Inainte, octombrie 1951 (Anul 8, nr. 2076-2101)

1951-10-14 / nr. 2087

Căminul cultural din Dobrun, fruntaș în acțiunea de culturalizare a m­asseior Noaptea și-a țesut tot mai acasă pânza întunericului p­este comuna Dobrun. Pe la casele oa­menilor, lămpile au prins a­li­cări. La căminul cultural lumina încă mai gi­ aprinsă. Liminân­d fețele vesele ale acelor se obiș­­nuesc să vină mai în fiecare gea­nă aci. E din nou o seară culturală la cămin. Aceste seri culturale se țin foarte des la căminul cul­tural din Dobrun și țăranii mun­citori au început să se îndră­gească. Elena Șt. Andrei, vă­duvă de război cu doi copii, unul de 10 ani și altul de opt, vina regulat la cămin ascultă până seara târziu la apa­și ratul de radio. Ea vine pentru că acum o interesează ce se întâm­plă în lumea întreagă, teatru ca vrea să audă frumo­ace­t cuvinte ce se spun despre Uniunea Sovie­tică, despre realizările oamenilor sovietici. Inima i se umple de bucurie văduvei Elena Șt. Andrei când, acolo la cămin, aude vorbindu-se despre lupta pentru pace. E fericită că în fruntea acestei lupte se găsește o țară puternică și prietenă Pa­triei noastre, Uniunea Sovietică. Pe peretele căminului cultural stă frumos așezată diploma pe care a câștigat-o edd­a de dans auri a căminului­, la concursul că­minelor culturale pe țară. Prin sirguință depusă de directorul căminului cultural I­u­l­i­u Gherecheșiu, prin strădania tova­rășei Cchițu Magdalena, respon­sabila echipei de dansuri acest cămin cultural, a câștigat pre­miul III pe țară la concursul de jocuri. Așa cum trebue să facă fie­care cămin cultural, căminul din Dobrun și-a întocmit un plan de activitate pentru buna desfășu­rare a muncii culturale în pe­rioada lunilor de iarnă. Echipa de jocuri compusă din 12 persoane a început să învețe jocul „Fata bănățeană” pentru ca repertoriul său să fie cât mai variat și pentru ea să merite pe deplin premiul acordat. Tovarășa învățătoare Barbură Ecaterina se îngrijește cu multă dragoste de biblioteca căminului cultural. Țăranii muncitori au prins gustul cititului și ea are acum mult de lucru. Intr’o zi de exemplu, au a prezentat la bi­blioteca căminului cultural ță­ranul mijlocaș Ior Diaconu în vârstă de peste 60 de ani și a cerut bibliotecarei romanul lui Mihail Sadoveanu, „Mitrea Co­cor”, Ion Șt. Tom­a și Ion Bon» dpescu deasemeni se numără în sat printre prietenii bibliotecii pentru că ei vin cu regularitate să citească din cărțile și broșu­rile pe care prin grija partidului le au la dispoziție. In ultimul timp țăranii mun­citori din Dobrun au ascultat la căminul cultural vorbindu-se despre felul în care colhoznicii sovietici își muncesc pământu­rile în marile și bogatele lor col­hozuri. Ii interesează mult p­e ei viața colhoznicilor sovietici, munca acestora, pentru că vor­ea și în sat la ei să inaugureze în­­tr’o zi gospodăria colectivă, să scape de exploatarea chiabur««» cft și să alunge pentru totdeauna lipsurile din căminele lor. Căminul cultural, e o mândrie a țăranilor muncitori din Dobrun și ei îi sprijină cu drag activi­tatea. Prin punerea în aplicare a noului plan de muncă, în perioa­da lunilor de iarnă, conducerea acestui cămin cultural s­e va pu­tea achita cu cinste de o mare sarcină ce o are în opera de cul­turalizare a țărănimii munci­toare. Bogată activitate în cadrul centrului de difuzare a presei din Corabia Centrul de difuzare din raio­nul Corabia, pe lângă faptul că trimite cu regularitate ziarele și se îngrijește ca ele să pătrundă în cel mai mic­­ fit, in luna Sep­tembrie a depus o intensă mun­că pentru mărirea numărului de abonamente, însemnate succese a obținut în mărirea numărului de abonamente la unele reviste, reu­șind ca planul să fie depășit cu sută la sută. La ziare planul deasemeni a fost depășit cu 40 la sută. Pentru că și de acum îna­inte munca de difuzare să se desfășoare cu intensitate, cen­trul din Corabia a chemat la întrecerea centrul de difuzare din Tg.