Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)

1949-06-11 / nr. 1376

Un an dela naționalizarea întreprinderilor, un an de victorii și succese pe drumul construirii socialismului 11 iunie 1948... Marea Adunare Națională a voiat legea naționalizării prin­­­­cipalelor întreprinderi indus­triale, bancare, miniere, de asigurări și transporturi. Din­­ inițiativa și sub conducerea Partidului, clasa muncitoare a smuls din ghiarele burgheziei capitaliste a­­ceste întreprinderi, transformându-se în bunuri comune ale poporului mun­citor. Exp­oatarea capitalistă primește, prin aceasta, o lovitură foarte pu­ternică, căci cea mai mare și m­ai importantă parte a mijloacelor de producție, a intrat în mâinile vigu­roase ale poporului muncitor care de­ținea și puterea politică în Stat. Cu entuziasm și bucurie nestăvi­lită au primit oamenii muncii de la orașe și sate marele act revoluționar, înfăptuit de clasa muncitoare sub conducerea Partidului. Mai ales s’au bucurat muncitorii din fostele între­prinderi capitaliste, trecute acuma la Stat, a căror cruntă exploatare a luat odată cu aceasta sfârșit. Clasa muncitoare din țara noastră, educată și condusă de Partidul ei, ia dus o luptă permanentă și dârză împotriva rușinoasei exploatări capi­taliste, luptă care a culminat cu actul revoluționar de la 11 iunie 1948. Schimbarea adâncă produsă de naționalizarea principalelor mijloace de producție, faptul că­ muncitorii, teh­nicienii și inginerii din fabrici își Uzine, nu mai sunt slugi la capi­taliști, a dat un conținut nou, mă­reț și înălțător muncii din între­prinderi, ceea ce a dus la desvolta­­rea conștiinței și vigilenței revoluțio­­­nare de clasă a muncitorilor avân­tați în lupta pentru mărirea pro­ducției. ;î­­n­j­j . 1 Expresia cea mai vie a patrio­tismului fierbinte al oamenilor mluncii,­­a dorinței lor de a mări producția și calitatea ei, este concretizată în mă­reața bătălie a întrecerii socialiste,­ cu prilejul căreia munca începu să devină „o chestiune de onoare, o chestiune de glorie, o chestiune de vitejie și eroism” (I. V. Stalin „Pro­­­­­blemele leninismului”). Intr’adevăr, în răstimpul de un an, ,cât a trecut de la naționalizare, a de­venit posibilă mărirea producției in­dustriale. Ca o urmare a acesteia, la propunerile Partidului, Guvernul țării a putut reduce prețurile la u­­inelte produse. Deasemeni s’a putut organiza comerțul de Stat, ceea ce a adus îmbunătățirea aprovizionării masselor largi muncitoare, iar pu­terea de cumpărare a monetei noa­­­stre a crescut simțitor. înfăptuirile din sectorul industrial au fost pildă pentru desvoltarea a­­griculturii noastre. Gospodăriile A­­gricole de Stat și S.M.T-urile au fost organizate pe baze ,noui și a­­provizionate de către industria so­cialistă cu unelte și mașini agricole moderne. Luând exemplu de la oa­menii muncii din fabrici și uzine, țărănimea muncitoare a terminat­­ campania însămânțărilor de toamnă, — care pentru prima oară s’a fă­cut după un plan sistematic, — mai devreme, iar planul ,însămânțărilor de primăvară în județele­ Olteniei a fost și el realizat înainte de vreme și în unele locuri chiar depășit. Tot ca o urmare a naționalizărilor firii producției, alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare s’a întărit și mai mult, iar Partidul a sprijinit cu putere, interesele țără­nimii sărace și mijlocașe împotriva exploatării chiaburești. O consecință directă a actului revoluționar al naționalizărilor a fost elaborarea primului