Inainte, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2613-2638)
1953-07-22 / nr. 2631
In întâmpinarea mărețului vestif al PÂINEA PRIMEI RECOLTE Soarele săgetează pământul cu sulițe de foc. Dacă privești in urmă pe unde a trecut secerătoarea ți se pare că depărtările clocotesc. Adierea ușoară face să tremure pânza roșie a drapelului înfipt între căpițele din stânga tarlalei, acolo unde lucrează brigada Alexandrinei. In depărtare se aude uruitul molcom al tractorului. Drumul pe care și-l face secerătoarea despărțind tarlaua în două, se lărgește tot mai mult. Cuțitele mușcă din mărginea lanului și lasă în urmă snopii legați. Când tractorul ajunse în dreptul căpițelor din stânga, tractoristul îl opri. Radiatorul improșcă aburi și stropi de apă fierbbinte. — Măi fetelor —■ strigă tractoristul — dați-mi și mie urciorul! Alexandrina lăsă furca înfiptă în snop. Din frunzele de alun îngrămădite la umbra unei căpițe scoase urciorul și alergă la tractorist. .— Ți-e sete semetistule? — Da, mi-e sete și mie și tractorului. Privește-i cum suflă. Trecu apoi mâneca cămășii pe fața îmbrobonată și in urma ei, obrazu-i rămase îmbujorat. — Chipeș flăcău! gândi Alexandrina —■ și-i întinse povara. — Ține semetistule! Tractoristul apucă urciorul și bău pe nerăsuflate. Mașinăria se urai apoi din loc și peste câteva minute, nu se mai văzu decât secerătoarea invârtindu-se în depărtare ca o moară de vânt. * Inserarea cuprinsese de mult câmpurile: înainte de a se opri din lucru, tractoristul întoarse capul și privi în urmă miriștea. O fată alerga după tractor. Flăcăul grăbi o vreme motorul, dar Alexandrina îl ajunse și într’o clipă, fu lângă el pe tractor. — Fetele au o rugăminte, semetistule! ■— Să aud, despre ce-i vorba... — Știi, — vorbimn șoaptă Alexandrina — eu aștept o hirtie de la raion. Trebue să plec la Festival la București. Cei din colectivă mau ales delegată. — Și, înainte de a pleca vrei să vezi grâul secerat? — Nu-i vorba numai despre asta semetistule, înainte de a pleca vreau să-l văd treprat, vreau să și măcinăm un sac. Fetele vor să facă o pâine din recolta nouă. — Ei și...? ■— Stai să vezi. Facem o pâine frumoasă cu împletituri. Eu o iau cu mine la București, chem in jurul meu flăcăi și fete de toate neamurile, rup pâinea în bucăți, dau la fiecare câte o bucată și le spun: „Luați și gustați fraților, o pâine din prima recoltă a gospodăriei agricole colective din comuna Pluta”. Tractoristul îndrăzni să ridice privirea spre Alexandrina. Ochhi lui clipeau veseli, de mirare, dar mai mult de bucurie. — Dacă-i vorba de pâinea primei recolte pertru oaspeți, lăsați pe mine — vorbi de rândul acesta tractoristul în șoaptă. Am însă și eu o rugăminte. Să le spui tinerilor că grâul din care e făcută pâinea, e secerat de mine. Dacă te întreabă careva cum mă biamă să-i spui, Mihalache Petruț, tractorist fruntaș la S.M.T.-ul din Plata. * întunericul cuprinsese depărtările și se furise pe nesimțite până la tractor. Mihalache Petruț aprinse farurile și uruitul tractorului se auzi mai puternic decât înainte. Alexandrina văzu deodată până hăt departe, cum se leagănă spicele lanului, cum tremură în adierea ușoară pânza roșie a drapelului înfipt între căpițele din stânga tarlalei. L. TALAZ Amenajează o grădină botanică Orașul Craiova trebue să îmbrace haină de adevărată sărbătoare în întâmpinarea și în zilele mărețului Festival. înțelegând importanța deosebită a acestui fapt, studenții din anul I ai Institutului Agronomic Craiova muncesc cu mult entuziasm tineresc la amenajarea unei grădini botanice. In timpul lor liber, acești tineri au muncit cu râvnă la amenajarea rondurilor pentru flori, la plantarea de noi plante ornamentale, plivitul brazdelor cu flori, etc. Lucrând după un plan bine stabilit de conducerea Institutului, primind îndrumările prof. dr. Al. Buia și inginerului asistent M. Păun, studenții anului I învață, concomitent cu munca voluntară la amenajarea grădinei botanice, să recunoască diferitele plante, să se deprindă cu munca practică pe teren. Zi de zi lucrările înaintează. Au răsărit ca din pământ ronduri cu flori, alei și brazde sistematic aranjate, etaje