Inainte, iunie 1950 (Anul 7, nr. 1667-1692)

1950-06-11 / nr. 1676

Organizația de partid In fruntea campaniei stransalui recoltei P) Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a Consiliului de Miniștri, pri­vind pregătirea și executarea la timp a strângerii recoltei și exe­cutarea planului de colectări pe anul 1950 cheamă la luptă și muncă întreg poporul muncitor. Ea cheamă la luptă și muncă în primul rând pe comuniști, deoa­rece îndeplinirea ei va însemna un pas însemnat înainte in rea­lizarea politicii Partidului. Hotărîrea Partidului și Gu­vernului privitoare la seceriș, Precriș și colectare trebue să fie în lunile acestea de vară o lege pentru fiecare organizație d­e partid și pentru fiecare comu­nist în parte. Organizațiile de partid tre­bue să vegheze ca organele de stat și economice răspunzătoare să aibă un plan bine stabilit, cu toate măsurile de luat în vede­rea aplicării acestei Hotărîri. Organizațiile de partid trebue să aibă un plan de muncă propriu care să f­ie legat strâns de pro­blemele economico-organizatori­­ce. Acest plan trebue să cuprindă măsurile organizatorice de par­tid, măsurile privind munca po­litică și măsuri în vederea exe­cutării unui control temeinic a­­supra organelor de stat și eco­nomice. Organizațiile de partid nu trebue însă să se substituie or­ganelor de stat care au sarcini și răspunderi precise în acest sens, ci doar să le îndrume, să sprijine aceste organe în activi­tatea lor, să controleze îndepli­nirea de către ele a sarcinilor, să f­acă muncă politică în masse p pentru realizarea sarcinilor. Nu­mai așa își vor putea îndeplini rolul de condicator politic și de motor al întregii acțiuni. Un plan bun și-a întocmit, de pildă, organizația de bază din co­muna Coven­u, fiuid, Dolj. Pe baza planului, ea a luat recent în dis­cuție, intr’o adunare de partid, problema reparării mașinilor și a uneltelor, luându-se hotărîri și dându-se sarcini concrete, cu termene de îndeplinire. Rezul­tatul a fost ca până la 1 Iunie nu mai rămăseseră in comună unelte nereparate. In schimb, Comitetul de par­tid al plașii Pecica-Arad a ară­tat o condamnabilă lipsă de in­teres față de campanie. Organizațiile de bază sătești trebue să aibă în vedere că în campania recoltării și colectării, mai mult ca în oricare campanie agricolă, fiecare ceas, fiecare clipă capătă un preț deosebit. Cea mai mică neglijență în în­grijirea culturilor, orice întâr­ziere la seceriș sau tineriș duc inevitabil la pierderi de recoltă. De aceea reușita campaniei se ba­zează mult pe grija de a pre­găti totul din vreme, pe preve­dere, astfel ca oricare neajuns să poată fi preîntâmpinat. Condiția succesului este con­trolul îndeplinirii hotărîrilor. El trebue să fie un control viu pe teren, care să ste­izeze lip­surile la timp și să ducă la în­dreptarea lor, care să descopere și să stârpească din rădăcini orice birocratism, orice delăsare sau nepăsare. Hotărîrea prevede pentru organizațiile de bază o­­bligația de a verifica pregătirile și de a ține ședințe cu organele de stat în acest scop. Organizațiile de baza din S.M.T., gospodăriile agricole de stat și mai ales gospodăriile a­­gricole colective trebue să stea în frunte atât prin organizarea­­­ muncii cât și prin rezultatele ob­ținute. I­­n această campanie, mai mult decât oricând, organizațiile de bază trebue să desfășoare o­­dată cu munca organizatorică o largă agitație politică de massă. Agitatorii