nostru Plan de Stat, care alcătuit pe baza analizei muncii și a posibi­lităților economice din țara noa­stră, are drept scop consolidarea rea­lizărilor economice înfăptuite de clasa muncitoare și asigurarea condițiilor necesare pentru construirea socia­lismului în țara noastră. El pune accentul pe întărirea și desvoltarea industriei grele, iar în domeniul a­­griculturii pregătește și înfăptuește măsurile care să asigure îndrumarea acestui sector spre socialism. Alcătuirea Planului de Stat pe 1949 a constituit un moment de o însemnătate deosebită în viața poporului nostru muncitor. Datorită îndrumării și conducerii planificate a economiei, Republica noastră Populară va căpăta o forță cum nu a avut și nu a putut avea nicio­dată până acum, iar nivelul material și cultural al oamenilor muncii se va ridica pe culmi care până a­­cum nu au fost atinse. Oamenii muncii din întreaga țară și-au dat pe deplin seama de acest mare adevăr, încă din prima zi a lunii ianuarie, când au pornit mun­ca pentru îndep­inirea Planului. Ei știau că Planul odată îndeplinit, se va aduce și îmbunătățirea traiului­ lor, a vieții întregului popor munci­tor. De aceea, mobilizați și stimulați puternic de organizațiile de Partid, iei nu au precupețit niciun efort în întrecerea socialistă pentru Plan. Și rezultatele acestui avânt măreț și creator, nu au întârziat să se facă simțite. Cu mult înainte de 31 Mar­­tie, data când se intra în cadrul celui de al doilea trimestru al Pla­nului de Stat, o serie de întreprin­deri din județele Olteniei lucrau deja în contul acestui din urmă trimestru. Astfel, la Piatra Olt muncitorii de la Depoul de locomotive realizaseră pionul pe primul trimestru cu 27 zile înainte de termen. Deasemenea muncitorii de la Depoul C.F.R.-Cra­­iova, încă din primele zile ale lunei Martie, produceau în contul luniei A­­prilie. La fel s’a muncit și la tăbă­­căria Bucovăț, fabrica metalurgică Craiova, C.A.M., Tg. Diu, „11 Iu­nie” din Rm. Vâlcea, etc. Aceste rezultate îmbucurătoare, au putut fi obținute datorită muncii pli­ne de sacrificiu a clasei muncitoare, precum și grație ajutorului puternic ce ne-a fost dat de către Uniunea Sovietică. Mărirea producției industriale, care a fost realizată în cursul anului 1948, ca și depășirea Planului de Stat pe primul trimestru, au fost posibile numai datorită livrărilor de materii prime, semifabricate și uti­laj, ca și prețiosului ajutor tehnic pe care ni-l acordă — și continuă să nui-l acorde într’o măsură cres­cândă — Marea Țară a Socialis­mului, care totodată m­ie-a dat și po­sibilitatea să folosim uriașa sa ex­periență. Astfel, sprijinul Uniunii So­vietice stă la baza progresului nostru economic și a construirii som­alismului în tara noastră. MNUIlU'uiUnii.Ul'C'u îimife pi illiuusi îmvi ui­ i (Continuare în pag. 4-a) Când se vor da examenele de absolvire și de admitere în școlile elementare și medii Cursurile la cl. I, II, III, IV, V, VI, VIII, IX, X, și respectiv anii I, II, III dela școlile tehnice și pe­dagogice încetează la 15 Iunie a. c., iar la cl. VII și XI respectiv anul IV, la 10 Iunie a. c. Clasele I, II, și III elementare nu dau examene. Toate celelalte cla­se vor da examene de fine de ani conform instrucțiunilor de mai jos: Pentru clasa IV, V, VI, VIII, IX, X precum și pentru anii I, II, III de la școlile tehnice și pedagogice e­­xamenele se vor ține între 16-23 Iunie a. c.. In ziua de 16 Iunie a. c. ora 8 dimineața va avea loc în întreaga­­­ țară examenul scris