florifere, parcele cu specii de plante noi pe care se vor face rotații de culturi, etc. O muncă deosebită, plină de avânt, au depus la crearea acestei grădini botanice tinerii studenți Dragomir Vlad, Marinescu Ion, Tudor Aurel, Stancu Mustățea, Popescu Georgeta, Ghivu Tatiana, Brăiloiu Vasile, Toma Ion și alții. ION PERȘINARU coresp. Muncă de folos obștesc pentru înfrumusețarea comunei In cinstea Festivalului Mondial, tinerii țărani muncitori din comuna Moțăței raionul Calafat mobilizați de organizația U.T.M. și sub îndrumarea organizației de partid participă prin muncă voluntară la diferite acțiuni de folos obștesc. Astfel, în timpul lor liber, ei au prestat peste 1000 ore de muncă voluntară la stinsul varului, căratul cărămizii și nisipului, materiale necesare construcției căminului cultural. De asemenea, ei au amenajat și un teren sportiv, luând parte în acelaș timp la acțiunea de înfrumusețare a comunei, curățind șanțurile și reparând gardurile stricate. In aceste munci, s'au evidențiat în mod deosebit tinerii utemiști Duță Dumitru, Căprărin Ion, Dobre Tudor, Ilie Margareta și Aurel Văcaru. Dl WOHL CONSTANTIN coresp. Și-a depășit angajamentul luat Utemista Gusman Ana, vânzătoare fruntașe la I.C.S. Magazin Universal Craiova și-a luat angajamentul să-și îndeplinească planul pe primele 16 zile ale lunii August până la data de 31 Iulie. Sporindu-i și eforturile în muncă, această tânără a reușit ca încă la data de 1 Iulie să lucreze pentru ziua de 15 August a.c., în acest fel îndeplinindu-și și depășindu-și cu mult angajamentul luat. Pentru succesele deosebite obținute în muncă, tânăra Gusman Ana a fost aleasă de organizația de bază U.T.M. ca participantă la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. In ajutorul gospodăriei de stat Cu sprijinul comitetului raional pentru pregătirea manifestațiilor în vederea Festivalului, tinerii din raionul Corabia în frunte cu atemiștii, sprijină intens campania de recoltare. Zilele trecute un număr de 80 tineri și tinere au mers la gospodăria agricolă de stat din comuna Rusăneștii de Sus pentru a ajuta la recoltatul grâului. Ei au reușit să secere până seara și să lege în snopi grâul de pe 4 ha. Pentru a veni și mai mult în ajutorul acestei gospodării agricole de stat care dispune de mari suprafețe cultivate cu grâu, atemiștii din Corabia au prestat peste 1600 ore de muncă voluntară, legând și cloind grâul recoltat de pe o suprafață de 4 ha. Totodată ei au recoltat mazărea de pe o suprafață de 5 ha. In mod deosebit s-au evidențiat utemiștii Pariu Ion, Constantinescu Dumitru, Radu Tudor și alții.1 y. IONESCU coresp. Pentru imbanofofirea adtuiării ll.EI.CC. Segarcea Zilele trecute a avut loc la sfatul popular raional Segarcea o ședință de lucru cu membrii consiliului uniunii raionale a cooperativelor de consum. Cu acest prilej tov. Văcăriță Constantin președintele U.R.G.C. Segarcea, a prezentat o dare de seamă în fața comitetului executiv al sfatului popular raional asupra muncii desfășurate în perioada 1 Ianuarie — 30 iunie 1953. Darea de seamă a scos în evidență faptul că planul la membri societari a fost îndeplinit în procent de 124 la sută, la fondul social cu 73 la sută, planul de cassă a fost realizat în procent de 78 la sută, planul de aprovizionare cu 82 la sută. La achiziții planul a fost îndeplinit pe trimestrul II cu 105 la sută, iar la contractări cu 101 la sută. S-a arătat deasemeni că planul la contractări ar fi putut fi depășit cu mai mult, dacă comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Foișor, Drănic și Belein ar fi mobilizat țăranii muncitori să contracteze cu cooperativele. Comitetele executive ale sfaturilor populare respective n’au dat voie țăranilor muncitori să contracteze mazărea, pe simplul motiv că în planul de cultură nu a fost planificat să se însămânțeze mazărelor Comitetele executive ale sfaturipopulare comunale Țuglui, Bârca, Goicea, Bârza, Gerat și Panaghia nu au acordat sprijinul cuvenit consiliilor de conducere ale cooperativelor, fapt care a dus la neîndeplinirea planului de contractări de către cooperativele respective. Tot astfel, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale Segarcea, Lipov, Panaghia, Bârza, Horezu Poenari, Beleni și Goicea iv au sprijinit îndeplinirea planului la achiziții. Ceva mai mult, salariații sfaturilor populare, nu au fost îndrumați să fie primii în acțiunea valorificărilor de produse agricole prin cooperative, pentru a da astfel exemple și țăranilor muncitori cu gospodării mici și mijlocii. Consiliile de conducere ale cooperativelor din comunele Bârca, Panaghia, Lipov, Horezu Poenari și Padea, nu au fost sprijinite de comitetele executive ale sfaturilor populare, care au pus chiar piedici mobilizării membrilor cooperatori și țăranilor muncitori la adunările pentru alegerea împuterniciților. După darea de seamă prezentată de tov. Văcăriță Constantin, membrii comitetului executiv al sfatului popular raional, cât și unii din consilierii U.R.C.C. Segarcea, au discutat pe marginea dării de seamă prezentate, venind cu sugestii, propuneri și observații. Astfel, tovarășii Radu Constantin, Păsărescu Gheorghe, Mihuțoiu Constantin, Cazacu Constantin și alții au purtat discuții criticând lipsurile existente, arătând în acelaș timp și cauzele acestor lipsuri. Luând cuvântul, tov. Marinescu Dumitru președintele comitetului executiv al sfatului popular raional Segarcea a recunoscut faptul că nu a sprijinit în măsură suficientă conducerea uniunii raionale a cooperativelor de consum Segarcea în ceea ce privește îmbunătățirea mui-In altă ordine de idei vorbitorul a arătat că uniunea raională Segarcea nu a muncit suficient in problema transformării socialiste a agriculturii, existând mulți dintre membrii consiliilor de conducere, ai comisiilor de centre, cât și salariați ai cooperativelor comunale care n’au îndrumat țăranii muncitori să intre în întovărășiri și în gospodăriile agricole colective, ei nefiind exemplu. Pe lângă aceasta mai sunt salariați ai cooperativelor care nu-și achită la timp obligațiile față de stat și nici nu caută să-și valorifice surplusul de produse prin cooperative. In încheierea acestei ședințe, au fost luate o serie întreagă de hotărîri menite să ducă la urgenta lichidare a lipsurilor de până acum. Printre altele, s’a hotărît ca lunar să se analizeze în cadrul comitetului executiv al sfatului popular raional munca U.R.C.C. Segarcea să se asigure mijloacele de transport necesare aprovizionării cooperativelor comunale cu mărfuri, să se lărgească spațiul de comercializare al magazinelor în vederea bunei deserviri a consumatorilor. S’a mai prevăzut antrenarea tuturor deputaților raionali și comunali în sprijinirea muncii cooperativelor. Totodată aparatul sfatului popular raional și cel al uniunii raionale a cooperativelor de consum vor conlucra intens în vederea atragerii de noi membri în cooperative și pentru autofinanțarea cooperativelor. N. SPĂNU , coresp. Mai multă activitate la căminul cultural din comuna Vânători Căminele culturale dela sate au un rol hotărîtor, atât în desăvârșirea revoluției culturale, cât și în mobilizarea masselor de oameni ai muncii la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la măsurile de îmbunătățire a agitației politice în rândurile oamenilor muncii și de Hotărîrea guvernului și partidului din 9 Mai a.c. Dar se vede treaba că în comuna Vânători, raionul Cujmir, tov. Constantin Goagă — directorul căminului cultural, — nu vrea să-și dea tot interesul în organizarea și planificarea unei temeinice activități culturale. Astfel, la căminul cultural sunt rare zilele în care se prezintă festivaluri artistice, iar cele care au loc, sunt lipsite de un conținut strâns legat de evenimentele mai importante. Conferințele asupra campaniei agricole de vară se țin și acestea în mod neregulat. O atitudine care trebue combătută cu tărie este aceea că tov. Constantin Goagă când este chemat la sfatul popular al comunei pentru diferite sarcini sau instrucțiuni, nu vine decât în urma unei invitații ,,speciale” trimisă cu condica de expediție a sfatului popular. Tot la căminul cultural din această comună, gardul de la stradă a căzut de mult fără ca cei din colectivul de conducere a căminului să se sesizeze de acest fapt. Cum poate căminul cultural să trezească în rândurile țăranilor muncitori dragostea pentru tot ceea ce este frumos, din moment ce are asemenea lipsuri? Sfatul popular al comunei Vânători din raionul Cujmir, sub îndrumarea organizației de bază, trebue să ia grabnice măsuri pentru înlăturarea nepăsării care se manifestă din partea conducerii căminului față de munca cultural- educativă. P. FUGACII coresp. Dela 1 August FLACĂRA apare bilunar la 1 și 15 ale lunii. 