Inainte, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2613-2638)

1953-07-22 / nr. 2631

In întâmpinarea mărețului vestif al PÂINEA PRIMEI RECOLTE Soarele săge­tează pământul cu sulițe de foc. Dacă pri­vești in urmă pe unde a tre­cut secerătoa­­rea ți se pare că depărtările clocotesc. Adierea ușoară face să tremure pânza roșie a drapelului înfipt între căpițele din stânga tarlalei, a­­colo unde lucrează brigada Ale­xandrinei. In depărtare se aude uruitul molcom al tractorului. Drumul pe­ care și-l face secerătoarea des­­părțind tarlaua în două, se lăr­gește tot mai mult. Cuțitele muș­că din mărginea lanului și lasă în urmă snopii legați. Când tractorul ajunse în drep­tul căpițelor din stânga, trac­toristul îl opri. Radiatorul im­­proșcă aburi și stropi de apă fierb­­binte. — Măi fetelor —■ strigă tracto­ristul — dați-mi și mie urciorul! Alexandrina lăsă furca înfip­tă în snop. Din frunzele de alun îngrămădite la umbra unei că­pițe scoase urciorul și alergă la tractorist. .— Ți-e sete semetistule? — Da, mi-e sete și mie și tractorului. Privește-i cum su­flă. Trecu apoi mâneca cămășii pe fața îmbrobonată și in urma ei, obrazu-i rămase îmbujorat. — Chipeș flăcău! gândi Ale­xandrina —■ și-i întinse povara. — Ține semetistule! Tractoristul apucă urciorul și bău pe nerăsuflate. Mașinăria se urai apoi din loc și peste câ­teva minute, nu se mai văzu de­cât secerătoarea invârtindu-se în depărtare ca o moară de vânt. * Inserarea cuprinsese de mult câmpurile: înainte de a se opri din lucru, tractoristul întoarse capul și privi în urmă miriș­tea. O fată alerga după trac­tor. Flăcăul grăbi o vreme mo­torul, dar Alexandrina îl ajun­se și într’o clipă, fu lângă el pe tractor. — Fetele au o rugăminte, se­metistule! ■— Să aud, despre ce-i vorba... — Știi, —­ vorbi­mn șoaptă Alexandrina — eu aștept o h­ir­­tie de la raion. Trebue să plec la Festival la București. Cei din colectivă mau ales delegată. — Și, înainte de a pleca vrei să vezi grâul secerat? — Nu-i vorba numai despre asta semetistule, înainte de a pleca vreau să-l văd treprat, vreau să și măcinăm un sac. Fe­tele vor să facă o pâine din re­colta nouă. — Ei și...? ■— Stai să vezi. Facem o pâi­ne frumoasă cu împletituri. Eu o iau cu mine la București, chem in jurul meu flăcăi și fete de toate neamurile, rup pâinea în bucăți, dau la fiecare câte o bu­cată și le spun: „Luați și gustați fraților, o pâine din prima re­coltă a gospodăriei agricole co­lective din comuna Pluta”. Tractoristul îndrăzni să ridice privirea spre Alexandrina. Ochhi lui clipeau veseli, de mirare, dar mai mult de bucurie. — Dacă-i vorba de pâinea pri­mei recolte per­tru oaspeți, lă­sați pe mine — vorbi de rândul acesta tractoristul în șoaptă. Am însă și eu o rugăminte. Să le spui tinerilor că grâul din care e făcută pâinea, e secerat de mine. Dacă te întreabă careva cum mă b­iamă să-i spui, Miha­­lache Petruț, tractorist fruntaș la S.M.T.-ul din Plata. * întunericul cuprinsese depărtă­rile și se furise pe nesimțite până la tractor. Mihalache Petruț aprinse farurile și uruitul trac­torului se auzi mai puternic decât înainte. Alexandrina văzu deo­dată până hăt departe, cum se leagănă spicele lanului, cum tre­mură în adierea ușoară pânza ro­șie a drapelului înfipt între că­pițele din stânga tarlalei. L. TALAZ Amenajează o grădină botanică Orașul Craiova trebue să îmbrace haină de adevărată sărbătoare în întâmpinarea și în zilele mărețului Festival. înțelegând importanța deosebită a acestui fapt, studenții din anul I ai Institutului Agronomic