Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)

1949-06-01 / nr. 1367

Eu mi-am durat un monument de A. 5. Pușkini Eu mi-am durat un monument, ci nu cu dalta. Poteca lui de oameni va fi plină, Mai dârz își poartă fruntea lui, înaltă Mai sus decât columna­ al­exandrinei. Nu, num să mor de tot, pe sfinte strune Sufletul meu de moarte va fugi — Slăvit voia fi atâta vreme’n lume Cât ultimul poet va viețui. Mi se va duce vestea de-a lungul marei Rusii Și mim­ele-mi prin neamuri, departe se va duce, Mi-l va rosti și slavul cel mândru și tungurul Și al stepelor prieteni, noroadele calmuce. Mă va i­ibi norodul de mâine, peste vreme, Căci lira mea frumosul și binele-a chemat, Și ’n veacul meu sălbatec slăvit-am libertatea Și milă, cu învinșii — am implorat.­­ Poruncilor înalte, o muză, vei sluji, Nu-ți pese de jignire și nu râvni cununa, Să-ți fie și ocara și lauda tot una Și celui prost tu nu te’m­p­otrivi. Lui Ceadaev de .4. «S. Pușkin Iubiri, nădejdi, senină slavă, Ani tinerești, fremătători, S’au risipit fără zăbavă, Ca somnul, ca negura’n nori. Dar dormi arde’n noi mai tare Sub jugul greu, stăpâni­tor, Cu sufletul nerăbdător Pândim a Patriei chemare. Pândim cu inimi © buciumate A* libertății clipe sfinte, Precum îndrăgostitul simte Când clipa revederii bate. Cât timp ca flacăra vibrăm Și ardem pentru libertate, Țării, prietene, să-i dăm Avânturile noastre toate. Nu te ’ndoi, nu-s numai vise Luci-vor zori învăpăiate, Rusia va sbucni din somn, Și peste prăbușitul tron Vor sta numele noastre scrise. Traducere de MARIA BANUȘ In cadrul sărbătoririi a 150 ani de la nașterea marelui poet rus a avut loc la Craiova Conferința scriitoarei Maria Banuș despre „PUȘK.­N, poet al poporului" Duminica 29 Mai a. c., în sala Teatrului Național din Craiova a fost organizată de­­ către Asoc­a]ia pentru strângerea legăturilor cu U­­niunea Sovietică, filială­ .Craiova în cadrul sărbătoririi a­­ 150 ani de la nașterea marelui poet rus, confe­rința scriitoarei Maria , Banuș­ ),Piuș­<in, poet al poporului . După ce scoate în evidență, sem­­nif­cația acestei sărbătoriri, tov. Maria Banuș arată, în cuvinte calde, as­pectele principale ale vieții lui Pușkin, viață atât de frământată și bogată în evenimente. . . . Vorbind despre participarea sa la activitatea revoluționară a­­ decem­briștilor și arătând pra sa adâncă împotriva societății putrede în care trăia poetul, tov. Maria Banuș spune: „Prin poeziile sale politice, cum ar fi „Ora libertății”, prin epigramele usturătoare care bic­uiau absolutismul și fărădelegile țariste, Pușkin con­tribuia cu toată forța talentului sâu n« la răspândirea ideilor revoluționare Din cauza acestor idei, Pușkin este exilat de către țarul Nicolae Ia E­­caterinoslav, unde poetul­­ termină Ruslin și Ludmila un p­oem­­ „ce des­chide un drum nou în literatura rusă. Poetul se inspiră­­ di­n tezaurul ne­secat al folclorului, a­ poveștilor și poeziei populare și pupe cu tradiția limbei de salon ,care strângea ca în­­tr-un corset poezia cultă de pe vre­mea aceea”. I. Pușkin nu-și întrerupe activita­tea sa revoluționară nici în exil și în timpul șederii sale la Chișinău, Boletul are strânse legături cu societatea din sud, asociație conspirativă care re­prezenta aripa de­­ extremă stângă a mișcării revoluționare a decembriști­lor. Membrii acestei ,asociații cum ar fi Peste­, Orlov, Raevski și alții, urmăreau abolirea monarhiei