Inainte, octombrie 1951 (Anul 8, nr. 2076-2101)
1951-10-14 / nr. 2087
Căminul cultural din Dobrun, fruntaș în acțiunea de culturalizare a masseior Noaptea și-a țesut tot mai acasă pânza întunericului peste comuna Dobrun. Pe la casele oamenilor, lămpile au prins alicări. La căminul cultural lumina încă mai gi aprinsă. Liminând fețele vesele ale acelor se obișnuesc să vină mai în fiecare geană aci. E din nou o seară culturală la cămin. Aceste seri culturale se țin foarte des la căminul cultural din Dobrun și țăranii muncitori au început să se îndrăgească. Elena Șt. Andrei, văduvă de război cu doi copii, unul de 10 ani și altul de opt, vina regulat la cămin ascultă până seara târziu la apași ratul de radio. Ea vine pentru că acum o interesează ce se întâmplă în lumea întreagă, teatru ca vrea să audă frumoacet cuvinte ce se spun despre Uniunea Sovietică, despre realizările oamenilor sovietici. Inima i se umple de bucurie văduvei Elena Șt. Andrei când, acolo la cămin, aude vorbindu-se despre lupta pentru pace. E fericită că în fruntea acestei lupte se găsește o țară puternică și prietenă Patriei noastre, Uniunea Sovietică. Pe peretele căminului cultural stă frumos așezată diploma pe care a câștigat-o edda de dans auri a căminului, la concursul căminelor culturale pe țară. Prin sirguință depusă de directorul căminului cultural Iuliu Gherecheșiu, prin strădania tovarășei Cchițu Magdalena, responsabila echipei de dansuri acest cămin cultural, a câștigat premiul III pe țară la concursul de jocuri. Așa cum trebue să facă fiecare cămin cultural, căminul din Dobrun și-a întocmit un plan de activitate pentru buna desfășurare a muncii culturale în perioada lunilor de iarnă. Echipa de jocuri compusă din 12 persoane a început să învețe jocul „Fata bănățeană” pentru ca repertoriul său să fie cât mai variat și pentru ea să merite pe deplin premiul acordat. Tovarășa învățătoare Barbură Ecaterina se îngrijește cu multă dragoste de biblioteca căminului cultural. Țăranii muncitori au prins gustul cititului și ea are acum mult de lucru. Intr’o zi de exemplu, au a prezentat la biblioteca căminului cultural țăranul mijlocaș Ior Diaconu în vârstă de peste 60 de ani și a cerut bibliotecarei romanul lui Mihail Sadoveanu, „Mitrea Cocor”, Ion Șt. Toma și Ion Bon» dpescu deasemeni se numără în sat printre prietenii bibliotecii pentru că ei vin cu regularitate să citească din cărțile și broșurile pe care prin grija partidului le au la dispoziție. In ultimul timp țăranii muncitori din Dobrun au ascultat la căminul cultural vorbindu-se despre felul în care colhoznicii sovietici își muncesc pământurile în marile și bogatele lor colhozuri. Ii interesează mult pe ei viața colhoznicilor sovietici, munca acestora, pentru că vorea și în sat la ei să inaugureze într’o zi gospodăria colectivă, să scape de exploatarea chiabur««» cft și să alunge pentru totdeauna lipsurile din căminele lor. Căminul cultural, e o mândrie a țăranilor muncitori din Dobrun și ei îi sprijină cu drag activitatea. Prin punerea în aplicare a noului plan de muncă, în perioada lunilor de iarnă, conducerea acestui cămin cultural se va putea achita cu cinste de o mare sarcină ce o are în opera de culturalizare a țărănimii muncitoare. Bogată activitate în cadrul centrului de difuzare a presei din Corabia Centrul de difuzare din raionul Corabia, pe lângă faptul că trimite cu regularitate ziarele și se îngrijește ca ele să pătrundă în cel mai mic fit, in luna Septembrie a depus o intensă muncă pentru mărirea numărului de abonamente, însemnate succese a obținut în mărirea numărului de abonamente la unele reviste, reușind ca planul să fie depășit cu sută la sută. La ziare planul deasemeni a fost depășit cu 40 la sută. Pentru că și de acum înainte munca de difuzare să se desfășoare cu intensitate, centrul din Corabia a chemat la întrecerea centrul de difuzare din Tg.Mureș