Inainte, august 1949 (Anul 6, nr. 1420-1443)
1949-08-02 / nr. 1420
Liptai ,Pacaparea birocratismului raidul-anchetă organizat de Ziarul „ÎNAINTE“ în instituțiile de Stat Raidul-anchetă organizat de „Scânteia” organul central al Partidului Muncitoresc Român, a fost iin ziarul nostru și pentru toți oamenii muncii conștienți, un puternic îndreptar în muncă. După oagina „Scânteii”, „Să luptăm cotra birocratismului” a fost prelucrată de agitatorii de Partid în instiuțiile publice din Craiova gooțându-se în evidență lipsurile cum și metodele juste de combatere a birocratismului ce mai persistă in unele instituții, ziarul nostru a organizat un raid-anchetă in aceste instituții, aici la care au participat comisii compuse din activiști ai județene P.M.R. Dolj, ai organizației județene UFDR și reporteri ai ziarului nostru. Comisiile participante la acest raid au putut constata o serie de lucruri pozitive care dovedesc că cei ce și-au însușit temeinic ideologia clasei muncitoare mergând pe drumul trasat de Partidul Muncioresc Român au reușit o simțitoare îmbunătățire a muncii pusă în slujba poporului muncitor, înlăturând urmele birocratice moștenite de la regimurile trecute burghezo-moșierești. Ele au găsit însă și instituții a care elemente nepăsătoare față de eforturile clasei muncitoare pentru transformarea a tot ce este vechi și rău, distructiv, dăunător uoii societăți ce se construește, se complac în vechile metode birocrative sau au o atitudine fără suflet față de oamenii muncii. Din cele constatate cu ocazia acestui raid-anchetă,re esc sarcina organizațiilor de Partid și a conducătorilor instituțiilor publice de a trece hotărît la lupta de lichidare a birocratismului, de a face carecare funcționar de Stat să înțeleagă că cei ce nu dau dovezi da devotament față da cauza clasei muncitoare, n’au ce căuta în noul aparat de Stat. Policlinica c. F. n. 0simpliffcarea brocrat simlar dă o atenție deosebiti mănătorilor bolnavi la magazinul de Stat „Craiova“ Incăpătoarea clădire a policlinicei CFR este ținută în cea mai mai perfectă curățenie. Sălile de așteptare ale diferitelor secții sunt înzestrate cu bănci necesare pentru muncitorii bolnavi care vin aci pentru ca să-și caute sănătatea. La această policlinică nu se întrebuințează acea metodă greșită cum ar fi de exemplu la policlinica Asigurărilor sociale, unde muncitorii și țăranii muncitori veniți din câmpul muncii așteaptă ore, sau chiar zile întregi până să fie consultați. Din convorbirile întreprinse ca muncitorii, reese că ei se adresează cu multă încredere medicului specialist, acesta consultându-i și îngrijindu-i cu multă atenție. Aceasta dă dovadă că medicii policlinicei CFR au o attitudine justă față de oamenii muncii. Pentru a se veni în sprijinul muncitorilor, policlinica a fost înzestrată cu un aparat de raze, care înlocuește aparatul mic ce nu putea să execute decât 20-30 consultații pe zi. Noul aparat poate lucra încontinuu, efectuând 200-300 „Cererea mea a fost rezolvt numai în 2 ore“ Ne găsim la Miliția Dolj, serviciul biroul populației. Cererile solicitanților sunt rezolvate maximum în 2-3 ore, emițându-se la timp muncitorului carnetul de biroul populației. Iată ce ne spune muncitorul Orsănescu Dumitru: „Cererea mea a fost rezolvată numai în două ore. Acum plec acasă mulțumit de noua metodă introdusă în noul aparat de Stat. Altădată pe timpul vechiului aparat de Stat al burgheziei, veneam la ghișeu și așteptam zile întregi și pe deasupra mai dădeam și mită, până ce, deabia târziu, istovit de oboseală, deabia puteam obține carnetul de biroul populației”. Muncesc cu dragoste și devotament față de oamenii muncii, funcționara Constanța Bobâlcă și adjutantul Dobrescu Fini care prin cuvintele lor blânde, antrenează în discuție muncitorii ca vinaGi pentru rezolvarea cererilor, consultații zilnic. In trecut la serviciul asistenței CFR, muncitorii care își făceau diferite operații dentare, erau obligați să plătească la laboratoarele particulare sume de bani, fiind speculați de foștii patroni, iar serviciul asistență trebuia să plătească aceste cheltueli. Astăzi serviciul asistenței împreună cu personalul clinic au înzestrat policlinica CFR cu un laborator model unde muncitorii