și instaurarea republicei democrate. Pușkin își însușește aceste idei și devine cântărețul neobosit al aspira­țiilor revoluționare din timpul său. Mereu urmărit d­e prigoana fa­­rulii, Pușkin retras ,în satul Mi­­hai­ovskoe laȚdje­i ,ce fixase domici­liu forțat, înscrie la capodopera sa, nu. După conferința tov. Maria Ba­a urmat , un frumos festival artistic, în al cărui program au fost red­­uri din opera lui Pușkin și bu­căți muzicale executate de prof. I. Hagisscu și corul sindicatului­ Cor­pului Didactic. A fost o calda ma­­­nifestare a oam­enilor muncii din Cra­iova, pentru memoria neuitatului poet rus Pușkin, a cărui operă rămâne pi­că și comoară de cultură și artă, pentru cei ce muncesc în întreaga lume iubitoare de pace și progres, romanul în versuri .„Evghenie ” ne­populară „Boris Godunov”, în care ghin”. Vorbind despre acest ro­man tov. Maria­­ Banuș arată că „poetul a lucrat la el, cu întreruperi, vreme de mai m­ul­ți ani. Romanul pe «Trăsura ce creștea ,în întindere, cre­ștea și în forța de expresie și în corturarea din ce în ce mai precisă își mai profundă a eroilor”. „A marele critic rus Bretinski, a spus despre acest­­ roman că „el reprezintă o adevărată­­ enciclopedie a vieții ruse” iar, Marx considera că „până și­­ stud­i­i de economie po­litică se pot folosi de acest roman ca documentare asupra­­ stărilor de lucru ale Rusiei țariste de la începu­tul veacului trecut”. Vorbind despre sursele de inspi­rație ale prețului, tov. Maria Ba­­inuș, mi-l prezintă ,în Simplii exilului său de la Mihailovskoe. „Aici, îm­brăcat de multe ,ori în strae țără­nești, străbate iarmaroacele, ameste­cat cu norodul, pe care învață să-l cunoască în toate manifestările lui, în limba lui adorată și vie, norod pe care-l consideră, nu numai un inepuizabil izvor folcloristic ,ci însăși forța fundamenta­l, motorul­­ desfă­­șurării isteriei”. Această­­ concepție reese cu prisosință din marea tragedie massele populare au­­ un rol hotăritor în evoluția evenimentelor. Pușkin a arătat o preferință deo­­sebită față de­­ epocile cu aspecte grandioase, față de­­ evenimentele și personalățile cu caracter monumen­tal, care au­­ acționat și au influențat soarta poporului. Astfel el se oprește la figura lui Stenka Razin, răsculatul sau a altui mare răsculat Pugaciov a cărui figură și a cărui luptă este prezentată în romanul istoric „Fata căpitanului”. Pușkin se căsătorește, dar nici alături de soția sa nu găsește înțe­legere. Singura alinare o găsește în creația și în­­ mijlocul prieteni­or săi revoluționari. El moare, în urma unui duel stu­pid în ziua­­ de 29 ianuarie 1837. După ce subliniază trăsăturile vi­guroase, noui, originale, ale genialei opere literare a lui Pușkin și felul în care aceasta a fost prețuită, tov.­­vioria Banuș încheie: „De ce e Pușkin ,atât de iubit și de prețuit ,de întregul popor? Răspunsul ni-i dă­­ însăși opera sa. Ea este rodul frământărilor unui mare scriitor care a fost și un mare ce­tățean al Patriei sale... Și dacă acum, la 150 de ani de la nașterea poetului, privirile tuturor ce­lor iubitori de frumos, se îndreaptă cu venerație și dragoste, către o­­rașul lui Pușkin,­­orașul de lângă Leningrad, e pentru că, acolo în U.R.S.S., viziunea grandioasă din poezia „Monumentul”, s’a înfăptuit așa cum o profetizase poetul”. A. S. Pușkin Pionerii din Craiova și-au ales conducătorii detașam­antelor și responsabilii gazelor de