Craiova muncesc cu mult entuziasm tineresc la amenajarea unei gră­dini botanice. In timpul lor liber, acești tineri au muncit cu râvnă la amenajarea rondurilor pentru flori, la plantarea de noi plante ornamentale, plivitul brazdelor cu flori, etc. Lucrând după un plan bine stabilit de conducerea Institu­tului, primind îndrumările prof. dr. Al. Buia și inginerului a­­­sistent M. Păun, studenții anului I învață, concomitent cu munca vo­luntară la amenajarea grădinei bo­tanice, să recunoască diferitele plante, să se deprindă cu munca practică pe teren. Zi de zi lucrările înaintează. Au răsărit ca din pământ ronduri cu flori, alei și brazde sistematic aran­jate, etaje florifere, parcele cu specii de plante noi pe care se vor face rotații de culturi, etc. O muncă deosebită, plină de avânt, au depus la crearea acestei grădini bo­tanice tinerii studenți Dragomir Vlad, Marin­escu Ion, Tudor Aurel, Stancu Mustățea, Popescu Geor­­geta, Ghivu Tatiana, Brăiloiu Va­sile, Toma Ion și alții. ION PERȘINARU coresp. Muncă de folos obștesc pentru înfrumusețarea comunei In cinstea Festivalului Mondial, tinerii țărani muncitori din comuna Moțăței raionul Calafat mobilizați de organizația U.T.M. și sub în­drumarea organizației de partid participă prin muncă voluntară la diferite acțiuni de folos obștesc. Astfel, în timpul lor liber, ei au prestat peste 1000 ore de muncă voluntară la stinsul varului, căratul cărămizii și nisipului, materiale necesare construcției căminului cul­tural. De asemenea, ei au amena­jat și un teren sportiv, luând parte în acelaș timp la acțiunea de în­frumusețare a comunei, curățind șanțurile și reparând gardurile stri­cate. In aceste munci, s'au eviden­țiat în mod deosebit tinerii ute­­miști Duță Dumitru, Căprărin Ion, Dobre Tudor, Ilie Margareta și Aurel Văcaru. Dl WOHL CONSTANTIN coresp. Și-a depășit angajamentul luat Utemista Gusman Ana, vânză­toare fruntașe la I.C.S. Magazin Universal Craiova și-a luat angaja­mentul să-și îndeplinească planul pe primele 16 zile ale lunii August până la data de 31 Iulie. Sporin­­du-i și eforturile în muncă, această tânără a reușit ca încă la data de 1 Iulie să lucreze pentru ziua de 15 August a.c., în acest fel îndeplinindu-și și depășindu-și cu mu­lt angajamentul luat. Pentru succesele deosebite obți­nute în muncă, tânăra Gusman Ana a fost aleasă de organizația de bază U.T.M. ca participantă la Fe­stivalul Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prie­tenie. In ajutorul gospodăriei de stat Cu sprijinul comitetului raional pentru pregătirea manifestațiilor în vederea Festivalului, tinerii din ra­ionul Corabia în frunte cu ate­­miștii, sprijină intens campania de recoltare. Zilele trecute un număr de 80 tineri și tinere au mers la gospodă­ria agricolă de stat din comuna Rusăneștii de Sus pentru a ajuta la recoltatul grâului. Ei au reușit să secere până seara și să lege în snopi grâul de pe 4 ha. Pentru a veni și mai mult în ajutorul acestei gospodării agricole de stat care dis­pune de mari suprafețe cultivate cu grâu, atemiștii din Corabia au prestat peste 1600 ore de muncă voluntară, legând și cloind grâul recoltat de pe o suprafață de 4 ha. Totodată ei au recoltat mazărea de pe o suprafață de 5 ha. In mod deosebit s-au evidențiat utemiștii Pariu Ion, Constantinescu Dumi­tru, Radu Tudor și alții.1 y. IONESCU coresp. Pentru imbanofofirea adtu­i­ării ll.EI.CC. Segarcea Zilele trecute a avut loc la sfa­tul popular raional Segarcea o șe­dință de lucru cu membrii consiliu­lui uniunii raionale a