32 pagini, prețul lei 1,50. 4 planșe în culori. Abonamentele se fac la toate ghișeele oficiilor poștale și la secțiile raionale de Difuzare a Presei. Prețul abonamentelor: 3 luni (6 numere) 9 lei; 6 luni (12 numere) 18 lei; 1 an (24 numere) 36 lei. In cinstea fciMirii apar noi cârti pentru tinerii cititori In cinstea celui de al III-lea Congres Mondial al Tineretului și a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, Editura Tineretului a pregătit noi cărți pentru copii și tineret. Astfel, broșura „Să întâmpinăm, cu noi succese cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului și cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie”, răspândește chemarea patriotică către toți tinerii țării noastre de a intensifica pregătirile în vederea găzduirii celor două mari evenimente din lunile Iulie și August. O altă carte, „Copiii de pe 1 lang Tse”, a tinerei scriitoare Sofrana Ursu, cuprinde istorisirea emoționantă a activității unui grup umurist de copii din China de Mijloc, care iau parte, alături de părinții și frații lor mai mari, la lupta pentru eliberarea patriei și pentru construirea orânduirii democrat-populare. Despre copiii, din cealaltă parte a lumii, despre viața grea a copiilor din Statele Unite ale Americii și din Anglia, ne vorbesc cele două povestiri cuprinse în volumul „Cei de-o vârstă cu tine” de Gleb și Nicolai Cornarovschi. Dar în aceste țări tineretul nu se lasă învins și nu va permite niciodată să fie transformat în carne de tun. Tinerii din toate țările lumii luptă pentru a-și apăra viitorul, pentru a înlocui neștiința și misticismul cu lumina științei și culturii, pentru a opune războiului pacea. Despre această luptă nobilă vorbesc cântecele din volumul „Tineretul lumii cântă”. Această culegere cuprinde imnuri și marșuri ale tineretului sovietic, ale tinerilor din S. U. A., Anglia, Franța, Italia, Indonezia și din multe alte țări. Alături de melodiile noastre populare, aceste cântece au intrat de pe acum în repertoriul echipelor artistice care se pregătesc pentru Festival. In cinstea măreței sărbători a tineretului și studenților, Festivalul, poeții și scriitorii patriei noastre pregătesc noi opere dintre care o bună parte vor apare în curând in Editura Tineretului. Astfel, reportajul literar ,,Așa va fi la Festival”, scris de St. Iureș, îi poartă pe cititori în zilele celor două săptămâni ale Festivalului; în mijlocul întâlnirilor între delegații, a manifestărilor culturale, artistice și sportive, pe care toți tinerii le așteaptă cu entuziasm și nerăbdare. Despre viața tinerilor de astăzi ne vorbește un alt poem „Urmașii lui Roaită”, de St. Iureș, care prezintă câteva aspecte din activitatea tineretului Complexului CFR. „Grivița Roșie”. Viața grea a tineretului din lumea capitalistă, lupta tinerilor cinstiți din această parte a globului, este prezentată in poemul „Philipp Müller”, de Florin Mugur, închinat cinstirii memoriei tânărului erou căzut la Essen, sub gloanțele militariștilor vestgermani. „Toba lui Niki”, un alt volum editat in cinstea Festivalului, cuprinde o culegere de povestiri despre lupta pentru pace la care iau parte și copiii din țările capitaliste. Despre acțiunile eroice ale tinerilor din țările dependente și coloniale din America Latină, Asia și Africa ne vorbește cartea „Urmașii surorilor Trang”, povestiri de E. Suter și P. Antal. In preajma Festivalului, Editura Tineretului va da cititorilor și câteva traduceri din literatura sovietică. Una din aceste lucrări, „Steagul prieteniei” de V. Ardamatschi, înfățișează cititorilor câteva imagini ale mărețelor manifestări care au avut loc în timpul celui de al III-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Berlin. Deasemeni