Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)
1949-06-01 / nr. 1367
Eu mi-am durat un monument de A. 5. Pușkini Eu mi-am durat un monument, ci nu cu dalta. Poteca lui de oameni va fi plină, Mai dârz își poartă fruntea lui, înaltă Mai sus decât columna alexandrinei. Nu, num să mor de tot, pe sfinte strune Sufletul meu de moarte va fugi — Slăvit voia fi atâta vreme’n lume Cât ultimul poet va viețui. Mi se va duce vestea de-a lungul marei Rusii Și mimele-mi prin neamuri, departe se va duce, Mi-l va rosti și slavul cel mândru și tungurul Și al stepelor prieteni, noroadele calmuce. Mă va iibi norodul de mâine, peste vreme, Căci lira mea frumosul și binele-a chemat, Și ’n veacul meu sălbatec slăvit-am libertatea Și milă, cu învinșii — am implorat. Poruncilor înalte, o muză, vei sluji, Nu-ți pese de jignire și nu râvni cununa, Să-ți fie și ocara și lauda tot una Și celui prost tu nu te’mpotrivi. Lui Ceadaev de .4. «S. Pușkin Iubiri, nădejdi, senină slavă, Ani tinerești, fremătători, S’au risipit fără zăbavă, Ca somnul, ca negura’n nori. Dar dormi arde’n noi mai tare Sub jugul greu, stăpânitor, Cu sufletul nerăbdător Pândim a Patriei chemare. Pândim cu inimi © buciumate A* libertății clipe sfinte, Precum îndrăgostitul simte Când clipa revederii bate. Cât timp ca flacăra vibrăm Și ardem pentru libertate, Țării, prietene, să-i dăm Avânturile noastre toate. Nu te ’ndoi, nu-s numai vise Luci-vor zori învăpăiate, Rusia va sbucni din somn, Și peste prăbușitul tron Vor sta numele noastre scrise. Traducere de MARIA BANUȘ In cadrul sărbătoririi a 150 ani de la nașterea marelui poet rus a avut loc la Craiova Conferința scriitoarei Maria Banuș despre „PUȘK.N, poet al poporului" Duminica 29 Mai a. c., în sala Teatrului Național din Craiova a fost organizată de către Asoca]ia pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică, filială .Craiova în cadrul sărbătoririi a 150 ani de la nașterea marelui poet rus, conferința scriitoarei Maria , Banuș ),Piuș<in, poet al poporului . După ce scoate în evidență, semnifcația acestei sărbătoriri, tov. Maria Banuș arată, în cuvinte calde, aspectele principale ale vieții lui Pușkin, viață atât de frământată și bogată în evenimente. . . . Vorbind despre participarea sa la activitatea revoluționară a decembriștilor și arătând pra sa adâncă împotriva societății putrede în care trăia poetul, tov. Maria Banuș spune: „Prin poeziile sale politice, cum ar fi „Ora libertății”, prin epigramele usturătoare care bicuiau absolutismul și fărădelegile țariste, Pușkin contribuia cu toată forța talentului sâu n« la răspândirea ideilor revoluționare Din cauza acestor idei, Pușkin este exilat de către țarul Nicolae Ia Ecaterinoslav, unde poetul termină Ruslin și Ludmila un poem „ce deschide un drum nou în literatura rusă. Poetul se inspiră din tezaurul nesecat al folclorului, a poveștilor și poeziei populare și pupe cu tradiția limbei de salon ,care strângea ca într-un corset poezia cultă de pe vremea aceea”. I. Pușkin nu-și întrerupe activitatea sa revoluționară nici în exil și în timpul șederii sale la Chișinău, Boletul are strânse legături cu societatea din sud, asociație conspirativă care reprezenta aripa de extremă stângă a mișcării revoluționare a decembriștilor. Membrii acestei ,asociații cum ar fi Peste, Orlov, Raevski și alții, urmăreau abolirea monarhiei și instaurarea republicei democrate. Pușkin își însușește aceste idei și devine cântărețul neobosit al aspirațiilor revoluționare din timpul său. Mereu urmărit de prigoana farulii, Pușkin retras ,în satul Mihaiovskoe laȚdjei ,ce fixase domiciliu forțat, înscrie la capodopera sa, nu. După conferința tov. Maria Baa urmat , un frumos festival artistic, în al cărui program au fost reduri din opera lui Pușkin și bucăți muzicale executate de prof. I. Hagisscu și corul sindicatului Corpului Didactic. A fost o calda manifestare a oamenilor muncii din Craiova, pentru memoria neuitatului poet rus Pușkin, a cărui operă rămâne pică și comoară de cultură și artă, pentru cei ce muncesc în întreaga lume iubitoare de pace și progres, romanul în versuri .