perete In zilele de 23 și 24 Mai a. e. în cele 7 școli unde s’au constituit detașamente de pioneri, au avut loc adunări festive, unde pionierii în­­tr’un cadru sărbătoresc și într’o at­mosferă de nestăvilit entuziasm și­­au ales conducătorii de detașamen­te și colectivele de conducere. Astfel la școala nr. 1 băeți, a­­dunarea a fost deschisă de tov. in­structor Alagem, care a arătat im­portanța organizației de pioneri, sar­cinile mărețe care stau în fața unui pioner, cu o treime să fie acela ca­re va conduce un detașament sau o grupă de pioneri. După aceea tov. Alagem a propus ca conducător al detașamentului pe Pârvulescu Ion, fiu de muncitor, sârguitor la învă­țătură, disciplinat, respectuos față de profesori, exemplu pentru toți ceilalți, așa cum trebue să fie un conducător de pioneri. După aceia a luat cuvântul tov. Cerchezan instructor al C.C. al UTM care a vorbit despre lupta Partidu­lui clasei muncitoare, despre sacri­ficiul eroilor UTC-iști, care și-au închinat viața cauzei proletare, jert­­findu-se pentru ideia comunistă. Le-a vorbit apoi despre grija Par­tidului pentru pioneri, despre orga­nizația UTM, care veghează per­manent asupra lor, despre pionerii din Uniunea Sovietică care nu șo­­văe în fața greutăților și luptă pen­tru a le învinge. Cuvintele tov, Cerchezan, au pă­truns adânc în sufletul pionerilor i-a întărit, i-a făcut să vadă vii­torul de mâine al pionerilor din Republica Populară Română, să do­rească să fie tot atât de buni pioneri ca pionerii din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Atmosfera a fost însuflețită de aplauze prelungite și nenumărate lozinci, eșite din piep­turi tinere de pioneri, care arătau dragostea lor fierbinte față de Uni­unea Sovietică și de marele ei con­ducător Iosif Vissarionovici Stalin prietenul copiilor, față de Partidul Muncitoresc Român și față de or­ganizația UTM care îi sprijină per­manent în toate acțiunile sale. In aceiași însuflețire a decurs și adunarea dela școala pedagogică de băeți, unde au fost aleși în unani­mitate Butoi Adrian conducătorul detașamentului și Stanică Petre, res­ponsabil cu gazeta de perete. Dea­­semeni în adunarea dela școala de fete nr. 1, a fost aleasă conducă­toare a detașamentului Bordanc Ve­ronica iar responsabilă cu gazeta de perete Gâgeatu George­a. La școala nr. 4 fete, conducătoarea detașa­mentului Romaniuc Alexandra, iar responsabilă cu gazeta de perete Bu­­lum Mioara; la școala nr. 6 condu­cătoarea detașamentului Petru A­ su­șoara și responsabilă cu gazeta de perete Progresarm Laurenția; la școala mixtă nr. 9 conducătoarea de­tașamentului Bălșan Ionela, respon­­­sabilă cu gazeta de perete Lăcrarul Ana; la școala pedagogică fete, con­­­ducătoarea detașamentului Petrișor Germina, responsabil cu gazeta de perete Tătaru Vasile. ANA CRISTEA Ima g­i mi dn U.R.S.S Artistul ucrainean Ioan Pata­­rajinschi își pregătește barca cu motor pentru plecarea pe Nipru Cerii filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din RPR Joi 26 Mai a .c. s’a ținut în lo­calul Colegiului Popular N. Bălcescu ședința săptămânală a Cenaclului literar al filialei C­aiova a U.S. din R.P.R. S’au cetit lucrări ale tinerilor în­cepători ca și lucrări ale vârstnici­lor. Prima lucrare cetită a fost o nuvelă a tânărului Roșu. La dis­cuții au luat cuvântul arătând ca­litățile și lipsurile lucrării tovarășii Georgescu G., Lefter, Riza Adri­an, Mihail