Inainte, iunie 1954 (Anul 11, nr. 2895-2920)

1954-06-11 / nr. 2904

X. PROLI TAPI DIN TOATE TARILE, UNI TI-VAI 5/ 1JL ST­ATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL X NR. 2904 VINERI 11 IUNIE 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pentru grabnica terminare a reparațiilor în S.M.T. și G.AS. Răspunzînd intereselor poporu­lui muncitor, oamenii muncii de la sate au cea dinții datorie să nu precupețească nici un efort în efectuarea cit mai grabnică și de bună calitate a reparațiilor tuturor mașinilor și uneltelor a­­gricole necesare campaniei de recoltare. In această bătălie pa­triotică, — alături de țăranii mun­citori colectiviști, întovărășiți și cei cu gospodării individuale —­ sarcini de mare răspundere re­vin S.M.T.-urilor și gospodării­lor agricole ale statului. Atît G.A.S. și în deosebi S.M.T., con­stituie cele mai de seamă pîr­­ghii ale statului democrat popu­lar în lupta pentru introducerea tehnicii avansate în agricultura noastră, deoarece dispun de ca­dre de ingineri și tehnicieni cu un înalt nivel științific, precum și de un bogat și modern parc de tractoare, batoze de treer, sece­­rători, combine și alte și unelte agricole, cu care mașini au fost înzestrate în anii regimului de democrație populară. Spre a da un bun exemplu de urmat țăranilor muncitori co­lectiviști, întovărășiți și cu gos­podării individuale, S.M.T. și G.A.S. sunt obligate să întîmpine campania de recoltare cu toate mașinile și uneltele agricole ne­cesare secerișului și ticerișului reparate în cele mai bune con­diții, și bine aprovizionate cu pie­se de schimb, carburanți, lu­­breianți, etc. pe tot timpul cam­paniei de recoltare. In această dir­egie, Hotărîrea guvernului și partidului din 29 mai a. c . sta­bilești că : „Ministerul Agricul­turii și Silviculturii și comitete­le executive ale sfaturilor popu­lare sînt obligate să ia măsuri în gospodăriile agricole ale sta­tului, stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile anexe pentr­u: punerea in stare de func­­ți­e a cositorilor, secerătorilor simple, a secerătorilor-legători, greblelor mecanice, locomobile­­lor, tractoarelor, motoarelor, ba­tozelor, combinelor, tr­oarelor, selectoarelor, dezmiriștitoarelor, plugurilor și a mijloacelor de transport, pînă la data de 20 iu­nie a. c.”... Invățînd din lipsurile de anul trecut, organizîndu-și temeinic munca și folosind cît mai intens rezervele interne, numeroase S.M.T.-uri și gospodării de stat, din regiunea noastră au obținut însemnate succese în îndeplini­rea sarcinilor ce decurg din Ho­tărâre. Vrednice de urmat în a­­ceastă privință sînt exemplele date de S.M.T. Obîrșia de Cîmp, raionul Cuj­mir și Poiana Mare, raionul Calafat, care, pînâ data de 7 iunie, a. c., îndeplini­sa­seră planul de reparații în pro­cent de peste 70 la sută la bato­zele de treer, sută la sută la se­­cerători-legători, 50 la sută la tractoare, etc. Intr-o situație ase­mănătoare se află reparațiile la numeroase gospodării de stat, printre care cele din comunele Romanești, raionul Craiova, Se­­tarcea și altele. Multe conduceri de gospodării le stat și mai ales de S.M.T., nu privesc însă cu toată răspunderea reparațiile mașinilor și uneltelor agricole necesare campaniei de recoltare. La S.M.T. Olari, raionul Balș (director Radu Gheorghe), Vînju Mare, (director Staicu Du­mitru), pînă la data de 6 iunie c., nu se definitivase nici pla­nul de organizare a echipelor pentru reparații, nu se luase nici o măsură pentru verificarea tractoarelor, cu toate că acestea au sosit din campania de primă­vară în ambele stațiuni de a­­proape două săptămîni. De ase­menea, n-au fost luate măsuri pentru aprovizionarea cu piese de schimb, carburanți, lubrefi­­anți, etc. Dacă astfel stau lucrurile, este oare de mirare că, pînă la data de 5 iunie a. c., la S.M.T. Olari, nu s-a reparat nici o ba­toză de treer, din cele 20 plani­ficate pentru reparații, iar S.M.T. Vînju Mare, nu s-a repa­ra­rat decît un singur tractor KD 35, din cele 10 care necesită re­parații ? Incîntată de succesele obținute în campania de primă­vară, conducerea S.M.T. Zănoa­­ga, raionul Caracal (director Ene Constantin), a lăsat, de aseme­nea, ca reparațiile uneltelor și mașinilor agricole, necesare cam­paniei de recoltare, să se des­fășoare la voia întîmplării. Ră­­mînerea în urmă la reparații în multe S.M.T.