„Evghenie ” nepopulară „Boris Godunov”, în care ghin”. Vorbind despre acest roman tov. Maria Banuș arată că „poetul a lucrat la el, cu întreruperi, vreme de mai mulți ani. Romanul pe «Trăsura ce creștea ,în întindere, creștea și în forța de expresie și în corturarea din ce în ce mai precisă își mai profundă a eroilor”. „A marele critic rus Bretinski, a spus despre acest roman că „el reprezintă o adevărată enciclopedie a vieții ruse” iar, Marx considera că „până și studii de economie politică se pot folosi de acest roman ca documentare asupra stărilor de lucru ale Rusiei țariste de la începutul veacului trecut”. Vorbind despre sursele de inspirație ale prețului, tov. Maria Bainuș, mi-l prezintă ,în Simplii exilului său de la Mihailovskoe. „Aici, îmbrăcat de multe ,ori în strae țărănești, străbate iarmaroacele, amestecat cu norodul, pe care învață să-l cunoască în toate manifestările lui, în limba lui adorată și vie, norod pe care-l consideră, nu numai un inepuizabil izvor folcloristic ,ci însăși forța fundamental, motorul desfășurării isteriei”. Această concepție reese cu prisosință din marea tragedie massele populare au un rol hotăritor în evoluția evenimentelor. Pușkin a arătat o preferință deosebită față de epocile cu aspecte grandioase, față de evenimentele și personalățile cu caracter monumental, care au acționat și au influențat soarta poporului. Astfel el se oprește la figura lui Stenka Razin, răsculatul sau a altui mare răsculat Pugaciov a cărui figură și a cărui luptă este prezentată în romanul istoric „Fata căpitanului”. Pușkin se căsătorește, dar nici alături de soția sa nu găsește înțelegere. Singura alinare o găsește în creația și în mijlocul prietenior săi revoluționari. El moare, în urma unui duel stupid în ziua de 29 ianuarie 1837. După ce subliniază trăsăturile viguroase, noui, originale, ale genialei opere literare a lui Pușkin și felul în care aceasta a fost prețuită, tov.vioria Banuș încheie: „De ce e Pușkin ,atât de iubit și de prețuit ,de întregul popor? Răspunsul ni-i dă însăși opera sa. Ea este rodul frământărilor unui mare scriitor care a fost și un mare cetățean al Patriei sale... Și dacă acum, la 150 de ani de la nașterea poetului, privirile tuturor celor iubitori de frumos, se îndreaptă cu venerație și dragoste, către orașul lui Pușkin,orașul de lângă Leningrad, e pentru că, acolo în U.R.S.S., viziunea grandioasă din poezia „Monumentul”, s’a înfăptuit așa cum o profetizase poetul”. A. S. Pușkin Pionerii din Craiova și-au ales conducătorii detașamantelor și responsabilii gazelor de perete In zilele de 23 și 24 Mai a. e. în cele 7 școli unde s’au constituit detașamente de pioneri, au avut loc adunări festive, unde pionierii într’un cadru sărbătoresc și într’o atmosferă de nestăvilit entuziasm șiau ales conducătorii de detașamente și colectivele de conducere. Astfel la școala nr. 1 băeți, adunarea a fost deschisă de tov. instructor Alagem, care a arătat importanța organizației de pioneri, sarcinile mărețe care stau în fața unui pioner, cu o treime să fie acela care va conduce un detașament sau o grupă de pioneri. După aceea tov. Alagem a propus ca conducător al detașamentului pe Pârvulescu Ion, fiu de muncitor, sârguitor la învățătură, disciplinat, respectuos față de profesori, exemplu pentru toți ceilalți, așa cum trebue să fie un conducător de pioneri. După aceia a luat cuvântul tov. Cerchezan instructor al C.C. al UTM care a vorbit despre lupta Partidului clasei muncitoare, despre sacrificiul eroilor UTC-iști, care și-au închinat viața cauzei proletare, jertfindu-se pentru ideia comunistă. Le-a vorbit apoi despre grija Partidului pentru pioneri, despre organizația UTM, care veghează permanent asupra lor, despre pionerii din Uniunea Sovietică care nu șovăe în fața greutăților și luptă pentru a le învinge. Cuvintele tov, Cerchezan, au pătruns adânc în sufletul pionerilor i-a întărit, i-a