sunt tratați omenește, scăpând totodată de exploatarea cabinetelor dentare particulare. Metode care duc la libertatea birocratismului se semnalează și la magazinul de Stat „Craiova”. Aoi agitatorii de Partid Gună Radă și Glxițu Ionel, prin munca de lămurire dusă în rândul funcționarilor administrativi a reușit să atragă lângă ei pe funcționarii administrativi Rainer Marcel și Clam Ilie dela contabilitatea mărfurilor care au propus într’o ședință renunțarea unor formalități birocratice în circulația mărfurilor, ca de exemplu transcrierea inventarului din 30 iulie pe articole, propunând ca acest inventar să fie făcut pe grupe mari, scutind astfel timpul de muncă și totodată lichidând cu acele formalități greșite. Deasemenea desființarea copiilor din jurnalul de circulație a mărfurilor. Aceste propuneri au fost luate în considerație și discutate de „Centrocom” București și prin Buletinul Oficial nr. 9 din 19 iulie 1949, a fost aprobată această simplificare birocratică pe întreaga țară. Asemenea metode ar fi bine să le întrebuințeze și alte instituții din orașul Craiova unde din cauza acestor hârțoaga treaba marge prost extinsă pe întreaga țară Instituțiile sanitare din Craiova pășesc pe un drum nou Rămășițele birocrație« și comportarea nesănătoasă a unor medici fți de oamenii muncii, tribue să fie fieh viate prin a j ’s’ă făuă de ziarul fiela adresa unor medici ce aro i ă cât și de a sfînu de Stat 1 din Craiova, dhcă ce se re a comporta ei neăăoară a tot fața de pasion,ia fă ui ca omul apă ut să fie ava izat în uța organizației de bază cât și linia sindicală, unde tovarășii ici sesizați, și-au luat angaaatul de a lichida cu aceste răițe mici burgheze, dăunătoare lui. Astăzi se pot vedea rezultate lacălcarea raidul anchetă întreprins de a „înalța”, o echipă din feie ajutată de către o tovarășe iilă a județenei UFDR, a povedea de la intrarea în policlinicătmosferă sănătoasă începând cu iada unde tov. agitatoarea- Maria lămurește pe fiecare pat, arătând timpul cât durează ara ca rejet lor și în acela? lămuese și pe tovarăș,i r care sară în farmacie să lichideze impii morți, în feu! acesta facând la timp cerințele. La a interne, dr. Baia, sora Das Constanța și alți, dau o deoră atenție bolnavilor în ceea ce și« censul laț. i.e, lămuindu-i ce i« să facă, după aceasta. Deaanea la secția ai tirabiă, dacio Rodoveanu și sora Diaconescu garita primesc fumos pe bol, fă a 'du-se taamnalul naaestii ca te mare gije. In acelaș lucru îl face doctore interne Ochia, care a știu înfluențeze și pe sora Tufă Fiece repede pa lianții să nu intre sonsultații, deoarece d-l doctor ia «Te ocupat, citind zarul, întrebarea pusă de un muncidoctorul îi răspunde că și-a Iilit norma, consulând nu 1 de pacienți, număr fixat ceul. Aceasta se întâmpla pca 11,30 dimineața. Dar noi știm programul de consultație duă până la ora 12. Azi când muncitorii din fabrici zine luptă pentru mărirea prosei și productiviații muncii, penîndeplinire și depășirea Prade Stat, azi când Partidul muncitoare face apel la toți ce muncesc cu brațele și cu dela orașe și sate pentru nea unor condiții de viață mai bune, se mai găsesc elemente care nu au reușit să lichideze cu mentațiile trecuturi și care stau pasivi față de lupta întregului popor muncitor, cum este calul dela vi-Trecând vis-a-vis în spitalul de Stat No. 1 o impresie frumoasă îți face dela intrare. Toți medicii sunt la posturile lor. Intrând în salonul de chirurgie, și stând de vorbă cu tov. Ion Dumitru mecanic la Depoul CFR, București-Triaj, operat recent de ulcer perforat, ne spune: „tovarășe redactor, în momentul când alți medici spuneau că este în zadar operația ce trebuia să mi se facă, d-nci de aici și-au luat angajamentul că mă pot salva, aceasta datorită profesiunii bine însușită și dragostei pe care o au pentru oamenii muncii. Operația a reușit. Eu țin să mulțumesc Partidului pentru felul cum a știut să lămurească pe medicii poporului, care își depun toată silința pentru sănătatea celor ce muncesc”. La acest spital mâncarea ce se dă bolnavilor este bună și în contrare suficientă. Curățenii în sa I ca a stoats în evidență grija pe care o au tovarășei noastre de aci, pentru sănătatea celor internați. Dar dacă