-uri și gospodării de stat, se datorește atît lipsei de îndrumare și control din par­tea serviciului, regional S.M.T. (șef serviciu I. Sîrbu), a trustului regional Gostat (director N. Ni­­colăescu), cît și dezinteresului manifestat de conducerile aces­tora pentru procurarea pieselor de schimb. O mare vină în acea­stă direcție revine și centrelor mecanice S.M.T. Caracal și Cra­iova care au sarcina să execute reparații capitale. In loc să se aprovizioneze cu piese, sau să ia măsuri pentru ca o parte din aceste piese să fie confecționate în atelierele respective, conducerea centrului mecanic S.M.T. Cra­iova (director Lupulescu Grigo­­re) preferă mai degrabă să trea­că la reformă, unele tractoare care ar putea fi reparate. Astfel de atitudini n-au nimic comun cu lupta oamenilor muncii de pe ogoare pentru pregătirea la timp și în bune condiții a apro­piatei campanii agricole de va­ră. Potrivit sarcinilor ce le revin din Hotărîrea guvernului și par­tidului din 29 mai a. c., între­prinderile industriale, care patro­nează unități agricole, au datoria să efectuieze diferite reparații și să confecționeze piese de schimb, unelte, etc. Neînțelegînd, însă, să-și îndeplinească aceste sarcini, conducerea uzinei de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie” din Craiova (director Lazăr Du­mitru) a refuzat pur și simplu să recondiționeze unele axe de batoze aduse de S.M.T. Olari și Zănoaga, pe motivul că, „uzina n-are strunguri”. Așa cum precizează Hotărîrea guvernului și partidului din 29 mai a. c., organele de partid vor trebui să controleze perma­nent întreprinderile industriale care acordă sprijin tehnico-or­­ganizatoric S.M.T.-urilor și CAS- urilor, și să le îndrume ca prin ajutorul lor să se asigure repa­rarea la timp și buna funcționare a tractoarelor și mașinilor agri­cole. Intrucît timpul este înaintat, conducerile S.M.T. și gospodă­riilor de stat, rămase în urmă cu reparațiile, au datoria să ia toa­te măsurile pentru folosirea la maximum a rezervelor interne, pentru grabnica terminare a re­parațiilor. Organizațiile de bază din aceste unități socialiste, cu sprijinul comitetelor de partid raionale, trebuie să desfășoare o susținută muncă politică, să îndru­me comitetele de întreprindere pentru a organiza întrecerea so­cialistă între echipe și muncitori, întrecere care trebuie să aibă drept obiectiv economisirea mate­rialelor și pieselor de schimb, re­parații de bună calitate, etc. Muncitori și tehnicieni din G.A.S. și S.M.T., depuneți toată capacitatea voastră de muncă pentru ca apropiata campanie de recoltare să vă găsească cu toate mașinile și uneltele agricole re­parate! Minerii de la Albeni obțin noi succese Muncitorii de la mina Albeni au reușit să dobindească impor­tante realizări, în ultima perioadă de timp. Membrii grupelor a I-a și a II-a, care se află în întrecere, și-au organizat temeinic munca, încă din timp ei au pregătit pe locul de muncă materialele necesare, fapt ce a făcut ca în­treaga activitate să se desfășoare conform graficului întocmit. Membrii grupei a II-a condusă de minerul Roman Gheorghe, des­fășurând larg întrecerea socia­listă, au îndeplinit planul în pro­cent de 138,88 la sută, între­cerea socialistă între brigăzile din subteran a fost câștigată de grupa s-a, care a îndeplinit planul de extracție a cărbunelui în procent de 141,64 la sută. După exemplul muncitorilor din subteran, muncitorii de la­­ suprafață au reușit, în cursul lunii mai și în primele zile ale lunii iunie, să obțină importante succese. In mod deosebit, s-au evidențiat muncitorii din echipa condusă de dulgherul Vlădescu Ion, care au executat un volum sporit de lucrări cu 16,89 la sută. GH. NEGRESC!