făcut să vadă viitorul de mâine al pionerilor din Republica Populară Română, să dorească să fie tot atât de buni pioneri ca pionerii din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Atmosfera a fost însuflețită de aplauze prelungite și nenumărate lozinci, eșite din piepturi tinere de pioneri, care arătau dragostea lor fierbinte față de Uniunea Sovietică și de marele ei conducător Iosif Vissarionovici Stalin prietenul copiilor, față de Partidul Muncitoresc Român și față de organizația UTM care îi sprijină permanent în toate acțiunile sale. In aceiași însuflețire a decurs și adunarea dela școala pedagogică de băeți, unde au fost aleși în unanimitate Butoi Adrian conducătorul detașamentului și Stanică Petre, responsabil cu gazeta de perete. Deasemeni în adunarea dela școala de fete nr. 1, a fost aleasă conducătoare a detașamentului Bordanc Veronica iar responsabilă cu gazeta de perete Gâgeatu Georgea. La școala nr. 4 fete, conducătoarea detașamentului Romaniuc Alexandra, iar responsabilă cu gazeta de perete Bulum Mioara; la școala nr. 6 conducătoarea detașamentului Petru A sușoara și responsabilă cu gazeta de perete Progresarm Laurenția; la școala mixtă nr. 9 conducătoarea detașamentului Bălșan Ionela, responsabilă cu gazeta de perete Lăcrarul Ana; la școala pedagogică fete, conducătoarea detașamentului Petrișor Germina, responsabil cu gazeta de perete Tătaru Vasile. ANA CRISTEA Ima gi mi dn U.R.S.S Artistul ucrainean Ioan Patarajinschi își pregătește barca cu motor pentru plecarea pe Nipru Cerii filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din RPR Joi 26 Mai a .c. s’a ținut în localul Colegiului Popular N. Bălcescu ședința săptămânală a Cenaclului literar al filialei Caiova a U.S. din R.P.R. S’au cetit lucrări ale tinerilor începători ca și lucrări ale vârstnicilor. Prima lucrare cetită a fost o nuvelă a tânărului Roșu. La discuții au luat cuvântul arătând calitățile și lipsurile lucrării tovarășii Georgescu G., Lefter, Riza Adrian, Mihail Ghenescu, Getta Hera- Bucur și Preoteasa. Trăgând concluziile criticilor aduse, tov. Schinzer arată că lucrarea are calități, dar că artistic, ea nu este pe deplin realizată. Trecându-se la partea a doua a ședinței, consacrată producțiilor poetice se citesc lucrările tovarășilor Papagheorghe Mina și Getta Hera- Bucur. La discuții iau cuvântul Purcaru, Mateescu și Riza Adrian. Poemele sunt realizate din punct de vedere ideologic și artistic, în special cele două semnate de Getta Hera- Bucur. Tov. Schintee în concluzie constată o îmbucurătoare creștere calitativă a lucrărilor în versuri, dar atrage atenția membrilor cenaclului asupra lipsei aproape totale a unor lucrări în proză care să fie demne de momentul înălțător al luptei poporului nostru pentru socialism. Ședința se închide apoi, urmând ca Joia viitoare ea să se țină la sediul definitiv al filialei din Calea Unirii 154. A. R. Cu prilejul alegerilor de asesori populari a tipărit în colecția „PROBLEME ACTUALE“ broșura „Așa împart dreptatea asesorii populari“ de Traian Stanciu (Un reportaj din activitatea asesorilor populari). 26 pagini — 12 lei SĂTENI Careți, fi € 2 © i›ș;ț;£& Ssiuliti» (sub vorbă cu sătenii) spre apar în eBSturi „Cartea Ru«ăf› Sa ne întejim eforturile pentru a duce la bun sfârșit prima etapă a CT. M în județul Dolj Cupa Tineretului Muncitor care a strâns în jurul ei mase largi de tineri muncitori din fabrici, școli, cazărmi, facultăți și de pe ogoare se dovedește prin amploarea ei, a fi cu adevărat cea mai grandioasă manifestație sportivă organizată până acum la noi. Și succesul constă tocmai în aceia că au fost antrenați în sport tineri și tinere care nu au mai luat parte la competiții sportive și pentru care din momentul participării sportul a devenit o preocupare sănătoasă, care dă roade bogate. In județul nostru UTM a dat de la început ocazia unei adânci preocupări și total interes din partea Județenei UTM, OSP. și Consiliului Sindical Județean și în această acțiune județeană P. M.R. a venit cu sprijinul ei neprecupețit trasând organizațiilor de Partid ca sarcină de frunte buna desfășurare a CTM dând posibilitate organizațiilor de masse să-și îndeplinească cu mai mult succes sarcinile ce le reveneau prin asigurarea mijloacelor de locomoție pentru munca agitatorilor, dând sfaturi și îndrumări de felul cu'm' trebue muncit. Și ca un rezultat care vine să răsplătească eforturile noastre, județul Dolj, este menționat un articolul de fond apărut în Scânteia Tineretului Nr. 45, ca fiind clasat printre primele județe din țară în munca de mobilizare a tineretului la competiții. 