trebue să lămurească massele de țărani muncitori de ce trebue să se pregătească te­meinic pentru strânsul recoltei, să le explice rostul și însemnă­tatea colectărilor, astfel încât să determine participarea cu avânt a țărănimii muncitoare la această campanie. Organizațiile de bază trebue să ducă o astfel de muncă po­litică încât în fiecare sat alianța muncitorilor cu țăranii muncitori să ia%a întărită, iar între mijlo­cași și chiaburi să se sape o prăpastie de netrecut. In centrul muncii politice tre­bue să stea întărirea vigilenței țărănimii muncitoare, educarea ei în spiritul luptei neîmpăcate împotriva chiaburilor. E limpede că chiaburii, care se simt mereu mai îngrădiți in posibilitatea lor de a jefui țărănimea muncitoare, vor căuta pe toate căile să sabo­teze strânsul recoltei și colec­tările, încercând chiar să atragă de partea lor pe unii mijlocași ș­i țărani săraci. Organizațiile de bază și fie­care comunist trebue să ve­gheze ca organele de stat să a­­plice neșovăitor politica de clasă împotriva chiaburimii, luptând împotriva actelor de îngăduință față de chiaburi și dând pe față elementele din aparatul de stat care țin cu chiaburii. Orice încercare a chiaburi­lor de a sabota trebue demascată necruțător. Un bun exemplu îl constitue in această privință a­­gitatorii Ianoșca Jarea și Marti­­nov Milan, din organizația de bază a comunei Genei, jud. Ti­­miș-Torontal. Descoperind la chiaburul. Weiss Adam diferite piese de schimb pentru trac­toare, pe care acesta le dosise, ei au organizat demascarea lui publică, între adunare­a tutu­ror țăranilor muncitori. Cu to­tul astfel a procedat biroul or­ganizației de bază din comuna Criva-Dolj, care s-a luat după vorbele chiaburului D. Urucu și a considerat batoza acestuia ca nefolosibilă, pentru ca ulterior să se constate că poate fi ușor re­parată. Aceasta dovedește o to­tală lipsă de vigilență. O sarcină însemnată a orga­nizațiilor de bază în campania recoltării și treerișului este des­­voltarea întrecerii în sectorul so­cialist ca și în sectorul indivi­dual — între sate. Ele trebue să stârnească întrecerea și să o în­trețină mereu vie printr’o largă popularizare a tot ce e nou în întrecere. Agitatorii trebue să popularizeze prin toate mijloa­cele inițiativele bune, să eviden­țieze pe țăranii săraci sau mij­locași fruntași în muncă sau care și-au făcut primii datoria la colectări, să critice pe cei co­dași. In gospodăriile colective, grupurile de partid trebue să or­ganizeze întrecerea între brigăzi, arătând țăranilor că e o cinste pentru fiecare brigadă să se în­treacă pentru a termina prima secerișul și treerișul. La S.M.T. și G.A.S., organizațiile de bază trebue să îndrume sindicatele de salariați agricoli pentru lărgirea și intensificarea întrecerii socia­liste. întrecerea trebue sa devină o metoda principală de asigurare a succesului în această campa­nie. Comimiștu­m fie în fruntea întrecerii Ei trebue sa fie pri­mii la prășit, primii la seceriș. (Continuare In Rog, 4-al *) Articol de fond apărut în ziarul Scânteia" Nr. 1755 din 1Q Iunie 1950 PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PMR DOLJ-----­ȘI AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚEAN 31 ORĂȘENESC 4 PAGINI 4 LEI Duminică 11 IUnie 1950 Pentru o recoltă Impelșugata o echipă de muncitori din Brast și uneltele agricole din ț­ in dimineața zilei de 9 Iunie a. c. o echipă volantă de la uzi­nele „Breiner Bela” și „Sovrom­­tractor” din Brașov, au sosit în stația Portar­ești cu un atelier mobil, instalat în 2 vagoane, în vederea reparării mașinilor și u­­neltelor agricole din plasa Barca. Muncitorii au fost primiți în­­tr-un cadru sărbătoresc de că­tre țăranii muncitori, în frunte cu membrii Comitetului de Par­tid al plășii și membrii Comite­tului Provizoriu, care au adus sa­lutul din partea țărănimii mun­citoare. Din partea muncitorilor a luat cuvântul tov. Moroni Constantin, aducând salutul muncitorilor și tehnicienilor din uzinele și fabri­cile din Brașov, iar tov. Baruț Ștefan, responsabilul tehnic al a­­telierului arată dragostea cu care muncitorii, sub conducerea Par­tidului, sprijină țărănimea mun­citoare in pregătirea campaniei de strângerea la timp și în bune condițiuni a recoltelor, luându-și angajamentul de a repara în cel mai scurt timp și cât mai bine mașinile și uneltele aduse spre reparare. Trecând la acțiune, pentru­­ a traduce în fapt angajamentele luate, muncitorii și tehnicienii au reparat chiar în cursul ace­­lei zile 12 roți dințate, 6 cuțite de secerători, 16 șifturi pentru tobele de la batozele de treer și o mulțime de unelte de munca ale țăranilor muncitori din co­munele apropiate de stația Por­­tărești. Repararea uneltelor continuă într'un ritm viu. ȘTEFAN CHIREA. Coresp­­ or repară mașinile t­lasa Barca Muncitorii dela „Desrobirea“ sprijină gospodăria colectivă din Goicea Mică Pen­tru a veni în ajutorul ță­rănimii muncitoare, muncitorii fabricei de cocs „Desrobirea” din Craiova, și-au luat ca angaja­ment să dea in mod gratuit gos­podăriei agricole colective din Goicea Mică Dolj, următoarele unelte: 2 rarițe, 10 coase, 10 seceri, un topor, una nicovală pentru bătut sculele, un feres­trau, 2 prăsitoare și una semă­nătoare de grâu și porumb. Toate acestea vor fi date în termenul cel mai scurt pentru a grăbi campania secerișului și treeratului. Prin aceasta muncitorii de la fabrica „Desrobirea” își arată dragostea față de țărănimea să­racă și mijlocașe. în comuna Ciutura După ce au citit și prelucrat Hotărîrea Partidului și a Guver­nului cu privire la campania de recoltare din vara aceasta, ță­ranii muncitori din Ciutura Dolj, in frunte cu organizația de bază și Comitetul Provizoriu, au por­nit încă de pe acum să identi­fice cele 3 arii din raza comunei, unde vor funcționa batozele de treer. Totodată s’a­u format o co­misie de trei membri, care are sarcina ca în tot timpul campa­niei de treer să supravegheze paza ariilor pentru a evita orice se pregătesc ariile incendiu. Deasemeni s’a mai for­mat o comisie compusă dinx 5 membri, care are ca sarcină ca pe lângă fiecare arie să se aducă butoaie, găleți, furci și pompe, necesare la împiedicarea oricărui incendiu. Astfel, Comitetul Provizoriu și organizația de bază din comuna Ciutura se pregătesc intens pen­tru campania de recoltare ce va începe î­n curând. MARIETA DINCĂ. Coresp. In comuna Terpezița a început seceratul orzului (Prin telefon dela corespondentul nostru Crețu­ Smarand). In dimineața zilei de 5 Iunie a. c., țăranii muncitori din co­muna Terpezița, au eșit la seceratul orzului. Astfel până în seara zilei de 8 Iunie a. c. țăranii muncitori din comuna Terpezița, au secerat 15 ha. orz din cele 50 ha. programate. Acest orz fiind semănat în cruce este înalt de 1,40 metri și numără până la 40—50 boabe în spic. Prima care a eșit la secerat a fost văduva Ioana Șoancă, după care au pornit