la matematici, iar la orele 16 examenul scris la limba română. a) Clasele VII țin examenele de absolvire între 14-20 Iuni­e a. c. Examenele se vor da în fața unei comisii prezidată de către directo­rul școlii sau de un delegat al său. b) Clasele XI respectiv IV la școlile tehnice și pedagogice vor ține examenele de absolvire între 24-30 Iunie. La licee și școli pedagogice lu­crările scrise la examenele de ab­solvire a clasei a XI se vor da în ziiua de 24 Iunie a. c. In el. VIII și anul I al școlilor tehnice și pedagogice se vor ține e­­xamene de admitere cu începere de la 24 Iunie a. c. Pe data de 27 Iunie se vor ține în toată țara lucrările scrise. La școlile medii serale din cauză că deschiderea cursurilor s’a făcut mai târziu, se pot prelungi cursu­rile peste data fixată celorlalte școli. Data examenelor se va stabili ul­terior. Anul VI. Nr. 1376 I REDACȚIA Craiova sfr. AL I. Casa 3 toi. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapei 8, toi. 27,64 Taxa poștală plătită mumenir­eon ®, aprobării Dir. Gem. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Court CEC 60.348 ABONAMENTE Salariați 100 lei Particulari 150 lei lunar Căminele cultural* 200 lei lunar Instituții și Intrepr. 500 lei lunar 4 pagini 4 lei 4P Sâmbătă fR­ MRie 1949 PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­ Lupta pentru desvoltarea Gospodăriilor Agricole de Stat Ședința de lucru a colectivelor de conducere ale unităților G. A. S. din județul Dolj Luni 6 Iunie a.c., la sediul Direcțiunii Județene a Gospodă­riilor Agricole de Stat din Dolj, a avi­ut loc o ședință de lucru cu toate colectivele de conducere, ale unităților din județ. Convo­carea acestei ședințe a fost de talare folos pentru toate colec­tivele, întrucât s’a prelucrat de către tov. Ion Alexandru direc­torul județean al Gospodăriilor Agricole de Stat, instrucțiunile date de către Centrala Direcției Generale a­ Gospodăriilor Agri­cole de Stat cu privire la felul de tajuncă și cunoștințele fiecărui i­juncitor salariat agricol, din fie­care unitate a Gospodăriilor A­­gricole de Stat. In instrucțiunile trasate în această ședință s’a arătat că a­­tât conducerile cât și fiecare sa­lariat agricol, trebue să-și cu­noască precis și concret sarcinile în locul de producție. Trebue de asemenea, să se facă o încadrare justă a muncitori­lor agricoli asigurându-se tot­odată din tim­p brațele de Îaluncă la Gospodăriile Agricole de Stat, în vederea unei bune desfășurări a talnicilor agricole de vară. Pentru aceasta, muncitorii agri­coli vor fi angajați după ne­cesitatea t­uicii ca zilieri, sezo­nieri și permanenți, în raport cu cerințele Gospodăriei respective. O sarcină im­portantă este asi­gurarea pazei în ce privește strângerea păioaselor și a ariilor la treer, în care scop se vor forma­­ echipe de incediu și se­­ciu­dtate la toate instituțiile și unitățile Gospodăriilor Agricole de Stat. In acest sens, poate constitui exem­plu bun de organi­zare -echipele de la unitățile din Predești și Horezu­-Poenari. Prelucrarea planurilor de producție O sarcină importantă mmlai re­vine colectivelor de conducere ale unităților G.A.S., de a pre­lucra planul de producție, al fiecărei unități în parte pe spe­cificul locului lor de producție, spre a se ști precis situaț­ia tu­turor culturilor însămânțate, a­­tât cele din toamnă cât și cele din primăvară,,aceasta deoarece s’a observat că nu toate colec­tivele de conducere își cunosc suprafețele exacte și raza lor de acțiune. In