în ceia ce privește difuzarea la timp a ziarelor și mărirea numărului de abonamente cât și încasările de pe teren cu sută la sută, ȘT. ROȘCA Coresp. Două valoroase creații documentare ale tinerei noastre cinematografii învățând din marea școală a filmului documentar sovietic, cinematografiștii noștri au reușit să creeze filme de un înalt nivel artistic și documentar. Printre acestea se numără și filmele: „Canalul Dunăre-Marea Neagră — o construcție a păcii", și filmul „Palatul pionierilor” care rulează la cinematograful „Timpuri Noi” din Craiova. Filmul documentar „Canalul Dunăre-Marea Neagră", producție a studioului „Alexandru Gabia", prezintă aspectele variate ale muncii ce se duce pe șanterele mărețe, construcții a păcii și socialisimului Prezentând în primil rând aspectul satelor dobrogene, sărăciile de neradnicia pământului și năpădite de țânțarii mlaștinilor, și trecând apoi la aspectul nou al acestor sate, filmul arată pe deplin importanța aceetui canal care va trezi Dobrogea la o nouă viață. Filmul este deosebit de instructiv prin prezentarea aspectelor muncii mecanizate de pe acest șantier. Urmărim astfel munca escavatoarelor simple , cu aburi, a draglinelor, elicatoarelor, vagoanelor cu descărcare automată, etc. Filmul reușește să cuprindă deasemeni o serie întreagă de aspecte din viața și munca constructorilor Canalului, reușiindu-șie într-o suficientă măsură să fie prezentat omul nou în viața lui de toate zilele, la locul de producție, și în clipele de odihnă. Arătând pătrunderea tot mai largă pe șantierele Canalului a metodei întrecerii socialiste filmul reușește să prezinte încordarea omului nou în topită cu forțele naturii, lucru ce face ca odată cu creșterea digurilor și construcțiilor, să crească necontenit și graficele de producție. Filmul documentar Canalul Dunăre-Marea Neagră — o construcție a păcii, reușește pe deplin să arate întruchiparea în fapte a cuvintelor tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej: „Prin construirea canalului Dunăre - Marea Neagră, o regiune săracă, înapoiată, renaște leg, viață nouă, înfloritoare". Un alt film tipit atât de valoros prin tehnică și conținut este și documentarul „Palatul pionierilor”, care prezintă aspectele multilaterale ale vieții și activității pionierilor din Republica noastră Populară. Acest film s-a bucurat de un deosebit succes la cel de al treilea Pestival Mondial al Tineretului și Studenților pentru pace de la Berlia. Acțiunea filmului se desfășoară în jurul activității ce o duc pionierii în cadrul Palatului pionierilor din București. Ii vedem astfel pe pionieri studiind în biblioteca bogat înzestrată, aplicând în practică cele învățate în școală în cadrul„Cercului de chimie”, gcupându-se intens de probleme de aerodinamică și navigație, executând bucăți muzicale la cercurile de muzică, făcând sport în sala de gimnastică sau jucându-se în aer liber. Prezentând vizitele făcute de conducătorii partidului la Palatul pionierilor, se desprinde din film grija necontenită a partidului față de creșterea, desvoltarea și educarea tinerelor vlăstare ale Patriei noastre, și dragostea reciprocă dintre oaspeții dragi și pionieri. Prezentând aspectele variate ale activității pionierilor Patriei noastră, filmul cultivă dragostea față de partidul clasei muncitoare și iubirea caldă față de viitorul de aur al Republicii noastre. Aceste două filme documentare constituie un însemnat succes și un uriaș pas înainte al tinerei noastre cinematografii, pe drumul construirii socialismului și al desvoltării artei noastre naționale cinematografice. De acesa trebuie ca pionierii și oamenii muncii și culturii din orașul nostru să acorde o atenție deosebită vizi"uării acestor valoroase filme documentare românești: FIRESCU ALEX. Intensă activitate Problema apărării sănătății copiilor și creșterea lor în condiții normale, constitue preocuparea