părțile bune consfiua o cucerie serioasă a luptei ducă de clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei — unele acțiuni duse de către anumiți medici trebue să dea de terne III Policlinică. Nu el gândește doctorul că ținând bolnavii pa sa'ă producția stă, iar dânsul el este ziarul în timpul orelor de producție, gândit atât argat". Lațrei de bază, comitetul sindical cât și direcției. La acest spital, nu de mult, a fost repartizat dr. chirurg Strâmbecanu, care în loc să se încadreze pe linia justă a clasei muncitoare,sfidează muncitorii din această instituție, dându-și aere de superioritate, fiind foarte arogant cu pacienții. Dr. Slâmbeanu trebue să se pună în slujba celor ce muncesc, deaorece din truda milioanelor de oameni ai muncii își aire asigurată existența. Deci sfidarea, aroganța, nu av aa căuta la un medic cum e dr. Slâmbeanu, deoarece este repartizat aci ca un apărător al sănătății celor ce muncesc. Este bine ca organizația de Partid, atât la policlinică cât și la spitalul de Stat No. 1 să intensificat munca de lămurire în rândul mistiicilor cât și a surorilor din aceste instituții, imprimându-le adânc dragostea pe care trebue s-o aibă față de acei ce muncesc, punându-se total în slujba ridicării și întăririi sănătății poporului muncitor. Numai așa vom putea da dovadă de un adevărat patrioism, iubind pe cai ce muncesc și luptând pentru eî. GH. ALBEȘTEANU Și în spitalul de Stat Nr. 1 treaba a început să meargă mai bine La serviciul personal mai există servilism iar birocratismul — Sărut mâna doamnă și să trăiți domnule. Pe cine căutați? Pe domnul director? Imediat eu mă duc să-i spun și că vedeau dacă vă poate primi. După legitimare, intri în biroul tovarășului director. Condicile de prezență nesemnate trec acum la lucru, pentru fiecare birou. Tov, director trage câte o semnătură, iar după ce le termină ne explică căci dacă se mai văd rubrici nesemnate acestea sunt din cauză că muncitorii sunt în concediu. „La noi nu este birocratism. Astea sunt nimicuri de care nu ne ocupăm. La noi e lucru simplu”. De aci din biroul tov, director suntem conduși la biroul registratură și dintr’un dulap umflat cu hârtii de diferite mărimi ni se aduce un registru pe care scrie: „hârtii în curs de rezolvare”. Cererea fantomă La deschiderea dosarului apare o cerere ce poartă pe ea data 26 ianuarie 1949. Să ne oprim puțin asupra cuprinsului ei și să vedem C. F. R. are rădăcini adânci despre ce e vorba. Cererea este făcută de muncitorul ceferist Carpov Teodor de la stația CFR Rm. Vâlcea, prin care petiționarul cere serviciului mișcării Craiova, schimbarea numelui din scriptele CFR deoarece el își făcuse schimbarea oficială a numelui. Timp de numai șapte luni de zile petiția lui Teodor Carpov muncitor ceferist, umblă în lungul și în latul țării fără a-și găsi locul unde trebue să fie rezolvată. In ziua de 26 Ianuarie, petiția a fost trimisă de muncitorul în cauză la Craiova. Ea a sosit la serviciul mișcării la 31 Ianuarie a. c. De la această dată cererea începe să umble dela un loc la altul fără a avea astâmpăr. In „goana mare” petiția a pornit spre serviciul financiar. Ziua sosirii este de 29 Martie, apoi mai departe spre serviciul personal Unde ajunge pe ziua de 22 Aprilie. Cu o rezoluție pe ea, serviciul personalului o înaintează direcției generale București asta la 22 Aprilie. De aci pleacă la serviciul cadrelor București ajungând la 6 Iulie a. c. Serviciul cadre o trimite înapoi în starea în care a fost primită, doar pusă pe ea o rezoluție: „Nu ne aparține nouă”. Cererea fantomă apare din nou la Craiova, apoi la Piatra Olt și în fine pe ziua de 26 iulie 1949 după șapte luni de vilegiatură se întoarce înapoi la Craiova, făcută ferfenită, plină de rezoluții și pararezoluții, dar încă nerezolvată. INFIRMIERA. Nu se mai fac consultații, Domnul doctor e ocupat... Baldai organizat în instituțîi șî întreprinderi de către Comisia de Presă și Propagandă a Județenei P. M. R. Românii! La inițiativa Comisiei de Presă și Propagandă a Județenei P. M.R.