toți țăranii muncitori din comună la a­­ceastă acțiune. A test numit ambasadorul 1. i ®. Chisiere in i­. P. i. ,China Peking 10 (Agerpres) Nouă” transmite: Guvernul Central Popular al Republicii Populare Chineze a nu­mit pe generalul Wang Yiu Ping ambasador extraordinar și pleni­potențiar în Republica Populară Română, pe generalul Tan Hsi Lin, ambasador extraordinar și pleni­potențiar în Republica Cehoslovacă și pe generalul Peng Ming Cih, ambasador extraordinar și pleni­potențiar în Republica Polonă. Colhoznice Eroine ale Muncii Socialiste Femeile din URSS participă tot mai activ alături de întreg popo­rul muncitor la construirea comunismului. In colhozuri, în fabrici, în școli, pe pieptul tot mai multor femei strălucește cu mândrie distinc­țiile căpătate pentru patrotism în munca și apărarea Patriei. In cli­șeu. Eroinele Muncii Socialiste, brigadierele Ojigova și Simakova con­trolează pe câmpul colhozului grâul din noua recoltă. Realizări în cinstea Congresului U. F. D. R In vederea Congresului UFDR care s­e ține peste câteva zile, membrele organizației UFDR în­tăresc munca pe zi ce trece pen­tru a întâmpina acest mare eve­niment cu frumoase realizări. In comuna Bechet, tovarășele Sacha Arunet, Maria Ducu și Zaha Stamin, antrenând și alte tovarășe în muncă, au înscris 61 membre noui, au făcut 10 cercuri de citit permanente și au antrenat femeile la muncă vo­luntară, la grădina de zarzavat, la grădinița sezonieră, la con­fecționarea a 12 perinițe și a­u 2 saltele mari de pânză colorată, pentru ca copiii de la grădiniță să se poată odihni. S au făcut in total 224 d­e muncă voluntară. Deasemeni pentru a sprijini munca Comitetului Provizoriu, femeile au înțeles să facă muncă voluntară­ la dig. La Gighera, se va des­chide în curând o grădi­nița sezonieră spre a veni in sprijinul țărancelor muncitoa­re, care având asigurată îngri­jirea copiilor, vor putea munci mai cu spor. In comuna Gângiova, femeile care au urmat cursurile de alfabe­tizare au trecut examenul ab­solvind 24 femei, care astăzi mulțumesc Par­idului p­entru gri­ja ce o are de a le lumina și lor mintea. Ca și celelalte tovarășe și fe­meile din comuna Bârca, au­ înțe­les ca în cinstea Congresului să facă munca voluntară, curățiind de buruieni întreg islazul co­munal. GHENOVICI MARIA Echipa lui Barta Iosif de la Lupeni scoate cărbune în contul lunei Decembrie Abia au trecut câteva zile de când echipa lui Barta Iosif de la Lupeni a început să scoată căr­bune în contul lunei Noembrie. Lucrând cu eforturi înzecite, reu­șind să dea de 6 și 7 ori mai mult cărbune peste programul lor de lucru, echipa condusă de tov. Barta Iosif scoate acum cărbune în contul lunei Decem­brie. Ateliere mobile sosite din U. R. S. S. In ziua de 6 Iunie a sosit la Centrul Mecanic Regional din Iași, un autocamion special în­zestrat cu atelier mobil. Acest autocamion face parte dintr’o se­rie de 5 autocamioane sosite din Uniunea Sovietică în cadrul a­­cordului economic și care vor funcționa în campania de recol­tare și desmiriștiț. Echipe de muncitori repară mașinile și uneltele agricole O echipă de muncitori dela fabrica „Electro-Putere“ din Craiova, repară de zor mașinile agricole ale țăranilor muncitori din Giubega. Pentru o recoltă îmbelșugată, pentru pace, s’au avântat elevii și tehnicienii Școalei tehnică agricolă de mecanică din Băilești la repararea cât mai grabnică a batozelor încredințate. ,&««•, ..

Next