de seamă a personalului sanitar și radical din raionul Caracal. Conferința Națională pentru Apărarea Copilului care are loc în Capitală, a consituit un nimerit prilej pentru că munca desfășurată în această direcție să fie și mai mult intensificată. Lupta pentru apărarea sănătății copilului a fost organizată in cadrul oficiului de o eretire a mamei și copilului. Frmn buna funcțioiaare a celor 11 centre de consultații de puericultură de pe lângă dispensarea din raion, a celor două staționari de copii înființate de curând în comunele Amărăștii de Jos și Celar, cum și a celor 11 centre de lapte și 18 bucătării dietetice, au fost asigurate condiții materiale, pentru ca oamenii munca din sectorul de activitate al sănătății să poată desfășura o muncă calitativă și cantitativă, spre a pune în situații tot mai bune de sănătate pe copiii oamenilor muncii. Atât în cadrul acestor instituții de ocrotire al căror număr a crescut simțitor față de trecut, cât și la domiciliu, copiiir li s-a acordat o asistență calificată, îmbunătâțindu-le astfel starea de sănătate atât lor, cât și a mamelor lor. Astfel, numai în ultimele luni, la centrele de lapte au fost distribuite copiilor din grupa I, 28.870 rații și celor din grupa II, 32.330 rații. Deasemeniea la bucătărie dietetice au fost asistați 1946 copii, dueându-se lupta în cadrul lor împotriva afecțiunilor gastro-intestinale. Au fost luate măsuri pentru menținerea sănătății copiilor încă de la naștere, prin casele de naștere existente, a căror popularizare s’a făcut printr’o susținută muncă de lămurire dusă în rândurile femeilor de la sate, spire a se obișnui să nască in condițiuni igienice. Că această muncă a avut rezultate bune se dovedește prin cele 75 la sută cazuri de naștere, care au fost asistate de moașe oficiale. în ultimul timp, prevenirea și combaterea mortalității tataidig sie face pe circumscripții sanitare împărțe pe sectoare, fiecare sector având ca responsabil câte ura media ajutat de un colectiv alcătuit din membri ai organizațiilor de massă și de membri ai comisilor permanente pentru sănătate. Folosindu-se și in acest domeniu de ocrotire a sănătății copiilor ajutorul dat de știința și experiența oamenilor muncii din Uniunea Sovietică, s-a putut reuși ca procentul mortalității infantile în raionul Caracal să scadă în ultimul timp la 8,81 la sută. ENE POPA, coresp. pentru apărarea sănătății copiilor în raionul Caracal Conducerea școlii serale de marxism-leninism de pe lângă Comitetul de partid regional Dolj face cunoscut că Luni 15 Octombrie a.q, se predau două lecții cu următorul subiect: „Mșn..evreii și bolșevicii in perioada reacțîunii stylipiniste și a avântului mișcării muncitorești": „Calitatea de membru de partid, reglementarea compoziției sociale a Partidului, primirea de noui membri de partid”. Predarea se face la orele 18 p.m, INSTITUTUL DE STUDII ROMANO SOVIETICE/ St/h/rtttfr Nr. 4 Iulie — August 1951 cu următorul cuprins: V. Trifonova: Stegarii păcii și ai democrației, V. Ozerov: Chipul omului sovietic înaintat. T. Motaliova: Tema vieții noi. A. Glumov: Cântecele revoluționare ale decembriștilor. I. Stepanov: Decembriștii ia luptă pentru literaturi. A. Corrotieiue: Literatura Ucrainei Sovietice. B. Efimov: Ațâțătorii la război. V. Pudovehin: Ecranul și viața. N. Virtai „John — soldat al păcii", S. Cernitorv: Arhitectura sovietică tu slujba poporului. I. Glinscaia: Despre istoria generală a artelor. B. Mițin: Arta unui popor eroic. V. Smirnova: P. Pavlertev, un scriitor care a slăvit viața, însemnări și comentarii. Actualitatea culturală sovietică. Informații. Cărți noi. Calendar literar și artistic, Editura „Cartea Rusă", prețul Lei 60.