23.268 înscriși dintre care participanți până Sâmbătă 28 Mai au fost 18.112 concurenți, este într’adevăr un rezultat care ne umple inima de bucurie dându-ne unui mai mare imbold în munca ce o avem de dus de aci înainte. Atenție însă la ceea ce ne spune Partidul: Să nu ne îngâmfe victoria, să nu ne închipuim că tot ceea ce ar fi fost de făcut s’a făcut în întregime: — Acum când prima fază a CTM e pe terminate să privim înapoi să vedem cum am muncit, ce greșeli și lipsuri am avut, cum ar fi putut fi ele ocolite, ce trebue să facem ca pe viitor să nu se mai avem. Dacă în munca de agitație am reușit să antrenăm un număr însemnat de tineri care au împânzit satele și întreprinderile stârnind interesul în jurul cupei apoi nu trebue să pierdem din vedere, că în unele cazuri acești agitatori și mobilizatori — și mai cu seamă la prima eșire — nu au știut în întregime ce au de făcut pentru că nu au fost suficienți de bine pregătiți prelucrându-se în pripă cu ei instrucțiunile, nefiind destul de bine lămuriți de ceea ce trebue să facă, cum pot trece peste unele greutăți, cum se pot descurca în anumite situații. S’a mai observat cum, în multe locuri a existat un spirit de inițiativă mai desvoltat din partea organizațiilor de massă și dăm ca exemplu Valea Staneiului care a improvizat dintr’o plasă de prins pește care nu se mai putea folosi o plasă de holleyball ce le lipsea, comuna Piscul Nou, printr’o muncă de agitație și buna mobilizare deși avea înscriși 217 tineri, participanți au fost 284 tineri, reușind ca prin munca voluntară să amenajeze în 24 ore terenul de sport. In comuna Gerät, din lipsa unei greutăți reglementare au folosit greutățile de cântar de la moară. La Melinești neavând plasă de voliey-ball au întins o frânghie peste care jucau mingea. In Gângiova munca slabă dusă la început nu a dat rezultate neputându-se înscrie decât un foarte mic număr de conclurenți. Au pornit însă 7 memmbri ai organizației UTM pe teren și într-un timp scurt au reușit să mobilizeze un număr de 124 tineri care în aceiași zi au și luat parte la probe. S’ar putea arăta foarte multe astfel de exemple care dovedesc că acolo unde a existat o preocupare mai îndeaproape s’au dus la bun sfârșit sarcinile punând la contribuție spiritul inventiv, pentru a creia condițiile de reușită. Pe de altă parte însă, inițiativa slabă a trecut ca o lipsă a organizațiilor UTM precum și a celorlalte organizații ce colaborează în munca UTM oprindu-se în loc ușor în fața piedicilor care nu erau de neînlăturat. Astfel, plasa Șimnic nedând suficientă importanță acestor sarcini, nu a reușit să înscrie mai mult de 70 tineri dintre care până în prezent nu au participat nici atâția. Dacă munca de agitație prin instructori și îndrumători a constituit — putem spune — factorul important în obținerea unui rezultat bun mobilizatoric, nu pe același plan s’a situat munca de popularizare prin presă, gazete de perete și cetățenești, panouri, fotografii etc. Deasemeni munca de lălmăjirire care stă la baza reușitei oricărei acțiuni nu a fost peste tot dusă intens. Astfel s’au ivit cazuri când tinerii credeau că nu pot participa la întreceri dacă nu au echipament. Ori ca să arunci greutatea, grenada sau sulița, ca să joci chiar volieyball sau handball nu este nevoie neapărat de echipament special. EmT Stănculescue Coresp. S. F. P. DOLJIU a dorit sa învingă și a reușit dispunând pe merit de