Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)
1949-06-11 / nr. 1376
Un an dela naționalizarea întreprinderilor, un an de victorii și succese pe drumul construirii socialismului 11 iunie 1948... Marea Adunare Națională a voiat legea naționalizării principalelor întreprinderi industriale, bancare, miniere, de asigurări și transporturi. Din inițiativa și sub conducerea Partidului, clasa muncitoare a smuls din ghiarele burgheziei capitaliste aceste întreprinderi, transformându-se în bunuri comune ale poporului muncitor. Expoatarea capitalistă primește, prin aceasta, o lovitură foarte puternică, căci cea mai mare și mai importantă parte a mijloacelor de producție, a intrat în mâinile viguroase ale poporului muncitor care deținea și puterea politică în Stat. Cu entuziasm și bucurie nestăvilită au primit oamenii muncii de la orașe și sate marele act revoluționar, înfăptuit de clasa muncitoare sub conducerea Partidului. Mai ales s’au bucurat muncitorii din fostele întreprinderi capitaliste, trecute acuma la Stat, a căror cruntă exploatare a luat odată cu aceasta sfârșit. Clasa muncitoare din țara noastră, educată și condusă de Partidul ei, ia dus o luptă permanentă și dârză împotriva rușinoasei exploatări capitaliste, luptă care a culminat cu actul revoluționar de la 11 iunie 1948. Schimbarea adâncă produsă de naționalizarea principalelor mijloace de producție, faptul că muncitorii, tehnicienii și inginerii din fabrici își Uzine, nu mai sunt slugi la capitaliști, a dat un conținut nou, măreț și înălțător muncii din întreprinderi, ceea ce a dus la desvoltarea conștiinței și vigilenței revoluționare de clasă a muncitorilor avântați în lupta pentru mărirea producției. ;înjj . 1 Expresia cea mai vie a patriotismului fierbinte al oamenilor mluncii,a dorinței lor de a mări producția și calitatea ei, este concretizată în măreața bătălie a întrecerii socialiste, cu prilejul căreia munca începu să devină „o chestiune de onoare, o chestiune de glorie, o chestiune de vitejie și eroism” (I. V. Stalin „Problemele leninismului”). Intr’adevăr, în răstimpul de un an, ,cât a trecut de la naționalizare, a devenit posibilă mărirea producției industriale. Ca o urmare a acesteia, la propunerile Partidului, Guvernul țării a putut reduce prețurile la uinelte produse. Deasemeni s’a putut organiza comerțul de Stat, ceea ce a adus îmbunătățirea aprovizionării masselor largi muncitoare, iar puterea de cumpărare a monetei noastre a crescut simțitor. înfăptuirile din sectorul industrial au fost pildă pentru desvoltarea agriculturii noastre. Gospodăriile Agricole de Stat și S.M.T-urile au fost organizate pe baze ,noui și aprovizionate de către industria socialistă cu unelte și mașini agricole moderne. Luând exemplu de la oamenii muncii din fabrici și uzine, țărănimea muncitoare a terminat campania însămânțărilor de toamnă, — care pentru prima oară s’a făcut după un plan sistematic, — mai devreme, iar planul ,însămânțărilor de primăvară în județele Olteniei a fost și el realizat înainte de vreme și în unele locuri chiar depășit. Tot ca o urmare a naționalizărilor firii producției, alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare s’a întărit și mai mult, iar Partidul a sprijinit cu putere, interesele țărănimii sărace și mijlocașe împotriva exploatării chiaburești. O consecință directă a actului revoluționar al naționalizărilor a fost elaborarea primului nostru Plan de Stat, care alcătuit pe baza analizei muncii și a posibilităților economice din țara noastră, are drept scop consolidarea realizărilor economice înfăptuite de clasa muncitoare și asigurarea condițiilor necesare pentru construirea socialismului în țara noastră. El pune accentul pe întărirea și desvoltarea industriei grele, iar în domeniul agriculturii pregătește și înfăptuește măsurile care să asigure îndrumarea acestui sector spre socialism. Alcătuirea Planului de Stat pe 1949 a constituit un moment de o însemnătate deosebită în viața poporului nostru muncitor. Datorită îndrumării și conducerii planificate a economiei, Republica noastră Populară va căpăta o forță cum nu