme țărănești mai ales prin desființarea clăcii și a iobăgiei, eliberarea și împroprietărirea țăranilor impuse de frământările masselor și prin lupta lui N. Bălcescu. Astfel se explică că în Mol­dova, despre care Consulul Guerault raportează ministru­lui său respectiv că „cea ce este sigur e că actualmente întrea­ga primejdie vine din partea țăranilor“, revoluția s’a mărgi­nit la o revoluție de palat, prin faptul că, mișcarea nu era îndreptată împotriva regimului stabilit de regulamentul or­ganic, a clăcii și a întregului sistem, ci doar pentru împăr­țirea privilegiilor între boieri­mea de diferite categorii și tot astfel se explică faptul că în țara românească unde organi­zația „Frăția“, constituită încă din 1843, de Nicolae Bălcescu, revoluția a fost organizată cu mult mai înainte, a dat semne viguroase de viată chiar după trădările făcute de membrii de centru și de dreapta ai guver­nului provizoriu ca: Eliade Rădulescu, Ion Bratianu, Tell, Ion Voinescu II, C.A. Rosetti și președintele guvernului pro­vizoriu, Mitropolitul Neofit. Aci în țara românească, orga­nizația „Frăția” a luat legătu­ră adâncă cu marile ma­se de țărani clăcași iobagi, cu apara­tul funcționăresc și cu armata, cu ciocănarii, tabacii și mărgi­nașii din centru București și Ploești, ma­se care înăbușe de două ori contra­revoluția, adică atât la 19 iunie 1848, cât și la 29 iunie 1848. Armata a fra­ternizat cu mulțimea de care a fost înăbușită prin sărutări. Magheru, însuflețește revolu­ția din părțile noastre. El aba­te încercarea lui Iancu Bibescu și a maiorului Vladoianu, care ieșiți înaintea revoluționarilor la Coșoveni, încercau să-i o­­prească de a intra în Craiova a­­­nul La 13 de Iunie, când guver­­revoluționar în fruntea marei ma­se de revoluționari este primit în marginea orașu­lui Craiova cu pâine și cu sa­re și când Eliade Rădulescu, în fostul Colegiu Național ci­tește proclamația, dar sub pre­siunea legăturilor pe care le avea cu boierimea schimbă art. Prof. Ion Lungu (Conținuși­« în pag. II­,»)

Next