-Romaniați, un grup de 20 corespondenți de presă însoțiți de delegații Comitetului Provizoriu județean și ai Comitetului Provizoriu al orașului, au organizat un raid prin instituțiile și întreprinderile din Caracal, care a avut drept scop de a constata atitudinea funcționarilor din aparatul de Stat față de oamenii muncii precum și manifestările birocratice. Acolo unde treaba merge bine La întreprinderea „Avântul revoluționar” de cum intri în atelier, se observă că munca se duce organizat, după un plan de muncă bine stabilit cunoscut de toți muncitorii. Gazeta de perete oglindește realizările precum și îndemnul la muncă și la luptă pentru îndeplinirea și depășirea Plar ’ ‘ ~ ................................lanului. Datorită muncii planificate comenzile se efectuează la timp, odată pe săptămână se țin ședințe în care se analizează munca și se dau noui sarcini. Desorganizare la direcția comercială cu acelaș lucru s’a constatat la direcția comercială unde în curtea și in interiorul instituției se agitau enervați un mare număr de cetățeni. Unii doreau săși vizeze cartelele. Alții, din județele vecinie veniți pentru a-și cumpăra vize de muncă aveau metee de viză pe certificate spre a putea intra în târg. Aceștii cetățeni umblau din birou în birou desorietați, iar la întrebările lor, funcționarii respectivi răspundeau, nu depinde de noi asta. Țăranii muncitori Constantin Pârvu și Prau Dumitru ambii din comuna Traian care pentru a doua oară veniseră să vizeze cartelele, au plecat acasă fără a obține niciun rezultat. Este de vină „domnul“ contabil. Este de vină ,,domnul“ casier La D.A.C. căruțașul Dumitrescu Epure care făcuse transportul cu lână din gară aștepta de cinci zile să i se facă plata, iar un țăran muncitor din Osica de Sus fusese amânat o săptămână de zile pentru a primi bani din cota de lână predată. La întrebarea noastră pentru ce se continuă acest sistem de dezordine, casierul a motivat că „domnul” contabil nu poate rezolva la timp lucrările. De asemenea când tovarășii din raid au formulat aceiași întrebare contabilului acesta a aruncat vina pe casier argumentând că aceasta nu face plățile la timp. Și astfel cum niciunul nici altul nu-și fac datoria cetățenii își pierd zile întregi de la muncă. „Nu reușim să facem curățenie" La depozitul de medicamente s’a găsit o grămadă mare de saci cu diferite ceramii vărsate pe podea, întrebându -ce care este cauza răspunsul a fost: De o săptămână de zile muncim să curățim camera și nici acum nu e gata. Când tovarășii din raid au intrat la Comcar o mare murdărie zăcea pe toate birourile, iar tablourile atârnau în jos împăientenite. „Consultam dar... acasă“ O situație mai gravă — reflectând reminiscențele nedesfăcinate de pe timpul regimurilor burghezo-moșierești, s’a găsit la policlinica orașului unde medicii, in loc de a se pune în slujba poporului muncitor cărora să le facă tratamente gratuite, dau consultații în „cabinetele” personale pe plocoane și bani. O instituie model Un exemplu de ordine, disciplină și înțelegere a liniei trasată de Partidul clasei muncitoare l-a dat Miliția orașului unde toate cererile oameniimuncii erau satisfăcute și rtzolvate la timp. In această instituție birourile erau frumos pavoazate curățenia domnea pretutindeni iar munca se ducea cu râvnă la toate serviciile. * in urma roadelor date de acest raid, organizațiile de Partid din instituțiile și întreprinderile naționalizate au datoria să-și intensifice munca de lămurire spre a stârpi orice urmă de manifestare birocratică dăunătoare bunului mers al noului aparat de Stat făurit spre a sluji cauza poporului muncitor. V. GEAMBAȘU Coresp. M. S01CH 0 VM MUMII CĂRȚI din U.R.S.S. La Librăria „ARLUS-CARTEA RUSA“ -găsiți cărți pentru următoarele specialități: 1. Marxism=Leninism=Stalinism. Istorie. Filozofie. Economie. 2. Știinte Naturale. Matematică, Fizică. Chimie. 3. Tehnică. Industrie. 4. Agricultură. Silvicultură. Zootehnică. 5. Medicină. Biologie. Fiziologie. 6. Literatură. Critică. Artă. 7. Copii. Tineret. 8. Manuale. Pedagogie. 9. Dicționare. Cârți și reviste din U.R.S.S. în limbile: Rusă, Franceză, Germană, Engleză și Ungară. Consultați serviciul nostru special „KNIGA-U.R.S.S.“ care este în măsură a vă documenta în legătură cu toate cărțile și revistele apărute în U R S.S. Cereți „BULETINELE BIBLIOGRAFICE“ ale cărților din U.R.R.S., pe care le avem în depozit. ARLUS-CARTEA RUSA ►