a avut și nu a putut avea niciodată până acum, iar nivelul material și cultural al oamenilor muncii se va ridica pe culmi care până acum nu au fost atinse. Oamenii muncii din întreaga țară și-au dat pe deplin seama de acest mare adevăr, încă din prima zi a lunii ianuarie, când au pornit munca pentru îndepinirea Planului. Ei știau că Planul odată îndeplinit, se va aduce și îmbunătățirea traiului lor, a vieții întregului popor muncitor. De aceea, mobilizați și stimulați puternic de organizațiile de Partid, iei nu au precupețit niciun efort în întrecerea socialistă pentru Plan. Și rezultatele acestui avânt măreț și creator, nu au întârziat să se facă simțite. Cu mult înainte de 31 Martie, data când se intra în cadrul celui de al doilea trimestru al Planului de Stat, o serie de întreprinderi din județele Olteniei lucrau deja în contul acestui din urmă trimestru. Astfel, la Piatra Olt muncitorii de la Depoul de locomotive realizaseră pionul pe primul trimestru cu 27 zile înainte de termen. Deasemenea muncitorii de la Depoul C.F.R.-Craiova, încă din primele zile ale lunei Martie, produceau în contul luniei Aprilie. La fel s’a muncit și la tăbăcăria Bucovăț, fabrica metalurgică Craiova, C.A.M., Tg. Diu, „11 Iunie” din Rm. Vâlcea, etc. Aceste rezultate îmbucurătoare, au putut fi obținute datorită muncii pline de sacrificiu a clasei muncitoare, precum și grație ajutorului puternic ce ne-a fost dat de către Uniunea Sovietică. Mărirea producției industriale, care a fost realizată în cursul anului 1948, ca și depășirea Planului de Stat pe primul trimestru, au fost posibile numai datorită livrărilor de materii prime, semifabricate și utilaj, ca și prețiosului ajutor tehnic pe care ni-l acordă — și continuă să nui-l acorde într’o măsură crescândă — Marea Țară a Socialismului, care totodată mie-a dat și posibilitatea să folosim uriașa sa experiență. Astfel, sprijinul Uniunii Sovietice stă la baza progresului nostru economic și a construirii somalismului în tara noastră. MNUIlU'uiUnii.Ul'C'u îimife pi illiuusi îmvi ui i (Continuare în pag. 4-a) Când se vor da examenele de absolvire și de admitere în școlile elementare și medii Cursurile la cl. I, II, III, IV, V, VI, VIII, IX, X, și respectiv anii I, II, III dela școlile tehnice și pedagogice încetează la 15 Iunie a. c., iar la cl. VII și XI respectiv anul IV, la 10 Iunie a. c. Clasele I, II, și III elementare nu dau examene. Toate celelalte clase vor da examene de fine de ani conform instrucțiunilor de mai jos: Pentru clasa IV, V, VI, VIII, IX, X precum și pentru anii I, II, III de la școlile tehnice și pedagogice examenele se vor ține între 16-23 Iunie a. c.. In ziua de 16 Iunie a. c. ora 8 dimineața va avea loc în întreaga țară examenul scris la matematici, iar la orele 16 examenul scris la limba română. a) Clasele VII țin examenele de absolvire între 14-20 Iunie a. c. Examenele se vor da în fața unei comisii prezidată de către directorul școlii sau de un delegat al său. b) Clasele XI respectiv IV la școlile tehnice și pedagogice vor ține examenele de absolvire între 24-30 Iunie. La licee și școli pedagogice lucrările scrise la examenele de absolvire a clasei a XI se vor da în ziiua de 24 Iunie a. c. In el. VIII și anul I al școlilor tehnice și pedagogice se vor ține examene de admitere cu începere de la 24 Iunie a. c. Pe data de 27 Iunie se vor ține în toată țara lucrările scrise. La școlile medii serale din cauză că deschiderea cursurilor s’a făcut mai târziu, se pot prelungi cursurile peste data fixată celorlalte școli. Data examenelor se va stabili ulterior. Anul VI. Nr. 1376 I REDACȚIA Craiova sfr. AL I. Casa 3 toi. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapei 8, toi. 27,64 Taxa poștală plătită mumenireon ®, aprobării Dir. Gem. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Court CEC 60.348 ABONAMENTE Salariați 100 lei Particulari 150 lei lunar Căminele cultural* 200 lei lunar Instituții și Intrepr. 