cooperative­lor de consum. Cu acest prilej tov. Văcăriță Constantin președintele U.R.G.C. Segarcea, a prezentat o dare de seamă în fața comitetului executiv al sfatului popular raional asupra muncii desfășurate în pe­rioada 1 Ianuarie — 30 iunie 1953. Darea de seamă a scos în evi­dență faptul că planul la membri societari a fost îndeplinit în pro­cent de 124 la sută, la fondul so­cial cu 73 la sută, planul de cassă a fost realizat în procent de 78 la sută, planul de aprovizionare cu 82 la sută. La achiziții planul a fost îndeplinit pe trimestrul II cu 105 la sută, iar la contractări cu 101 la sută. S-a arătat deasemeni că planul la contractări ar fi putut fi depășit cu mai mult, dacă co­mitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Foișor, Dră­­nic și Belein ar fi mobilizat țăranii muncitori să contracteze cu coope­rativele. Comitetele executive ale sfaturilor populare respective n’au dat voie țăranilor muncitori să con­tracteze mazărea, pe simplul mo­tiv că în planul de cultură nu a fost planificat să se însămânțeze mazăre­­lor Comitetele executive ale sfaturi­populare comunale Țuglui, Bârca, Goicea, Bârza, Gerat și Pa­­naghia nu au acordat sprijinul cu­venit consiliilor de conducere ale cooperativelor, fapt care a dus la neîndeplinirea planului de contrac­tări de către cooperativele respec­tive. Tot astfel, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale Segarcea, Lipov, Panaghia, Bârza, Horezu Poenari, Beleni și Goicea iv au sprijinit îndeplinirea pla­nului la achiziții. Ceva mai mult, salariații sfaturilor populare, nu au fost îndrumați să fie primii în ac­țiunea valorificărilor de produse a­­gricole prin cooperative, pentru a da astfel exemple și țăranilor muncitori cu gospodării mici și mijlocii. Consiliile de conducere ale coo­perativelor din comunele Bârca, Panaghia, Lipov, Horezu Poenari și Padea, nu au fost sprijinite de comitetele executive ale sfaturilor populare, care au pus chiar piedici mobilizării membrilor cooperatori și țăranilor muncitori la adunările pentru alegerea împuterniciților. După darea de seamă prezentată de tov. Văcăriță Constantin, mem­brii comitetului executiv al sfatu­­­lui popular raional, cât și unii din consilierii U.R.C.C. Segarcea, au­ discutat pe marginea dării de seamă prezentate, venind cu sugestii, pro­puneri și observații. Astfel, to­varășii Radu Constantin, Păsărescu Gheorghe, Mihuțoiu Constantin, Ca­­zacu Constantin și alții au purtat discuții criticând lipsurile existente, arătând în acelaș timp și cauzele acestor lipsuri. Luând cuvântul, tov. Marinescu Dumitru președintele comitetului e­­xecutiv al sfatului popular raional Segarcea a recunoscut faptul că nu a sprijinit în măsură suficientă conducerea uniunii raionale a coope­rativelor de consum Segarcea în ceea ce privește îmbunătățirea mui-In altă ordine de idei vorbitorul a arătat că uniunea raională Se­­­garcea nu a muncit suficient in problema transformării socialiste a agriculturii, existând mulți dintre membrii consiliilor de con­ducere, ai comisiilor de centre, cât și salariați ai cooperativelor comuna­le care n’au îndrumat țăranii munci­­­tori să intre în întovărășiri și în gospodăriile agricole colective, ei nefiind exemplu. Pe lângă aceasta mai sunt salariați ai cooperativelor care nu-și achită la timp obligațiile față de stat și nici nu caută să-și valorifice surplusul de produse prin cooperative. In încheierea acestei ședințe, au fost luate o serie întreagă de ho­­tărîri menite să ducă la urgenta lichidare a lipsurilor de până acum.