— PROBLEME LITERATURA \ n! ! Aț PUBLICITATE bărbulescu Ioan din Craiova pierdut carnetul de sănătate Nr. 30 eliberat de CFR Craiova. N declar nul. 625 — Stoian Alexandru, comuna Pred Lști, pierdut buletinul biroului populației vechi No. 126/1943, eliberat de Sfatul Popular Predești, carnetul de membru la coop. 7 Noembrie. Se declar nule. 629. — Ionescu St- Gomel, Craiova, pierdut certificatul de 5 clase liceu, eliberat de Colegiul Popular Nicolae Bălceanu Craiova. 628. N declar nul. — Ștefan D. Vlădoaia, comuna Maglavit, satul Hunia, pierdut buletinul de Identitate No. Ca 215.456, eliberat de Miliția Calafat. 630. IJ declar nul, Semănatul grâului de toamnă în Ucraina grâul de toamnă vegetează, de regulă, toată luna Noembrie și folosește din plin ploile de toamnă.Deși aici porumbul se cultivă pe suprafețe mari, totuși aceste porumbiști nu sunt folosite în întregime pentru cultivarea gramelor de toamnă, deoarece porumbul se rendează târziu și dacă se ară porumbtea pentru grâu (la o adâncime de 20—22 cm.), pământul nu are timp să se așeze, iar dacă se seamănă grâu în pământ prea atârnat, plantele tinere sunt expuse la dezrădăcinare, datorită înghețurilor și deghețurilor consective din timpul toamnei și temei. Pentru a folosi porumbiștile ca premergătoare grâului de toamnă noi am aplicat un procedeu ««ridai. Se știe că după recoltarea porumbului și a păioaselor «tarea pământului nu este aceiași De pildă, păioasele timpurii— orz, ovăz, grâu, sunt plante care se culivă dens (3—3,5 milioane plante la hectar). Până în momentul coacesiilor, aceste plante consumă complet umiditatea din sol, în care nu rămâne decât o rezervă moartă de umiditate, care nu este accesibilă plantelor. Dacă timp mai îndelungat nu cad ploi, cerealele de toamnă , emanate după asemenea plante premergătoare, nu răsar chiar dacă solul a fost desmiriștit si arat. Porumbul care este mai mare (25—40 mii plante la hectar) usucă mai puțin solul. După recoltarea lui, in sol rămâne o cantitate mult mai mare de umidiiate. Institutul de cercetări științifice în domeniul ameliorațiilor agro îlvice din Ucraina a început în 1948 să experimenteze semănarea grâului de toamnă după diferite pante premergătoare. Dn experiențele întreprinse, solul porimbktilor nu era arat ci prelucrat cu cultivatoarele. S-a renunțat la executarea arăturii, deoarece în condițiile Sudului secetos, solul, chiar dacă este arat cu 20—30 zile înainte de însămânțare, nu are timpul să se așeze, să se îndese. După tăierea cocenilor, solul a fost prelucrat cu cultivatoarele h o adâncime de 8—10 centimetri, și în direcția rândurilor. Tulpinele de porumb au fost tăiate la o înălțime de 15—20 centimetri deasupra golului pentru a reține zăpezile, însămânțarea grâului după o asemenea pregătire a solului s’a făcut mai târziu decât după premergătoarele păioase, abea în prima decadă a lunei Octombrie. Totuși grâul a răsărit mai uniform și mai des decât în porumbiște de D. Rakov candidat în științe agricole după alte plante premergătoare. Experiențele acestea s’au făcut pe câmpurile stațiunii de ameliorații agrosilvice din Vladimir. In ultimii trei ani, pe fiecare metru pătrat de grâu de toamnă semănat în porumbiște se numărau, în mediu, câte 265 plante. Calculul numărului de plante, de la răsărirea în massă până la încetarea vegetației, a arătat că în cursul lunilor Noembrie și Decembrie, pe lanurile de grâu semănate în porumbiște, numărul de plante a sporit (în mijlociu pe trei ani) cu 22 la sută, iar în lanurile de grâu semănate după grâu de toamnă numai cu 2 la sută. In regiunile sudice este un fenomen obișnuit răsărirea plantelor în Noembrie și Decembrie. In această perioadă a anului condițiile sunt prielnice pentru încolțirea semințelor nerăsărite. Numărul mai redus de plante și o răsărire neomogenă a grâului de toamnă semănat după păioase se explică prin lipsa unui strat mai compact pe care să se aștearnă semințele și prin afânarea excesivă a solului, care chiar în cazul când este arat încă din iulie, nu izbutește întotdeauna să se îndesească până în momentul însămânțării. Când