500 lei lunar 4 pagini 4 lei 4P Sâmbătă fR MRie 1949 PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI Lupta pentru desvoltarea Gospodăriilor Agricole de Stat Ședința de lucru a colectivelor de conducere ale unităților G. A. S. din județul Dolj Luni 6 Iunie a.c., la sediul Direcțiunii Județene a Gospodăriilor Agricole de Stat din Dolj, a aviut loc o ședință de lucru cu toate colectivele de conducere, ale unităților din județ. Convocarea acestei ședințe a fost de talare folos pentru toate colectivele, întrucât s’a prelucrat de către tov. Ion Alexandru directorul județean al Gospodăriilor Agricole de Stat, instrucțiunile date de către Centrala Direcției Generale a Gospodăriilor Agricole de Stat cu privire la felul de tajuncă și cunoștințele fiecărui ijuncitor salariat agricol, din fiecare unitate a Gospodăriilor Agricole de Stat. In instrucțiunile trasate în această ședință s’a arătat că atât conducerile cât și fiecare salariat agricol, trebue să-și cunoască precis și concret sarcinile în locul de producție. Trebue de asemenea, să se facă o încadrare justă a muncitorilor agricoli asigurându-se totodată din timp brațele de Îaluncă la Gospodăriile Agricole de Stat, în vederea unei bune desfășurări a talnicilor agricole de vară. Pentru aceasta, muncitorii agricoli vor fi angajați după necesitatea tuicii ca zilieri, sezonieri și permanenți, în raport cu cerințele Gospodăriei respective. O sarcină importantă este asigurarea pazei în ce privește strângerea păioaselor și a ariilor la treer, în care scop se vor forma echipe de incediu și seciudtate la toate instituțiile și unitățile Gospodăriilor Agricole de Stat. In acest sens, poate constitui exemplu bun de organizare -echipele de la unitățile din Predești și Horezu-Poenari. Prelucrarea planurilor de producție O sarcină importantă mmlai revine colectivelor de conducere ale unităților G.A.S., de a prelucra planul de producție, al fiecărei unități în parte pe specificul locului lor de producție, spre a se ști precis situația tuturor culturilor însămânțate, atât cele din toamnă cât și cele din primăvară,,aceasta deoarece s’a observat că nu toate colectivele de conducere își cunosc suprafețele exacte și raza lor de acțiune. In deosebi suprafețele arate ca tractorul și cele cu animalele, nu s’au cunoscut de unele colective de conducere. Valorificarea produselor prin Aprolacta Colectivele de conducere vor ști numărul cabalinelor de Iujuncă, necesarul și existentul la bovine, precum și stocul animalelor de rentă și al vacilor de lapte. Produsele lactate de asemenea se vor valorifica prin „Aprolada” iar veniturile acestora se vor vărsa la Banca de Stat, fără a se face risipă, pentru că s’a observat că la unele Gospodării Agricole de Stat s’au stricat sute de kgr. de lapte și ouă cum a fost cazul la Goești unde s’au stricat 2000 de ouă. Se va da o deosebită atenție îngrășătoriilor de bovine, porcine și scroafelor cu purcei, pentru care se vor creea condiții higienice. Colectivele de conducere ale Gospodăriilor Agricole de Stat de la unități trebuie să lucreze în colectiv, printr-o strânsă colaborare cu toți muncitorii agricoli, cerând sprijinul în munca (continuare în pag. II-a) Sarcinile hrani ce stau în fața textiliștilor, pentru îndeplinirea Planului de Stat, sunt ele o importanță considerabilă pentru ridicarea economiei naționale De aceea muncitorii și tehnicienii de la fabrica de postav „Oltenia“ duc o continuă muncă, pentru realizarea planului de producție ce le revine în cea de a doua etapă. In fruntea întrecerii socialiste se află membrii organizației de Partid care prin agitatori duc o munca intensă, reușind să antreneze muncitorii în întrecere. Astfel, agitatorii de la secția războae Pascaru Constantin și Iacob Lenuța, depășesc zilnic 70 la sută iar ultimul de la 30 până la 68 la sută, evidențiindu-se totodată tot dela aceiași secție tovarașa Grigoriu ,Elena, care depășește peste plan, dela 30 până la 60 la sută zilnic. La secția torcătorie, aici, agitatorii s sunt de asemenea în fruntea întrecerilor. Astfel V Rdea Ioana, a atins o depășire de normă în ultimul timp până la 17 la sută. Deasemenea Haimpu Maria, depășește norma cu 15 la sută și Ionescu Ileana cu 13 la sută. Agitatoarea Sumezeanu Jeni dela atelierul de