deosebi suprafe­țele arate ca tractorul și cele cu animalele, nu s’au cunoscut de unele colective de conducere. Valorificarea produse­lor prin Aprolacta Colectivele de conducere vor ști numărul cabalinelor de Iujun­­că, necesarul și existentul la bovine, precum și stocul anima­lelor de rentă și al vacilor de lapte. Produsele lactate de ase­­m­enea se vor valorifica prin „Aprolad­a” iar veniturile aces­tora se vor vărsa la Banca de Stat, fără a se face risipă, pen­­tru că s’a observat că la unele Gospodării Agricole de Stat s’au stricat sute de kgr. de lapte și ouă cum­ a fost cazul la Go­­ești unde s’au stricat 2000 de ouă. Se va da o deosebită aten­ție îngrășătoriilor de bovine, porcine și scroafelor cu purcei, pentru care se vor creea con­diții higi­enice. Colectivele de conducere ale Gospodăriilor Agricole de Stat de la unități trebuie să lucreze în colectiv, printr-o strânsă co­laborare cu toți muncitorii agri­coli, cerând sprijinul în munca (continuare în pag. II-a) Sarcinile hrani ce stau în fața textiliștilor, pentru îndeplinirea­ Planului de Stat, sunt ele o im­portanță considerabilă pentru ridicarea economiei naționale De aceea muncitorii și teh­­­nicienii de la fabrica de postav „Oltenia“ duc o continuă mun­că, pentru realizarea planului de producție ce le revine în cea de a doua etapă. In frun­­tea întrecerii socialiste se află membrii organizației de Par­tid care prin agitatori duc o munca intensă, reușind să an­treneze muncitorii în întrecere. Astfel, agitatorii de la secția războae Pascaru Constantin și Iacob Lenuța, depășesc zilnic 70 la sută iar ultimul de la 30 până la 68 la sută, evidențiin­­du-se totodată tot dela aceiași secție tovarașa Grigoriu ,Elena, care depășește peste plan, dela 30 până la 60 la sută zilnic. La secția torcătorie, aici, a­­gitatorii s sunt de asemenea în fruntea întrecerilor. Astfel V­ R­­dea Ioana, a atins o depășire de normă în ultimul timp p­ână la 17 la sută. Deasemenea Haimpu Maria, depășește nor­ma cu 15 la sută și Ionescu Ileana cu 13 la sută. Agita­­toarea Su­mezeanu Jeni dela­­ a­­telierul de gheme, este în frun­tea întrecerilor, depășind nor­ma cu 68 la sută. Exemplul agitatorilor din producție este urmat de toți muncitorii și muncitoarele din toate secțiile fabricii Oltenia. Iată că muncitorul Tudorache Dumitru dela războae, a depă­șit norm­a cu 16 la sută și tov. C. Sumezeanu cu 25 la sută, evidențiindu-se de la secția țevi Petrovici Aglaia cu 33 la sută iar dela torcătorie tov. Pârvu Grigoreta care a depășit cu 6 la sută. In felul acesta agitatorii or­ La fabrica de postav „Oltenia agitatorii sunt în fruntea întrecerii socialiste în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat pe al doilea trimestru­ ganizației de Partid, antrenea­ză în muncă pe toți muncitorii și muncitoarele fiind­­ ei însăși în fruntea producției­­ și­­ căutând să insufle în fiecare muncitor simțul răspunderii în muncă, s­ă facă pe fiecare să dea lucru de bună calitate, p­entru ca pre­țurile să devină din ce în ce mai eftine. Totuși mai sunt m­uncitori care nu sunt lămuriți de rolul ce îl au în producție și totodată și d­e contribuția pe care trebue s-o aducă ei ,la realizarea­­ sarci­nilor din plan. De aceea organizația i de Par­tid și în special agitatorii din fiecare atelier al fabricii ș1-toți muncitorii în lupta pentru îndeplinirea cu cinste a sarci­nilor ce le revin în cadrul pla­nului, să le ajute să-și lichi­deze lipsurile spre a putea da o productivitate