­Mureș în ceia ce privește difuzarea la timp a ziarelor și mărirea numărului de abonamen­te cât și încasările de pe teren cu sută la sută, ȘT. ROȘCA Coresp. Două valoroase creații documentare ale tinerei noastre cinematografii învățând din marea școală a filmului do­cumentar sovietic, ci­nema­tografiștii noștri au reușit să creeze filme de un înalt nivel ar­tistic și documentar. Printre aces­tea se numără și filmele: „Canalul Dunăre-Marea Neagră — o con­strucție a păcii", și filmul „Palatul pionierilor” care rulează la cine­matograful „Timpuri Noi” din Cra­iova. Filmul documentar „Canalul Du­­năre-Marea Neagră", producție a studioului „Alexandru Gabia", prezintă aspectele variate ale mun­cii ce se duce pe șant­erele mă­rețe, construcții a păcii și socialisi­­mului Prezentând în primi­l rând aspectul satelor dobrogene, sără­ciile de neradnicia pământului și năpădite de țânțarii mlaștinilor, ș­i trecând apoi la aspectul nou al acestor sate, filmul arată pe de­plin importanța aceetui canal ca­re va trezi Dobrogea la o nouă viață. Filmul este deosebit de instructiv prin prezentarea aspectelor mun­cii mecanizate de pe acest șan­tier. Urmărim astfel munca esca­­vatoarelor simple ,­ cu aburi, a draglinelor, elic­­atoarelor, vagoa­nelor cu descărcare automată, etc. Filmul reușește să cuprindă de­asemeni o se­rie întreagă de as­pecte din viața și munca construc­torilor Canalului, reușiindu-șie într-o suficientă măsură să fie prezentat omul nou în viața lui de toate zi­lele, la locul de producție, și în clipele de odihnă. Arătând pătrunderea tot mai largă pe șantierele Canalului a metodei întrecerii socialiste filmul reușește să prezinte încordarea omului nou în topită cu forțele na­turii, lucru ce face ca o­dată cu creșterea digurilor și construcțiilor, să crească necontenit și graficele de producție. Filmul documentar Canalul Dunăre-Marea Neagră — o construcție a păcii, reușește pe deplin să arate întruchiparea în fapte a cuvintelor tovarășului Gh. Ghe­or­ghiu-Dej: „Prin construirea canalului Dunăre - Marea Neagră, o regiune săracă, înapoiată, re­naște leg, viață nouă, înfloritoare".­­ Un alt film tipit atât de valoros prin tehnică și conținut este și do­cumentarul „Palatul pionierilor”, care prezintă aspectele multilate­rale ale vieții și activității pionie­rilor din Republica noastră Popu­lară. Acest film s-a bucurat de un deosebit succes la cel de a­l treilea Pestival Mondial al Tine­retului și Studenților pentru pace de la Berl­ia. Acțiunea filmului se desfășoară î­n jurul activității ce o duc pio­nierii în cadrul Palatului pionieri­lor din București. Ii vedem astfel pe pionieri studiind în biblioteca bogat înzestrată, aplicând­ în prac­tică cele învățate în școală în cadrul­­„Cercului de chimie”, gcu­­pându-se intens de probleme de aerodinamică și navigație, execu­tând bucăți muzicale la cercurile de muzică, făcând sport în sala de gimnastică sau jucându-se în aer liber. Prezentând vizitele făcute de conducătorii partidului la Palatul pionierilor, se desprinde din film grija necontenită a partidului față de creșterea, desvoltarea și edu­carea tinerelor vlăstare ale Pa­triei noastre, și dragostea recipro­că dintre oaspeții dragi și pio­nieri. Prezentând aspectele variate ale activității pionierilor Patriei noastră, filmul cultivă dragostea față de partidul clasei muncitoare și iubirea caldă față de viitorul de aur al Republicii noastre. Aceste două filme documentare constituie un însemnat succes și un uriaș pas înainte al tinerei noastre cinematografii, p­e drumul construirii socialismului și al des­­voltării artei noastre naționale ci­nematografice. De acesa trebuie ca pionierii și oamenii muncii și cul­turii din orașul nostru să acorde o atenție deosebită vizi"uării aces­tor valoroase filme documentare românești: FIRE­SCU ALEX. Intensă activitate Problema apărării sănătății co­piilor și creșterea lor în condiții­ normale, constitue preocuparea de seamă a