gheme, este în fruntea întrecerilor, depășind norma cu 68 la sută. Exemplul agitatorilor din producție este urmat de toți muncitorii și muncitoarele din toate secțiile fabricii Oltenia. Iată că muncitorul Tudorache Dumitru dela războae, a depășit norma cu 16 la sută și tov. C. Sumezeanu cu 25 la sută, evidențiindu-se de la secția țevi Petrovici Aglaia cu 33 la sută iar dela torcătorie tov. Pârvu Grigoreta care a depășit cu 6 la sută. In felul acesta agitatorii or La fabrica de postav „Oltenia agitatorii sunt în fruntea întrecerii socialiste în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat pe al doilea trimestru ganizației de Partid, antrenează în muncă pe toți muncitorii și muncitoarele fiind ei însăși în fruntea producției și căutând să insufle în fiecare muncitor simțul răspunderii în muncă, să facă pe fiecare să dea lucru de bună calitate, pentru ca prețurile să devină din ce în ce mai eftine. Totuși mai sunt muncitori care nu sunt lămuriți de rolul ce îl au în producție și totodată și de contribuția pe care trebue s-o aducă ei ,la realizarea sarcinilor din plan. De aceea organizația i de Partid și în special agitatorii din fiecare atelier al fabricii ș1-toți muncitorii în lupta pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor ce le revin în cadrul planului, să le ajute să-și lichideze lipsurile spre a putea da o productivitate din ce în ce mai ridicată, să le arate că, de hotărârea cu care vor ști să-și îndeplinească sarcinile, depinde buna stare a tuturor oamenilor muncii și înfăptuirea cu un ceas mai devreme a societății socialiste. C. DAVID Tractoriștii de la SIT-Filiași și muncitorii C. F. R. prin munca voluntară amenajează un teren de sport Comitetul Provizoriu al plășii Filiași, ajutat și sprijinit în buncă de Comitetul P.M.R. al plășii, a luat măsuri pentru amenajarea unui nou teren sportiv care va ajuta tineretul filișean și din plasă să facă din sportul popular o puternică organizație de masfă. Prin muncă voluntară tractoriștii de la S.M.T.-Filiași, muncitorii C. F.R. și cei din sindicatul Port-transport au pornit la ararea și amenajarea acestui teren sportiv. PETRESCU I. PETRE coresp. r~irT/:\r"\ jȚtr-riT** IMAGINI DIN V.R S. S. In culisele marelui teatru din Moscova se fac pregătiri pentru diferite piese Voi avea irozii să cunosc îndeaproape viața îmbelșugata a țăranului sovietic ne scrie taranca muncitoare Recea Elisabeta din Băilești- Dolj cu prilejul plecării ei să viziteze Uniunea Sovietică Tovarășe redactor responsabil. Ziua de azi este un eveniment însemnat în viața mea. Plec în Uniunea Sovietică să vad cu ochii mei minunatele realizări despre care am citit în broșuri, în „Scânteia“ și în revista „Săteanca“. Sunt foarte bucuroasă de încrederea pe care mi-a acordat-o Partidul dându-mi posibilitatea să plec în Țara Socialismului și să cunosc îndeaproape organizarea muncii în colhozurile și sovhozurile sovietice. Conștientă de răspunderea pe care o am plecând în Uniunea Sovietică, îmi iau angajamentul, că atât timp cât voi sta acolo să caut să învăț cât mai multe lucruri pentru a aduce în Republica noastră, o parte din marea experiență a Uniunii Sovietice, experiență care ne va ajuta foarte mult în lupta noastră pentru transformarea socialistă a agriculturii. Mă voi interesa deasemeni, să aduc tovarășilor care m’au rugat, răspunsuri la toate întrebările pe care mi le-au pus în legătură cu viața țăranilor sovietici, despre agricultura colhoznică și despre tot ce s’a realizat în URSS. Mulțumesc Partidului care mi-a dat posibilitatea să-mi îmbogățesc cunoștințele ridicându-mi în acelaș timp, nivelul politic și cultural. Voi veni cu puteri noul, cu o experiență mai mare și voiu contribui cu un elan înzecit la lupta clasei muncitoare pentru construirea Socialismului în țara noastră. RECEA ELISABETA Rezultatele întrecerilor socialiste din luna iui la C.A.M. Vlăduleni-Romanați Caracal. — Oamenii muncii conștienți de însemnătatea Planului de Stat, urmăresc cu interes câștigarea întrecerilor socialiste. Pe al doilea trimestru al Planului, la depozitul CAM Vlăduleni-Romanați, munca sa a