G­hene­scu, Getta Hera- Bucur și Preoteasa. Trăgând con­cluziile criticilor aduse, tov. Schin­­zer arată că lucrarea are calități, dar că artistic, ea nu este pe deplin realizată. Trecându-se la partea a doua a ședinței, consacrată producțiilor po­etice se citesc lucrările tovarășilor Papagheorghe Mina și Getta Hera- Bucur. La discuții iau cuvântul Pur­­caru, Mateescu și Riza Adrian. Poe­mele sunt realizate din punct de ve­dere ideologic și artistic, în special cele două semnate de Getta Hera- Bucur. Tov. Schintee în concluzie con­stată o îmbucurătoare creștere ca­litativă a lucrărilor în versuri, dar atrage atenția membrilor cenaclului asupra lipsei aproape totale a unor lucrări în proză care să fie demne de momentul înălțător al luptei po­porului nostru pentru socialism. Șe­dința se închide apoi, urmând ca Joia viitoare ea să se țină la sediul definitiv al filialei din Calea Uni­rii 154. A. R. Cu prilejul alegerilor de asesori popula­ri a tipărit în colecția „PROBLEME ACTUALE“ broșura „Așa împart dreptatea asesorii populari“ de Traian Stanciu (Un reportaj din activitatea asesorilor populari). 26 pagini — 12 lei SĂTENI Careți, fi € 2 © i›ș­;ț;£& Ssiuliti» (s­ub vorbă cu sătenii) spre apar în eBSturi „Cartea Ru«ăf› Sa ne întejim eforturile pentru a duce la bun sfârșit prima etapă a C­T. M în județul Dolj Cupa Tineretului Muncitor care a strâns în jurul ei mase largi de tineri muncitori din fa­brici, școli, cazărmi, facultăți și de pe ogoare se dovedește prin amploarea ei, a fi cu adevărat cea mai grandioasă manifestație sportivă organizată până acum la noi. Și succesul constă tocmai în aceia că au fost antrenați în sport tineri și tinere care nu au mai luat parte la competiții sportive și pentru care din mo­­mentul participării sportul a devenit o preocupare sănătoasă, care dă roade bogate. In județul nostru UTM a dat de la început ocazia unei adânci preocupări și total interes din partea Județenei UTM, OSP. și Consiliului Sindical Județean și în această acțiune județeană P. M.R. a venit cu sprijinul ei ne­precupețit trasând organizațiilor de Partid ca sarcină de frunte buna desfășurare a CTM dând posibilitate organizațiilor de masse să-și îndeplinească cu mai mult succes sarcinile ce le reve­neau prin asigurarea mijloacelor de locomoție pentru munca agi­tatorilor, dând sfaturi și îndru­mări de felul cu'm' trebue m­un­­cit.­­ Și ca un rezultat care vine să răsplătească eforturile noas­tre, județul Dolj, este menționat un articolul de fond apărut în Scânteia Tineretului Nr. 45, ca fiind clasat printre primele ju­dețe din țară în munca de mo­bilizare a tineretului la compe­tiții. 23.268 înscriși dintre care participanți până Sâmbătă 28 Mai au fost 18.112 concur­enți, este într’adevăr un rezultat care ne umple inima de bucurie dân­­du-ne un­ui mai mare imbold în munca ce o avem de dus de aci înainte. Atenție însă la ceea ce ne spune Partidul: Să nu ne în­gâmfe victoria, s­ă nu ne închi­puim că tot ceea ce ar fi fost de făcut s’a făcut în întregime: — Acum când prima fază a CTM e pe terminate să privim înapoi să vedem cum am­ muncit, ce greșeli și lipsuri am avut, cum ar fi putut fi ele ocolite, ce trebue să facem ca pe viitor să nu se mai avem. Dacă în munca de agitație am reușit să antrenăm­ un nu­măr însem­nat de tineri care a­u împânzit satele și întreprinderile stârnind interesul în jurul cu­pei apoi nu trebue să pierdem