vor apare cărțile: „Flacăra mâniei” de B. Vogodscaia, a cărei acțiune se desfășoară în Indiile Olandeze, și reportajul „In țara prietenilor” de I. Grușinschi.cr* «mintă aspecte ale vieții noi din Cehoslovacia democrat-populară. Alături de cărțile tipărite în limba română, Editura Tineretului pregătește cărți noi și pentru tineretul și copiii minorităților naționale din țara noastră. „Te salut tineret” este titlul unei culegeri de poezii și poeme în limba maghiară ale poeților Horvat Imre, Norvai István, Fr. Szemler, E. AÎajtenyi și alții. Tot în limba maghiară apare și reportajul lui G. Domocoș „Cel mai prețios salut”, scris cu ocazia inaugurării Canalului Navigabil Volga-Don. În limba germană va apare zilele acestea volumul, de versuri „Pe acelaș drum”, de F. J. Bulhardt. Cartea înfățișează realizările cu care Tineretul german din R.P.R. întâmpină Festivalul. Una dintre lucrările ce trebuesc evidențiate este și romanul în limba sârbă „Drum luminos” a lui R. Svetomir, o carte despre tinerii sârbi dintr’un sat al regiunii Timișoara care contribue la organizarea unei gospodării agricole colective. In curând, rafturile librăriilor și bibliotecilor vor primi sute și mii de exemplare din aceste cărți. Ele vor constitui o lectură plăcută și folositoare cu prilejul evenimentelor însemnate din viața tineretului, Congresul și Festivalul Mondial Smim •?.*§« Prieteniij Pionierii la strânsul spicelor Miriștile țepoase, rămase pentru scurt timp nedesmiriiștite, bat în culoarea aurului și a aramei. Asemeni unor maci purpurii, împrăștiați peste câmp, se văd cravatele roșii ale pionierilor din Poiana Mare, veniți la strânsul spicelor. Culeg cu grijă spic cu spic. Niciun bob să nu se piardă din roada bogată a acestui an, din pâinea poporului muncitor. E a șaptea zi de când strâng spicele. Și în aste șapte zile, rodul muncii lor s’a dovedit a fi bogat. Câmpul freamătă de muncă și voie bună. Puse pe întrecere, pioniere fruntașe în învățătură asemeni lui Toma Ana, Gheorghișan Maria, Teodorescu Albania, Dumitrescu Sofia și altele, strâng cu mult sârg și spor spicele rămase în urma secerătoarelor, de pe terenul gospodăriei agricole colective „Viață nouă”. Alții, conduși de pionierul Dinu Sever, plini de hărnicie, crăiesc snopii. — Iacă tovarăși, e a șaptea zi de când culegem... Am strâns spice destul de multe. Cam câte kg. de boabe, credeți că vom scoate după treer? Ca un râu cristalin s’au revărsat părerile fiecăruia. Au căzut de acord că din spicele strânse ei vor putea obține peste 120 kg. Teodorescu Melania își continuă spusele: — Eu zic că aceste boabe să le valorificăm prin cooperativă, iar suma obținută s’o dăruim drept cadou Festivalului. — Urat... Ce bine!... Așa vom face!... — Și apoi, valorificând prin cooperativă contribuim și noi la întărirea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat. In afară de asta, cooperativa ne va da în schimb ciment pentru construirea căminului cultural. Alături de grupul voios al piltonierilor stau instructoarele Bojiu Zoe și Ivan Viorica. Privesc, cu inimile pline de bucurie la acești pionieri harnici care-și chivernisesc atât de bine sporul și roadele muzicii lor avântate. Cooperativa Novaci și achiziți Desfășurând o intensă activitate în rândul țăranilor muncitori pentru a contracta cât mai mari cantități de fructe, consiliul de conducere al cooperativei din comuna Novaci, a reușit să încheie contracte cu țăranii muncitori pentru 22.000 kg. mere și 7.200 kg. struguri. Odată cu aceasta consiliul de conducere al cooperativei Novaci, a luat din timp măsurile organizatorice pentru a dota cu uneltele și aparatele necesare centrele de gilia,e§iș, Jfottțificat și s’a angajat fruntașă la contractării de fructe personalul ce deservește aceste centre, astfel ca lucrul să nu stagneze nici in timpul nopții. Centrul de pulpare din comuna Novaci și-a început lucrul în ziua de 12 Iulie, reușind să achiziționeze peste 200 kg. vișine și 18 kg. singură. Primii țărani muncitori care au valorificat prin centre de pulpat vișine și smeură au fost Martescu Dumitru, Gosor Ilie, Ceaușescu Ion, Duligeanu Ion și alții.1 V. MIHMLESCU coresp.