personalului sanitar și r­adical din raionul Caracal. Conferința Națională pentru Apărarea Copilului care are loc în Capitală, a con­situit un nimerit prilej pentru că munca desfășurată în această direcție să fie și mai mult intensificată. Lupta pentru apărarea sănătății copilului a fost organizată in cadrul oficiului de o eretire a mamei și copilului. F­rmn buna funcțioiaare a celor 11 centre de consultații de puericul­­tu­ră de pe lângă dispensare­a din raion, a celor două staționari de copii înființate de curând în co­munele Amărăștii de Jos și Celar, cum și a celor 11 centre de lapte și 18 bucătării dietetice, au fost asigurate condiții­ materi­ale, pen­tru ca oamenii munca din se­ctorul de activitate al sănătății să poată desfășura o muncă calitativă și cantitativă, spre a pune în situații tot mai bune de sănătate pe copiii oamenilor muncii. Atât în cadrul acestor instituții de ocrotire al căror număr a cres­cut simțitor față de trecut, cât și la domiciliu, copiii­­r li s-a acor­dat o asistență calificată, îmbu­­nătâțindu-le astfel starea de sănă­tate atât lor, cât și a mamelor lor. Astfel, numai în ultimele luni, la centrele de lapte au fost distribui­te copiilor din grupa I, 28.870 rații și celor din grupa II, 32.330 rații. Deasemeniea la bucătăr­i­e die­tetice au fost asistați 1946 copii, dueându-se lupta în cadrul lor împotriva afecțiunilor gastro-intes­­tinale. Au fost luate măsuri pentru menținerea sănătății copiilor încă de la naștere, prin casele de naș­tere existente, a căror populariza­re s’a făcut printr’o susținută mun­că de lămurire dusă în rândurile femeilor de la sate, spire a se obiș­nui să nască in condițiuni igie­nice. Că această muncă a avut rezultate bune se dovedește prin cele 75 la sută cazuri de naștere, care au fost asistate de moașe oficiale. în ultimul timp, prevenirea și combaterea mortalității tataidig sie face pe circumscripții sanitare îm­­părț­­e pe sectoare, fie­care sector având ca responsabil câte ura me­dia ajutat de un colectiv alcătuit din membri ai organizațiilor de massă și de membri ai­­ comisi­lor permanente pentru sănătate. Folosindu-se și in­ acest dome­niu de ocrotire a sănătății copiilor ajutorul dat de știința și experi­ența oamenilor muncii din Uniu­nea Sovietică, s-a putut reuși ca procentul mortalității infantile în raionul Caracal să scadă în ultimul timp la 8,81 la sută. ENE POPA, coresp. pentru apărarea sănătății copiilor în raionul Caracal Conducerea școlii serale de marxism-leninism de pe lângă Comitetul de partid regional Dolj face cunoscut că Luni 15 Octom­brie a.q, se predau două lecții cu următorul subiect: „Mșn..e­­vreii și bolșevicii in perioada reacțîunii stylipiniste și a avân­tului mișcării muncitorești": „Ca­litatea de membru de partid, re­glementarea compoziției sociale a Partidului, primirea de noui membri de partid”. Predarea se face la orele 18 p.m, INSTITUTUL DE STUDII ROMANO SOVIETIC­E/­ St/h/rtttfr Nr. 4 Iulie — August 1951 cu următorul cuprins:­ V. Trifonova: Stegarii păcii și ai democrației, V. Ozerov: Chipul omului sovietic înaintat. T. Motaliova: Tema vieții noi. A. Glumov: Cântecele revoluționare ale decembriștilor. I. Stepanov: Decembriștii ia luptă pentru literaturi. A. Corrotieiue: Literatura Ucrainei Sovietice. B. Efimov: Ațâțătorii la război. V. Pudovehin: Ecranul și viața. N. Virtai „John — soldat al păcii", S. Cernit­orv: Arhitectura sovietică tu slujba poporului. I. Glinscaia: Despre istoria generală a artelor. B. Mițin: Arta unui popor eroic. V. Smirnova: P. Pavlertev, un scriitor care a slăvit viața, însemnări și comentarii. Actualitatea culturală sovietică. Informații. Cărți noi. Calendar literar și artistic, Editura „Cartea Rusă", prețul Lei 60.