­ Printre altele, s’a hotărît ca lunar să se analizeze în cadrul comitetu­­lui executiv al sfatului popular ra­ional munca U.R.C.C. Segarcea­ să se asigure mijloacele de transport necesare aprovizionării cooperati­­velor comunale cu mărfuri, să se lărgească spațiul de comercializare al magazinelor în vederea bunei deserviri a consumatorilor. S’a mai prevăzut antrenarea tuturor depu­­taților raionali și comunali în spri­jinirea muncii cooperativelor. Tot­odată aparatul sfatului popular ra­­­ional și cel al uniunii raionale a cooperativelor de consum vor con­lucra intens în vederea atragerii de noi membri în cooperative și pentru autofinanțarea cooperative­­­lor. N. SPĂNU , coresp. Mai multă activitate la căminul cultural din comuna Vânători Căminele culturale dela sate au un rol hotărîtor, atât în desăvâr­șirea revoluției culturale, cât și în mobilizarea masselor de oameni ai muncii la lupta pentru îndepli­nirea sarcinilor trasate de Hotărî­­rea C.C. al P.M.R. cu privire la măsurile de îmbunătățire a agita­ției politice în rândurile oamenilor muncii și de Hotărîrea guvernului și partidului din 9 Mai a.c. Dar se vede treaba că în comuna Vânători, raionul Cujmir, tov. Con­stantin Goagă — directorul cămi­nului cultural, — nu vrea să-și dea tot interesul în organizarea și planificarea unei temeinice ac­ti­­­vități culturale. Astfel, la căminul cultural sunt rare zilele în care se prezintă fes­tivaluri artistice, iar cele care au loc, sunt lipsite de un conținut strâns legat de evenimentele mai importante. Conferințele asupra campaniei agricole de vară se țin și acestea în mod neregulat. O atitudine care trebue combă­tută cu tărie este aceea că tov. Constantin Goagă când este chemat la sfatul popular al comunei pen­tru diferite sarcini sau instrucțiuni, nu vine decât în urma unei invi­tații ,,speciale” trimisă cu condica de expediție a sfatului popular. Tot la căminul cultural din a­­ceastă comună, gardul d­e la stradă a căzut de mult fără ca cei din colectivul de conducere a căminului să se sesizeze de acest fapt. Cum poate căminul cultural să trezească în rândurile țăranilor muncitori dragostea pentru tot ceea ce este frumos, din moment ce are aseme­­nea lipsuri? Sfatul popular al comunei Vâ­nători din raionul Cujmir, sub în­drumarea organizației de bază, tre­bue să ia grabnice măsuri pentru înlăturarea nepăsării care se ma­nifestă din partea conducerii că­minului față de munca cultural-­ educativă. P. FUGACII­ coresp. Dela 1 August FLACĂRA apare bilunar la 1 și 15 ale lunii. 32 pagini, prețul lei 1,50. 4 planșe în culori. Abonamentele se fac la toate ghișeele oficiilor poștale și la secțiile raionale de Difuzare a Presei. Prețul abonamentelor: 3 luni (6 numere) 9 lei; 6 luni (12 nu­mere) 18 lei; 1 an (24 numere) 36 lei. In­ cinstea fciMirii apar noi cârti pentru tinerii cititori In cinstea celui de al III-lea Congres Mondial al Tineretului și a celui de al IV-lea Festival Mon­dial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, Editu­ra Tineretului a pregătit noi cărți pentru copii și tineret. Astfel, broșura „Să întâmpinăm, cu noi succese cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului și cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pen­tru Pace și Prietenie”, răspândește chemarea patriotică către toți ti­­­nerii țării noastre de a intensi­­­fica pregătirile în vederea găz­duirii celor două mari evenimen­­te din lunile Iulie și August. O altă carte, „Copiii de pe 1 lang­ Tse”, a tinerei scriitoare Sof­rana Ursu, cuprinde