din ce în ce mai ridicată, să le arate­­ că, de hotărârea cu care vor ști să-și îndeplinească sarcinile, depinde buna stare a tuturor oamenilor muncii și înfăptu­irea cu un ceas mai devreme a societății socialiste. C. DAVID Tractoriștii de la SIT-Filiași și muncitorii C. F. R. prin munca voluntară amenajează un teren de sport Comitetul Provizoriu al plășii Fi­li­ași, ajutat și sprijinit în buncă de Comitetul P.M.R. al plășii, a luat măsuri pentru amenajarea u­­nui nou teren sportiv care va a­­juta tineretul filișean și din plasă să facă din­­ sportul popular o pu­ternică­­ organizație de masfă. Prin muncă voluntară tractoriș­tii de la S.M.T.-Filiași, muncitorii C. F.R. și cei din sindicatul Port-trans­­port au pornit la ararea și ame­najarea acestui teren sportiv. PETRESCU I. PETRE coresp. r~irT/:\r"\ jȚtr-riT** IMAGINI DIN V.R S. S. In culisele marelui teatru din Moscova se fac pregătiri pentru diferite piese Voi avea irozii să cunosc îndeaproape viața îmbelșugata a țăranului sovietic ne scrie taranca muncitoare Recea Elisabeta din Băilești- Dolj cu prilejul plecării ei să viziteze Uniunea Sovietică Tovarășe redactor responsabil. Ziua de azi este un eveni­ment însem­nat în viața mea. Plec în Uniunea So­vietică să vad cu ochii mei minun­atele realizări des­pre care am citit în broșu­ri, în „Scân­teia“ și în revista „Săteanca“. Sunt foarte bucuroasă de încre­derea pe care mi-a acordat-o Par­tidul dându-mi posibilitatea să plec în Țara Socialismului și să cunosc în­deapr­oape organizarea muncii în colhozurile și sovhozurile sovietice. Conștientă de răspunderea pe care o am plecând în Uniunea Sovietică, îmi iau angajamentul, că atât timp cât voi sta acolo să caut să învăț cât mai multe lucruri pentru a a­­duce în Republica noastră, o parte din marea experiență a Uniunii So­vietice, experiență care ne va a­­juta foarte mult în lupta noastră pentru transformarea socialistă a a­­griculturii. Mă voi interesa dease­meni, să aduc tovarășilor care m’au rugat, răspunsuri la toate întrebă­rile pe care mi le-au pus în legă­tură cu viața țăranilor sovietici, despre agricultura colhoznică și des­pre tot ce s’a realizat în URSS. Mulțumesc­­ Partidului care mi-a dat posibilitatea să-mi îmbogățesc cunoștințele ridicându-mi în acelaș timp, nivelul politic și cultural. Voi veni cu puteri noul, cu o experiență mai mare și voiu con­tribui cu un elan înzecit la lupta clasei muncitoare pentru construi­rea Socialismului în țara noastră. RECEA ELISABETA Rezultatele întrecerilor socialiste din luna iui la C.A.M. Vlăduleni-Romanați Caracal. — Oamenii muncii con­știenți de însemnătatea Planului d­e Stat, urmăresc cu interes câștigarea întrecerilor socialiste. Pe al doilea trimestru al Planului, la depozitul CAM Vlăduleni-Roma­­nați, munca sa a continuat în între­ceri socialiste angajate între echipele de muncitoare ale depozitului, în cursul lunii Mai. Obiectivele acestor întreceri au fost înlăturarea tim­pilor morții, ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Datorită acestor întreceri s’a reu­șit ca norma să fie depășită cu 35 la sută, iar productivitatea muncii cu 45 la sută. Steagul producției a fost deținut în cursul lunei Mai, astfel: dela 3-9 Mai echipele dela etajul I, dela 10-18 Mai echipele dela etajul II Pod și dela 20 la 28 Mai de către e­­chipele dela magazia nr. 5. VASILE GEAMBAȘU coresp. Farmaciile naționalizate din Craiova lupu­ pentru ridicarea sănătății populației muncitoare In ultimul timp, patronii