din vedere, că în unele cazuri acești agitatori și mobilizatori — și mai cu seamă la prima eșire — nu au știut în între­gime ce au de făcut pentru că nu au fost suficienți de bine pregătiți prelucrându-se în pri­pă cu ei instrucțiunile, nefiind destul de bine lămuriți de ceea ce trebue să facă, cum pot trece peste unele greutăți, cum se pot descurca în anumite situații. S’a mai observat cum, în­­ m­­ul­­te locuri a existat un spirit de inițiativă mai desvoltat din par­tea organizațiilor de massă și dăm ca exemplu Valea Stanei­ului care a improvizat dintr’o­ plasă de prins pește care nu se mai putea folosi o plasă de holley­­ball ce le lipsea, comuna Piscul Nou, printr’o muncă de agitație și buna mobilizare deși avea în­scriși 217 tineri, participanți au fost 284 tineri, reușind ca prin munca voluntară să amenajeze în 24 ore terenul de sport. In comuna Gerät, din lipsa unei greutăți reglementare au folosit greutățile de cântar de la moară. La Melinești neavând plasă de voliey-ball au întins o frânghie peste care jucau mingea. In Gân­­giova munca slabă dusă la în­ceput nu a dat rezultate nepu­­tându-se înscrie decât un foarte mic număr de conclurenți. Au pornit însă 7 mem­m­bri ai orga­nizației UTM pe teren și în­­tr-un timp scurt au reușit să mobilizeze un număr de 124 ti­neri care în aceiași zi au și luat parte la probe. S’ar putea arăta foarte multe astfel de exemple care dovedesc că acolo unde a existat o preo­cupare mai îndeaproape s’au dus la­ bun sfârșit sarcinile punând la contribuție spiritul inventiv, pentru a creia condițiile de re­ușită. Pe de altă parte însă, ini­țiativa slabă a­ trecut ca o lipsă a organizațiilor UTM precum și a celorlalte organizații ce cola­borează în munca UTM oprin­­du-se în loc­ ușor în fața piedi­cilor care nu erau de neînlă­turat. Astfel, plasa Șimnic ne­­dând suficientă importanță ace­stor sarcini, nu a reușit să în­scrie mai mult de 70 tineri din­tre care până în prezent nu au participat nici atâția. Dacă munca de agitație prin instructori și îndrumători a con­stituit — putem spune — fac­torul important în obținerea u­­nui rezultat bun mobilizatoric, nu pe același plan s’a situat munca de popularizare prin pre­să, gazete de perete și cetățe­nești, panouri, fotografii etc. Deasemeni munca de lălmăjirire care stă la baza reușitei orică­rei acțiuni nu a fost peste tot dusă intens. Astfel s’au ivit ca­zuri când tinerii credeau că nu pot participa la întreceri dacă nu au echipament. Ori ca să a­­runci greutatea, grenada sau sulița, ca să joci chiar voliey­­ball sau hand­ball nu este ne­voie neapărat de echipament spe­cial. EmT Stănculescue Coresp. S. F. P. DOLJIU a dorit sa învingă și a reușit dispunând pe merit de C. F. R. cu 1—0 (0—0) Duminică după a­miiază pe un timp frumos, în fața unui pu­blic extrem de num­eros s-au des­­fășurat pe Stadionul Tineretu­­lui primul joc dintre c­ cei 2 le­­aderi ai districtului­ local, joc care avea darul să desemneze echipa craioveană­ ce va lua par­te la jocurile de calificare pen­tru Divizia Națională B. Afirmația făcută în avant­­cronica de Duminecă, și anumnte că SFP. Dolj este capabil să furnizeze o surpriză, s-a adeve­rit. Deși CFP­ era favorit cert, Doljul jucând cu mult elan și cu o voință nestrămluitată, a răs­turnat toate calculele și a în­vins pe merit cu 1-0­­(0-0). Ținând seama de jocul prestat de cele 2 formații cât și de ocaziile ratate, credem