planta premergătoare este însă porumbul, datorită faptului că arătura este înlocuită prin trio prelucrare a soiului cu cutivatorul, la adâncimea la care se depun semințele rămâne o pătură de pământ mai compactă. Plantele de grâu răsărite, chiar dacă nu reușesc să înfrățească suficient, se înrădăcinează îndeajuns de tare, încât nu mai pot fi smulse, oricare ar fi variațiile de temperatură. Iernarea în bune condițiuni a grâului de toamnă semănat în porumbiște se explică de asemenea și prin faptul că zăpada este reținută de tulpinele de porumb rămase (înalte de 15—20 centimetri). In ianuarie 1950, adâncimea păturii de zăpadă de pe aceste semănături a atins 18 centimetri, pe când în lanurile de grâu semănat după alte plante premergătoare — a fost de numai 12 centimetri. Zăpada de pe lanurile de păioase de toamnă semănate în porumbiște n’a fost spulberată de vânt și s’a așternut în strat omogen. In decursul celor trei ani de când durează experiențele s’au constatat cazuri când grâul s’a rărit din cauza gerurilor ierbei. Insă, pe semănăturile făcute în porumbiște acest fenomen fost constatat o singură dată și a nu a avut un caracter intens. In schimb, în lanurile de grâu semănat după păioase pieirea plantelor a fost considerabil mai mare — ajungând până la 32 la sută. Trebue să relevăm încă o particularitate a semănăturilor făcute în porumbiște. Ele rezistă mai bine la spulberările provocate de vânturi. In Sud se întâmplă adesea ca la începutul primăverii vânturile să se transforme în furtuni de praf, din care cauză semănăturile pe pământurile afânate, neîndesate suferă, sau chiar pier. Semănăturile de grâu făcute în porumbiște se înrădăcinează însă atât de bine, încât în cursul acestor trei ani nu au avut niciodată de suferit de pe urma furtunilor de praf. In acest răstimp, recoltele de grâu semănat în porumbiște au fost, în medie, cu 260 kilograme mai mari la hectar, decât cele semănate după păroase. Este caracteristică înălțimea la care ajung plantele semănate după diferite premergătoare. In cursul acestor trei ani, în porumbiște această înălțime a atins în mijlociu 54,1 centimetri, iar semănăturile făcute după păioase de toamnă au atins înălțimea de 50,2 centimetri. Este limpede că în primul caz recolta de paie a fost mai mare. Pentru a se stabili cele mai bune condiții de desvoltare a grâului de toamnă, în anul 1949 s-au făcut cercetări cu privire la umiditatea solului, până la o adâncime de 150 centimetri. S-a constatat că pe întreaga pătură de la suprafață, până la o adâncime de 70 centimetri, solul semănat cu grâu după porumb a fost în anumită măsură mai umed decât acela cu grâu semănat după alte premergătoare. Deosebirea dispărea numai pentru straturile mai adânci. Acest lucru se explică prin faptul că porumbul a fost bine îngrijit in tot cursul verii precedente în samânțării cu grâu și deasemenea prin faptul că zăpada a fost reținută de tulpinele de porumb. Anul trecut s’au făcut semănături de grâu de toamnă în porumbiști într-un șir de colhozuri din regiunea Nicolaev. In colhozul „Budionîi”, raionul Vladimir, grâul semănat în porumbiște a dat cu 270 kilograme mai mult la hectar, decât cel semănat după alte premergătoare. Experiențele institutului, și Semănăturile de producție făcute în colhozuri, arată în mod convingător că semănatei grâului de toamnă în porumbești, fără să se facă arături înainte de însămânțare, ci numai prelucrâindu-se pământul cu cultivatoarele, după strângerea cocenilor de porumb, deschide largi perspective: întreținerea lanului de porumb curat de buruieni în decursul întregei perioade de vegetație a acestuia constitue o condiție principală pentru obținerea unei bune recolte de grâu de toamnă. Foaiea porumbiltilor ca premergătoare pentru grâul de toamnă nu va atrage o abatere de la asolamentul adoptat. Recolta de boabe, va fi însă din an în an mai mare și mai constantă.