istorisirea e­­moționantă a activității unui grup u­murist de copii din China de Mij­loc, care iau parte, alături de pă­rinții și frații lor mai mari, la lupta pentru eliberarea patriei și pentru construirea orânduirii de­­­mocrat-populare. Despre copiii, din cealaltă parte a lumii, despre viața grea a copii­lor din Statele Unite ale Americii și din Anglia, ne vorbesc cele două povestiri cuprinse în volumul „Cei de-o vârstă cu tine” de Gleb și Nicolai Corn­arov­schi. Dar în aceste țări tineretul nu se lasă­ învins și nu va permite niciodată să fie transformat în car­ne de tun. Tinerii din toate țările lumii luptă pentru a-și apăra vii­torul, pentru a înlocui neștiința și misticismul cu lumina științei și culturii, pentru a opune războiu­lui pacea. Despre această luptă no­bilă vorbesc cântecele din volumul „Tineretul lumii cântă”. Această culegere cuprinde imnuri și mar­șuri ale tineretului sovietic, ale tinerilor din S. U. A., Anglia, Franța, Italia, Indonezia și din multe alte țări. Alături de melo­diile noastre populare, aceste cân­tece au intrat de pe acum în re­pertoriul echipelor artistice care se pregătesc pentru Festival. In cinstea măreței sărbători a tineretului și studenților, Festiva­lul, poeții și scriitorii patriei noa­stre pregătesc noi opere dintre care o bună parte vor apare în curând in Editura Tineretului. Astfel, reportajul literar ,­,Așa va fi la Festival”, scris de St. Iureș, îi poartă pe cititori în zi­lele celor două săptămâni ale Fe­stivalului; în mijlocul întâlnirilor între delegații, a manifestărilor culturale, artistice și sportive, pe care toți tinerii le așteaptă cu en­tuziasm și nerăbdare. Despr­e viața tinerilor de astăzi­ ne vorbește un alt poem „Urmașii lui Roaită”, de St. Iureș, care pre­zintă câteva aspecte din activita­tea tineretului Complexului CFR. „Grivița Roșie”. Viața grea a tineretului din lu­mea capitalistă, lupta tinerilor cin­stiți din această parte a globului, este prezentată in poemul „Phi­lipp Müller”, de Florin Mugur, în­chinat cinstirii memoriei tânărului erou căzut la Essen, sub gloan­țele militariștilor vestgermani. „Toba lui Niki”, un alt volum e­­ditat in cinstea Festivalului, cu­prinde o culegere de povestiri des­pre lupta pentru pace la care iau parte și copiii din țările capita­liste. Despre acțiunile eroice ale tinerilor din țările dependente și coloniale din America Latină, Asia și Africa ne vorbește cartea „Ur­mașii surorilor Trang”, povestiri de E. Suter și P. Antal. In preajma Festivalului, Editu­ra Tineretului va da cititorilor și câteva traduceri din literatura so­vietică. Una din aceste lucrări, „Stea­gul prieteniei” de V. Ardamatschi, înfățișează cititorilor câteva ima­gini ale mărețelor manifestări care au avut loc în timpul celui de al III-lea Festival Mondial al Tine­retului și Studenților de la Berlin. Deasemeni vor apare cărțile: „Fla­căra mâniei” de B. Vogodscaia, a cărei acțiune se desfășoară în In­­diile Olandeze, și reportajul „In țara prietenilor” de I. Grușinschi.