continuat în întreceri socialiste angajate între echipele de muncitoare ale depozitului, în cursul lunii Mai. Obiectivele acestor întreceri au fost înlăturarea timpilor morții, ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Datorită acestor întreceri s’a reușit ca norma să fie depășită cu 35 la sută, iar productivitatea muncii cu 45 la sută. Steagul producției a fost deținut în cursul lunei Mai, astfel: dela 3-9 Mai echipele dela etajul I, dela 10-18 Mai echipele dela etajul II Pod și dela 20 la 28 Mai de către echipele dela magazia nr. 5. VASILE GEAMBAȘU coresp. Farmaciile naționalizate din Craiova lupu pentru ridicarea sănătății populației muncitoare In ultimul timp, patronii farmaciști fiind împiedecați de a mai jecmăni ca în codru, începuseră să practica o nouă Formă de sabotaj. Ei refuzau să-și ridice cotele de medicamente, repartizare pe citire Ministerul Sănătății, încercând să provoace în mod artificial lipsa de medicamente pe piață, pentru a-și continua ticăloasele afaceri de speculație și bursă neagră. In timp ce în depozitele Ministerului Sănătății, creșteau stocurile de medicamente destinate farmaciilor, patronii acestora, arătau oamenilor muncii care le călcau pragul, rafturile goale, atribuind aceasta cu nerușinare regimului democrației populare. " i ] I Iată de ce oamenii muncii de pretutindeni ca și din orașul Craiova, au primit cu satisfacție decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale, cu privire la naționalizarea farmaciilor. Prin acest act revoluționar înfăptuit de Partidul clasei muncitoare farmaciite au fost smulse din mâinile patronilor exploatatori, și trecute în proprietatea Statului, devenind bunuri comune ale poporului muncitor. 11 ■ 1 . ! I Farmacii în cartierele muncitorești Prin naționalizarea farmaciilor din Craiova, s'a pornit o acțiune de raționalizare a unităților sanitare, reducându-se din cele 38 de farmacii cât au existat înainte și creindu-se Unități noui, îin special în centrele muncitorești. ■ rm nnmnenmA min 38 mann ■ unui care au existat mumie de naționalizare, s’au înființat 11 farmacii după cum urmează: strada Unirii, strada Panait Moșoiu 2, strada Karl Marx 26, strada Unirii 135, Geineralissimul Stalin 38, strada Severinului 13, str. Alexandru Ion Cauza 125 și Bulevardul Republiicii 88. . I Ținându-se seama de centrele muncitorești, acolo unde există și o populație nevoiașe, pentru a ușura aprovizionarea acestora cu medicamente, s'au înființat încă 2 farmacii. Ele au luat ființă în str. Bucovăț Nr. 5 și în str. Alexandru Maiacovski 10. De înotat că îin aceste centre nu a existat niciodată vre-o farmacie. Astfel prin această naționalizare și prin noua organizare care s’a dat farmaciilor, s’a reușit să se îmbunătățească și să se ușureze aprovizionarea populației muncitoare cu medicamente, fără ca acestea să mai fie la cheremul speculanților. i S’a asigurat aprovizionarea cu medicamente Cele 11 farmacii, au fost aprovizionate, în așa fel, ca să satisfacă toate cerințele celor ce muncesc. Astfel pentru a se evita aglomerațiile la farmacii!e din centrul orașului, s’a căutat ca cele periferice să fie aprovizionate cu tot felul de medicamente, tocmai pantru a nu purta pe un muncitor de la periferie până în centrul orașului. IIGUU.1 VJUHl duill Up_DUYl^lVMIUl CSUSIlUib* farmaciile periferice, dă posibilitatea fiecărui muncitor să se adreseze cu foarte multă încredere acestora, deoarece orice medicament t poartă garanția Statului. i ) ) Prețurile medicamentelor sunt astăzi mult mai eftine Prin naționalizarea farmaciilor, populația muncitoare are un avantagiu, pentru că nu mai este exploatată de patronul hrăpăreț, care întrebuința tot felul de manevre pentru a-i lua cât mai mulți bani. înainte de naționalizare, dacă se întâmpla ca un muncitor să aibă nevoe de penicilină, fostul patron, după ce-l purta de câteva ori pe drumuri, îi oferea penicilina la 1200 lei suta de mii de unități. Astăzi însă când farmaciile ecu trecut în proprietatea Statului, aceiași fiolă de penicilină, Un muncitor poate s-o procure la prețul de lei 297. 1 ■ 1 . : ! (Continuare în pag. 3-a)