— PROBLEME LITERATURA \ n! ! Aț PUBLICITATE b­ărbulescu Ioan di­n Craiova pierdut carnetul d­e sănătate Nr. 30 eliberat de CFR Craiova. N­ declar nul. 625 — Stoian Alexandru, comuna Pre­­d Lști, pierdut buletinul biroului popu­lației vechi No. 126/1943, eliberat de Sfatul Popular Predești, carnetul de membru la coop. 7 Noembrie. Se declar nule. 629. — Ionescu St- Gomel, Craiova, pierdut certificatul de 5 clase liceu, eliberat de Colegiul Popular Nicolae Bălceanu Craiova. 628. N­ declar nul. — Ștefan D. Vlădoaia, comuna Maglavit, satul Hunia, pierdut buletinul de Identitate No. Ca 215.456, eliberat de Miliția Calafat. 630. IJ declar nul, Semănatul grâului de toamnă în Ucraina grâul de toamnă veget­ează, de regulă, toată luna Noembrie și folosește din plin ploile de toamnă.Deși aici porumbul se cultivă pe suprafețe mari, totuși aceste porumbiș­ti nu sunt folosite în întregime pentru cultivarea gra­melor de toamnă, deoarece po­rumbul se rend­­ează târziu și dacă se ară porum­b­­­tea pentru grâu (la o adâncime de 20—22 cm.), pământul nu are timp să se așeze, iar dacă se seamănă grâu în pământ prea atârnat, plantele tinere sunt expuse la dezrădăcinare, datorită înghețu­rilor și de­ghețurilor conse­ctive din timpul toamnei și temei. Pentru a folosi porumbiștile ca premergătoare grâului de toamnă noi am aplicat un pro­cedeu ««ridai. Se știe că după recoltarea po­rumbului și a păioaselor «tarea pământului nu este aceiași De pildă, păioasele timpurii— orz, ovăz, grâu, sunt plante care se cul­ivă dens (3—3,5 milioane plante la hectar). Până în mo­mentul coacesii­lor, aceste plan­te consumă complet umiditatea din sol, în care nu rămâne decât o rezervă moartă de umiditate, care nu este accesibilă plante­lor. Dacă timp mai îndelungat nu cad ploi, cerealele de toamnă , emanate după asemenea plante premergătoare, nu răsar chiar dacă solul a fost desmiriștit si arat. Porumbul care este mai mare (25—40 mii plante la hectar) usucă mai puțin solul. După re­coltarea lui, in sol rămâne o cantitate mult mai mare de umi­­dii­ate. Institutul de cercetări științi­fice în domeniul ameliorațiilor agro îl­vice din Ucraina a început în 1948 să experimenteze semă­na­rea grâului de toamnă după diferite p­ante premergătoare. D­n experiențele întreprinse, solul porimbktilor nu era arat ci pre­lucrat cu cultivatoarele. S-a re­nunțat la executarea arăturii, de­oarece în condițiile Sudului se­cetos, solul, chiar dacă este arat cu 20—30 zile înainte de însă­­mânțare, nu are timpul să se așeze, să se îndese. După tăie­rea cocenilor, solul a fost pre­lucrat cu cultivatoarele h o a­­dâncime de 8—10 centimetri, și în direcția rândurilor. Tulpinele de porumb au fost tăiate la o înălțime de 15—20 centimetri deasupra golului pentru a reține zăpezile, însămânțar­ea grâului după o asemenea pregătire a solului s’a făcut mai târziu decât după premergătoarele păioase, abea în prima decadă a lunei Oc­tombrie. Totuși grâul a răsărit mai uniform și mai des decât în porumbiște de D. R­ak­ov candidat în științe agricole după alte plante premergătoare. Experiențele acestea s’au fă­cut pe câmpurile stațiunii de ameliorații agrosilvice din Vla­dimir. In ultimii trei ani, pe fiecare metru pătrat de grâu de toamnă semănat în porumbiște se numărau, în mediu, câte 265 plante. Calculul numărului de plante, de la răsărirea în massă până la încetarea vegetației, a arătat că în cursul lunilor No­embrie și Decembrie, pe lanu­rile de grâu semănate în po­­rumbiște, numărul de plante a sporit (în mijlociu pe trei ani) cu 22 la sută, iar în lanurile de grâu semănate după grâu de toamnă numai cu 2 la sută. In regiunile sudice este un fenomen obișnuit răsărirea plan­telor în Noembrie și Decembrie. In această perioadă a anului con­dițiile sunt prielnice pentru în­colțir­ea semințelor nerăsărite. Numărul mai redus de plante și o răsărire neomogenă a grâu­lui de toamnă semănat după pă­ioase se explică prin lipsa unui strat mai compact pe care să se aștearnă semințele și prin afânarea excesivă a solului, care chiar în cazul când este arat încă din iulie, nu izbutește în­totdeauna să se îndesească până în momentul însăm­ânțării. Când planta premergătoare