farm­a­­ciști fiind împiedecați de a mai jecmăni ca în codru, începuseră să practica o nouă Formă de sabotaj. Ei refuzau să-și ridice cotele de medicamente, repartizare pe citi­re Ministerul Sănătății, încercând să provoace în mod artificial lipsa de medicamente pe piață, pentru a-și continua ticăloasele afaceri de spe­culație și bursă neagră. In timp ce în depozitele Ministe­rului Sănătății, creșteau stocurile de medicamente destinate farmaciilor, patronii acestora, arătau oamenilor m­uncii care le călcau pragul, raf­turile goale, atribuind aceasta cu nerușinare regimului democrației populare. " i ] I Iată de ce oamenii muncii de pre­tutindeni ca și din orașul Craiova, au primit cu satisfacție decretul Prezi­diului Marii Adunări Naționale, cu privire la naționalizarea farmaciilor. Prin acest act revoluționar înfăptuit de Partidul clasei muncitoare far­­maciite au fost smulse din mâinile patronilor exploatatori, și trecute în proprietatea Statului, devenind bu­nuri comune ale poporului munci­tor. 1­1 ■ 1 . ! I Farmacii în cartierele muncitorești Prin naționalizarea farmaciilor din Craiova, s'a pornit o acțiune de ra­ționalizare a unităților sanitare, re­­ducându-se din cele 38 de farmacii cât au existat înainte și cre­indu-se Unități noui, îin special în centrele muncitorești. ■­ rm nnmnenmA min 38 m­a­nn ■ unui care au existat mumie de na­ționalizare, s’au înființat 11 farma­cii după cum urmează: strada U­­ni­rii, strada Panait Moșoiu 2, strada Karl Marx 26, strada Unirii 135, Geineralissimul Stalin 38, strada Se­­verinului 13, str. Alexandru Ion Cauza 125 și Bulevardul Republii­cii 88. . I Ținându-se seama de centrele muncitorești, acolo unde există și o populație nevoiașe, pentru a ușura­ aprovizionarea acestora cu medica­mente, s'au înființat încă 2 farmacii. Ele au luat ființă în str. Bucovăț Nr. 5 și în str. Alexandru Maiacovski 10. De înotat că îin aceste centre­­ nu a existat niciodată vre-o farmacie. Astfel prin această naționalizare și prin noua organizare care s’a dat farmaciilor, s’a reușit să se îmbună­tățească și să se ușureze aproviziona­rea populației muncitoare cu medica­mente, fără ca acestea să mai fie la cheremul speculanților.­­ i S’a asigurat aprovizio­­narea cu medicamente Cele 11 farmacii, au fost apro­vizionate, în așa fel, ca să satisfacă toate cerințele celor ce muncesc. Astfel pentru a se evita aglome­rațiile la farmacii!e din centrul o­rașului, s’a căutat ca cele peri­ferice să fie aprovizionate cu tot felul de medicamente, tocmai pan­­tru a nu purta pe un muncitor de la periferie până în centrul orașului. I­IGUU.1 VJUHl duill Up_DUYl­^lVMIUl­ CS­USIlUib* farmaciile periferice, dă posibilitatea fiecărui muncitor să se adreseze cu foarte multă încredere­­­ acestora, deoarece orice medicament t poartă garanția Statului.­­­­ i ) ) Prețurile medicamen­­telor sunt astăzi mult mai eftine Prin naționalizarea farmaciilor, populația muncitoare are un avanta­­giu, pentru că nu mai este exploatată de patronul hrăpăreț, care întrebuin­ța tot felul de manevre pentru a-i lua cât mai mulți bani. înainte de naționalizare, dacă se întâmpla ca un muncitor să aibă nevoe de penicilină, fostul patron, după ce-l purta de câteva ori pe drumuri, îi oferea penicilina la 1200 lei suta de mii de unități. Astăzi însă când farmaciile ecu trecut în proprietatea Statului, a­­­ceiași fiolă de penicilină, Un munci­­tor poate s-o procure la prețul de lei 297. 1 ■ 1 . : ! (Continuare în pag. 3-a)

Next