că nu greșim când afirmații că scorul este oarecum mic și nedreptățe­ște pe învingători. In general matchul a corespuns, învingătorii au fost mai agresivi în atacuri, au știut să speculezifi gi^Llile­ apărării feroviare și în plus au­ beneficiat de 2 interi excelenți. Echipa CFR­-istă și-a bazat jocul pe acțiuni sporadice iar înain­tarea nu a schontat la poartă. Matchul a fost tare pe alocuri, însă în limitele permise. Formațiile: LFP. Dolj, Hrisafi-C­onete, Nistorescu-Fane, Opriș, Oprica- Titi Ionescu, Groznea, Frăsie, Iordăchescu, Voinea, CFR. Craiova: Năstase-Razga Giolgău- Cristian, Montescu, Pici Ticu-Ilie, Trușculescu, Dunărea­­nu, Radu. S’au remarcat: Cris­tian, Năstase, Ilie (CFR) iar de­la SFP Dolj ar fi nedrept ca să evidențiem pe uni în dauna ce­lorlalți. Totuși o remarcă spe­ciala merită Opriși-Frăsie-Groz­­nea-Iordăchescu-Op­rica Ionescu Titi și Conete. ț Florin Voiculescu Coresp. Büms’a desfășurat cursa ciclistă Craiova-Balș și retur din ziua de 29 Maiu a. c. Duminică 29 Mai a.c. distric­tul de ciclism al Jud. OSP. Dolj a organizat cursa Craiova-Balș și retur. Deși prezetându-se la strat un număr restrâns de a­­lergători, cursa s’a desfăș­u­­rat în condițiuni optime. Plecarea se dă la ora 9,30 din Piața Lenin, se merge în grup până la eșire din oraș unde se formează un pluton fruntaș condus în cea mai mare parte a traseului de Avra­­mescu Nicolae, urmat de Coada Gheorghe, Călugăru Ion și Băr­­bulescu Ion. In comuna Pielești Bărbulescu Ion rupe lanțul și este nevoit să iasă din cursa. Din urmă vine trăgând puternic Tuciu Ioan care în aceasta cursă a avut 5 pene. Ajungând la dealul Pârșani, din plutonul fruntaș reușește să evadeze A­­vramescu, dar este prins pe tere­nul plat de Coadă Gh. și Călu­­găru Ion. La Balș primul trece linia de sosire Coadă Gheorghe, urmat la 2 secunde de Avramoescu Nicolae, Călugăru Ion, Tuciu Ion și Bărbulescu Alexandru. Pe drum abandonează Răzea­­nu din cauza unei pene la cau­ciuc. La Balș concurenții sunt pri­miți de către un public nu­meros și organizațiile locale P. M.R. și OSP. care au oferit pri­milor 3 clasați frumoase premiu. La 11:35 se dă plecarea spre Craiova. La 3 km. de Balș A­­vramescu Nicolae evadează din pluton trăgând puternic și co­borând coasta suburbanei Bordei cu o medie ovală de 60 km1, pe oră, ajungând în Craiova primul în timp de 55 minute 53 se­cunde urmat la 4 minute și 25 secunde de Coadă Gheorghe, a­­poi Călugăru Ion și Tuciu Ion care a fost un adevărat campion al ghinioanelor . La înapoiere abandonează Bărbulescu Alexan­dru. Clasamentul general este ur­mătorul: 1. Avra­mescu Nicolae Sind. Sal. întreprinderilor de Artă 2 h. 1,15. 2. Coadă Gheor­­ghe Sindicatul Metalo, Chimic 2 h. 5,17. 3. Călugăru Ion Sin­dicatul Metalo Chimic 2 h. 11,20 4. Tuciu Ion Sindicatul Metalo Chimic 2 h. 17,35. Aceasta cursă a fost o probă pentru selecționarea elementelor care vor lua startul în viitoarea cursă pe un traseu mai lung Craiova-Severin. La această cursă publicul cra­iovean nu a dat dovadă de sportivitatea pe care a arătat-o la cursele anterioare. Ținem să atragem atenția publicului spec­tator să păstreze cu mai m­ultă a­­tenție ordinea, atât la sosire cât și la plecare pentru a nu se mai întâm­pla accidente așa cu­m s’a întâmplat lui Coadă Gheor­ghe, care fiind împiedicat de public s’a ciocnit de un spec­tator neatent și a căzut. Adrian Pope,sau Corespondent

Next