este însă porumbul, datorită faptului că arătura este înlocuită prin trio prelucrare a soiului c­u cu­tivato­­rul, la adâncimea la care se de­pun semințele rămâne o pătură de pământ mai compactă. Plan­tele de grâu răsărite, chiar dacă nu reușesc să înfrățească sufi­cient, se înrădăcinează îndeajuns de tare, încât nu mai pot fi smulse, oricare ar fi variațiile de temperatură. Iernarea în bune condițiuni a grâului de toamnă semănat în porumbiște se explică de aseme­­nea și prin faptul că zăpada este reținută de tulpinele de porumb rămase (înalte de 15—20 centi­metri). In ianuarie 1950, adân­cimea păturii de zăpadă de pe aceste semănături a a­tins 18 cen­timetri, pe când în lanurile de grâu semănat după alte plante premergătoare — a fost de nu­mai 12 centimetri. Zăpada de pe lanurile de păioase de toamnă semănate în porumbiște n’a fost spulberată de vânt și s’a așternut în strat omogen. In decursul celor trei ani de când durează experiențele s’au constatat cazuri când grâul s’a rărit din cauza gerurilor ierb­ei. Insă, pe semănăturile făcute în porumbiște acest fenomen fost constatat o singură dată și a nu a avut un caracter intens. In schimb, în lanurile de grâu semănat după păioase pieirea plantelor a fost considerabil mai mare — ajungând până la 32 la sută. Trebue să relevăm încă o par­ticularitate a semănăturilor fă­cute în porumbiște. Ele rezistă mai bine la spulberările provo­cate de vânturi. In Sud se în­tâmplă adesea ca la începutul primăverii vânturile să se tran­sforme în furtuni de praf, din care cauză semănăturile pe pă­mânturile a­fâna­te, neîndesate su­feră, sau chiar pier. Semănătu­rile de grâu făcute în porumbiște se înrădăcinează însă atât de bine, încât în cursul acestor trei ani nu au avut niciodată de su­ferit de pe urma furtunilor de praf. In acest răstimp, recoltele de grâu semănat în porumbiște au fost, în medie, cu 260 kilo­grame mai mari la hectar, de­cât cele semănate după păroase. Este caracteristică înălțimea la care ajung plantele semănate după diferite premergătoare. In cursul acestor trei ani, în po­rumbiște această înălțime a atins în mijlociu 54,1 centimetri, iar semănăturile făcute după păioa­se de toamnă au atins înălțimea de 50,2 centimetri. Este limpede că în primul caz recolta de paie a fost mai mare. Pentru a se stabili cele mai bune condiții de desvoltare a grâului de toamnă, în anul 1949 s-au făcut cercetări cu privire la umiditatea solului, până la o adâncime de 150 centimetri. S-a constatat că pe întreaga pătură de la suprafață, până la o adâncime de 70 centimetri, so­lul semănat cu grâu după po­rumb a fost în anumită măsură mai umed decât acela cu grâu semănat după alte premergătoa­re. Deosebirea dispărea numai pentru straturile mai adânci. Acest lucru se explică prin faptul că porumbul a fost bine îngri­jit in tot cursul verii precedente în s­amân­țării cu grâu și dease­­menea prin faptul că zăpada a fost reținută de tulpinele de po­rumb. Anul trecut s’au făcut semă­nături de grâu de toamnă în po­rumb­iști într-un șir de colho­zuri din regiunea­­ Nicolaev. In colhozul „Budionîi”, raionul Vla­dimir, grâul semănat în porum­biște a dat cu 270 kilograme mai mult la hectar, decât cel semă­nat după alte premergătoare. Experiențele institutului,­­ și Semănăturile de producție făcute în colhozuri, arată în mod con­vingător că semănatei grâului de toamnă în porumb­ești, fără să se facă arături înainte de în­­săm­ânțare, ci numai prelucrâin­­du-se pământul cu cultivatoarele, după strângerea cocenilor de porumb, deschide largi perspec­tive: întreținerea lanului de po­rumb curat de buruieni în decur­sul întregei perioade de vege­tație a acestuia constitue o con­diție principală pentru obținerea unei bune recolte de grâu de toamnă. Fo­a­i­­ea porumbil­tilor ca premergătoare pentru grâul de toamnă nu va atrage o aba­tere de la asolamentul adoptat. Recolta de boabe, va fi însă din an în an mai mare și mai constantă.

Next