­cr­* «mintă aspecte al­e vieții noi din Cehoslovacia demo­­crat-populară. Alături de cărțile tipărite în limba română, Editura Tineretului pregătește cărți noi și pentru ti­neretul și copiii minorităților na­ționale din țara noastră. „Te salut tineret” este titlul unei culegeri de poezii și poeme în limba maghiară ale poeților Horvat Imre, N­orvai István, Fr. Szemler, E. AÎajtenyi și alții. Tot în limba maghiară apare și reportajul lui G. Domocoș „Cel mai prețios salut”, scris cu ocazia inaugurării Canalului Navigabil Volga-Don. În limba germană va apare zi­­­lele acestea volumul, de versuri „Pe acelaș drum”, de F. J. Bul­­hardt. Cartea înfățișează realiză­rile cu care Tineretul german din R.P.R. întâmpină Festivalul. Una dintre lucrările ce trebuesc evi­dențiate este și romanul în limba sârbă „Drum luminos” a lui R. Svetomir, o carte despre tinerii sârbi dintr’un sat al regiunii Ti­mișoara care contribue la organiza­rea unei gospodării agricole colec­tive. In curând, rafturile librăriilor și bibliotecilor vor primi sute și mii de exemplare din aceste cărți. Ele vor constitui o lectură plăcută și fo­lositoare cu prilejul evenimentelor însemnate din viața tineretului, Congresul și Festivalul Mondial Smim •?.*§« Prieteniij Pionierii la strânsul spicelor Miriștile țepoase, rămase pen­tru scurt timp nedesmiriiștite, bat în culoarea aurului și a aramei. Asemeni unor maci purpurii, îm­prăștiați peste câmp, se văd cra­vatele roșii ale pionierilor din Po­iana Mare, veniți la strânsul spi­celor. Culeg cu grijă spic cu spic. Nici­­un bob să nu se piardă din roada bogată a acestui an, din pâinea poporului muncitor. E a șaptea zi de când strâng spicele. Și în aste șapte zile, rodul muncii lor s’a dovedit a fi bogat. Câmpul freamătă de muncă și voie bună. Puse pe întrecere, pio­niere fruntașe în învățătură ase­meni lui Toma Ana, Gheorghișan Maria, Teodorescu Albania, Du­­mitrescu Sofia și altele, strâng cu mult sârg și spor spicele rămase în urma secerătoarelor, de pe te­renul gospodăriei agricole colective „Viață nouă”. Alții, conduși de pio­nierul Dinu Sever, plini de hăr­nicie, crăiesc snopii. — Iacă tovarăși, e a șaptea zi de când culegem... Am strâns spice destul de multe. Cam câte kg. de boabe, credeți că vom scoate după treer? Ca un râu cristalin s’au revăr­sat părerile fiecăruia. Au căzut de acord că din spicele strânse ei vor putea obține peste 120 kg. Teodorescu Melania își continuă spusele: — Eu zic că aceste boabe să le valorificăm prin cooperativă, iar suma obținută s’o dăruim­ drept cadou Festivalului. — Urat... Ce bine!... Așa vom face!... — Și apoi, valorificând prin cooperativă contribuim și noi la întărirea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat. In afară de asta,­ cooperativa ne va da în schimb ciment pentru construirea căminu­­lui cultural. Alături de grupul voios al pilt­­o­nierilor stau instructoarele Bojiu Zoe și Ivan Viorica. Privesc, cu inimile pline de bucurie la acești pionieri harnici care-și chivernisesc atât de bine sporul și roadele muzi­­cii lor avântate. Cooperativa Novaci și achiziți Desfășurând o intensă activitate în rândul țăranilor muncitori pen­tru a contracta cât mai mari can­tități de fructe, consiliul de con­ducere al cooperativei din comuna Novaci, a reuși­t să încheie contracte cu țăranii muncitori pentru 22.000­­ kg. mere și 7.200 kg. struguri. Odată cu aceasta consiliul de con­ducere al cooperativei Novaci, a luat din timp măsurile organi­zatorice pentru a dota cu uneltele și aparatele necesare centrele de gi­l­ia,e§­iș, Jfottțificat și s’a angajat fruntașă la contractări­i de fructe personalul ce deservește aceste cen­tre, astfel ca lucrul să nu stagneze nici in timpul nopții. Centrul de pulpare din comuna Novaci și-a început lucrul în ziua de 12 Iulie, reușind să achiziționeze peste 200 kg. vișine și 18 kg.­­ sin­gu­ră. Primii țărani muncitori care au valorificat prin centre de pulpat vișine și smeură au fost Martescu Dumitru, Gosor Ilie, Cea­­­ușescu Ion, Duligeanu Ion și alții.1 V. MIHMLESCU coresp.

Next