C. F. R. cu 1—0 (0—0) Duminică după amiiază pe un timp frumos, în fața unui public extrem de numeros s-au desfășurat pe Stadionul Tineretului primul joc dintre c cei 2 leaderi ai districtului local, joc care avea darul să desemneze echipa craioveană ce va lua parte la jocurile de calificare pentru Divizia Națională B. Afirmația făcută în avantcronica de Duminecă, și anumnte că SFP. Dolj este capabil să furnizeze o surpriză, s-a adeverit. Deși CFP era favorit cert, Doljul jucând cu mult elan și cu o voință nestrămluitată, a răsturnat toate calculele și a învins pe merit cu 1-0(0-0). Ținând seama de jocul prestat de cele 2 formații cât și de ocaziile ratate, credem că nu greșim când afirmații că scorul este oarecum mic și nedreptățește pe învingători. In general matchul a corespuns, învingătorii au fost mai agresivi în atacuri, au știut să speculezifi gi^Llile apărării feroviare și în plus au beneficiat de 2 interi excelenți. Echipa CFR-istă și-a bazat jocul pe acțiuni sporadice iar înaintarea nu a schontat la poartă. Matchul a fost tare pe alocuri, însă în limitele permise. Formațiile: LFP. Dolj, Hrisafi-Conete, Nistorescu-Fane, Opriș, Oprica- Titi Ionescu, Groznea, Frăsie, Iordăchescu, Voinea, CFR. Craiova: Năstase-Razga Giolgău- Cristian, Montescu, Pici Ticu-Ilie, Trușculescu, Dunăreanu, Radu. S’au remarcat: Cristian, Năstase, Ilie (CFR) iar dela SFP Dolj ar fi nedrept ca să evidențiem pe uni în dauna celorlalți. Totuși o remarcă speciala merită Opriși-Frăsie-Groznea-Iordăchescu-Oprica Ionescu Titi și Conete. ț Florin Voiculescu Coresp. Büms’a desfășurat cursa ciclistă Craiova-Balș și retur din ziua de 29 Maiu a. c. Duminică 29 Mai a.c. districtul de ciclism al Jud. OSP. Dolj a organizat cursa Craiova-Balș și retur. Deși prezetându-se la strat un număr restrâns de alergători, cursa s’a desfășurat în condițiuni optime. Plecarea se dă la ora 9,30 din Piața Lenin, se merge în grup până la eșire din oraș unde se formează un pluton fruntaș condus în cea mai mare parte a traseului de Avramescu Nicolae, urmat de Coada Gheorghe, Călugăru Ion și Bărbulescu Ion. In comuna Pielești Bărbulescu Ion rupe lanțul și este nevoit să iasă din cursa. Din urmă vine trăgând puternic Tuciu Ioan care în aceasta cursă a avut 5 pene. Ajungând la dealul Pârșani, din plutonul fruntaș reușește să evadeze Avramescu, dar este prins pe terenul plat de Coadă Gh. și Călugăru Ion. La Balș primul trece linia de sosire Coadă Gheorghe, urmat la 2 secunde de Avramoescu Nicolae, Călugăru Ion, Tuciu Ion și Bărbulescu Alexandru. Pe drum abandonează Răzeanu din cauza unei pene la cauciuc. La Balș concurenții sunt primiți de către un public numeros și organizațiile locale P. M.R. și OSP. care au oferit primilor 3 clasați frumoase premiu. La 11:35 se dă plecarea spre Craiova. La 3 km. de Balș Avramescu Nicolae evadează din pluton trăgând puternic și coborând coasta suburbanei Bordei cu o medie ovală de 60 km1, pe oră, ajungând în Craiova primul în timp de 55 minute 53 secunde urmat la 4 minute și 25 secunde de Coadă Gheorghe, apoi Călugăru Ion și Tuciu Ion care a fost un adevărat campion al ghinioanelor . La înapoiere abandonează Bărbulescu Alexandru. Clasamentul general este următorul: 1. Avramescu Nicolae Sind. Sal. întreprinderilor de Artă 2 h. 1,15. 2. Coadă Gheorghe Sindicatul Metalo, Chimic 2 h. 5,17. 3. Călugăru Ion Sindicatul Metalo Chimic 2 h. 11,20 4. Tuciu Ion Sindicatul Metalo Chimic 2 h. 17,35. Aceasta cursă a fost o probă pentru selecționarea elementelor care vor lua startul în viitoarea cursă pe un traseu mai lung Craiova-Severin. La această cursă publicul craiovean nu a dat dovadă de sportivitatea pe care a arătat-o la cursele anterioare. Ținem să atragem atenția publicului spectator să păstreze cu mai multă atenție ordinea, atât la sosire cât și la plecare pentru a nu se mai întâmpla accidente așa cum s’a întâmplat lui Coadă Gheorghe, care fiind împiedicat de public s’a ciocnit de un spectator neatent și a căzut. Adrian Pope,sau Corespondent