­ cores p, A­u­ rru transformat rar­ițele în prăși­tori convingîndu-se de avantajele ce le au prin efectuarea prășitului cu prășitoarele: tot mai mulți ță­rani muncitori din comuna Podari, raionul Craiova, își transformă ra­­rițele în prășituri. La atelierele de fierărie din co­mună, vin zilnic zeci de țărani muncitori. Astfel, la atelierul de fierărie în care lucrează fierarul Stan Bobocel, în ultimul timp, s-a transformat un număr de 20 rarițe în prășitori. De asemenea, fierarii Gheorghe Fălcoi și­­ Marin Butu­roagă au lu­crat la transformarea a 22 rarițe în prășitori. I. GUȘAȚI­ coresp. Pînâ la 26 iunie a. c. vor fi stabilite locurile ariilor de treerat și vor fi asigurate utilajul și materialul necesar pentru înzestrarea lor (o­în­tu­râs­tori, trioare, selectoare, cîntare verificate, pichete împotriva incendiilor etc.) în vederea bunei funcționări a ariilor, asigurării protecției muncii și securității recoltei.­­Din Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. și a C.C. a­ P.M.R­. cu privire la executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, recoltat, dezmiriștit, treerat, însă­, miitări și arături adinei de toamnă, precum și cu privire la realizarea planului de colectare pe 1954). Lucrări de întreținere a culturilor și de pregătire a campaniei de recoltare la gospodăria de stat Corcova In gospodăria agricolă de stat din comuna Corcova, raionul Stre­­haia, însămînțările de primăvară s-au terminat încă de mult. In prezent, muncitorii acestei gospo­dării de stat acordă o mare atenție muncii de întreținere a culturilor. Pînă la data de 5 iunie a.e., pli­­vitul culturilor de toamnă s-a e­­fectuat în procent de aproape sută la sută. De curînd, s-a început prășitul mecanic la porumb, floarea soarelui și sfeclă furajeră. Paralel cu lucrările de întreți­nere a culturilor, în gospodăria a­­gricolă de stat din Corcova, se des­fășoară intens munca de pregătire a uneltelor agricole necesare cam­paniei de recoltare. Pînă la data de 31 mai, au fost reparate 5 trac­toare, 5 cositori, două secerători, două batoze, două secerători-legă­­tori, un discuitor și o combină. ȘT. FI ROI U coresp. O nouă întovărășire . Zilele trecute, în satul Groșovu,­ comuna Brastavăț, raionul Corabia, s-a inaugurat o întovărășire agri­colă. I întovărășirea cuprinde un număr de 22 familii de țărani muncitori, care s-au hotărit să lucreze pă­­mîntul în comun, după regulile a­­grotehnice și cu mijloace mecanicc în raionul Corabia Ma­re, pentru a obține o recoltă cît mai sporită de cereale la hectar. In fruntea acțiunii pentru crea­rea acestei întovărășiri, s-au si­tuat comunistul Băloi Ion, Nemo­­ianu Oprea, Daminescu Constantin și alții. , EL: CONSTANTINESCU , coresp. La „Casa Pionierilor“ din Tg. Jiu s-a deschis o expoziție de pictură Zilele trecute, la „Casa Pionieri­­­lor” din orașul Tg. Jiu, s-a deschis o expoziție de pictură. To Qopncin p»vr»i/V7iTip cp iifit VP­----------— — r~- - , dea diferite lucrări de pictură, e­­­xecutate cu multă măiestrie de elevii unităților pionierești ale acestui o­­raș. Așa de pildă, se pot observa frumoase reproduceri după unele lucrări ale pictorilor noștri. Lucru­rile „Ciobănașul”, , „Rodica”, „Primăvara”, ale pictorului N. Gri­­­gorescu, sunt reproduse de pionie­rele Daniela Blaga, Prodan Vic­toria și altele.’ MARINESCU MARIN coresp. îngrijesc culturile îndrumați temeinic de către ingi­­­nerii și tehnicienii agronomi de la secția agricolă a sfatului popu­­u­lar­ raional, membrii celor două­ întovărășiri agricole din comuna Giurgița, raionul Segarcea, au por­­­nit din vreme la întreținerea cul­turilor. Folosind fiecare zi bună de lucru și aplicând regulile agrotehnice, pînă in prezent ei au privit în în­tregime suprafețele cultivate cu pă­­­ioase și totodată au executat prima prașilă la porumb, floarea soare­lui, cartofi, etc. La sfecla de zahăr după ce au rărit-o au început și cea de a doua prașilă. Printre pri­mii care au aplicat pină în prezent cite două prășile la sfecla de za­hăr, se numără țăranii muncitori :Grigore Florea, Dob­lescu Ilie, Flo­­­rea Radu, I. Prioteasa și Preda I. Dumitru. N. SPINŰ coresp: Realizările muncitorilor de la întreprinderea regională auto Numeroși muncitori de la în­treprinderea regională de trans­porturi auto Craiova, au izbutit să-și îndeplinească înainte de ter­men sarcinile de plan. Acordînd o deosebită atenție îngrijirii mașinilor pe care lu­crează, respectînd viteza medie, greutatea încărcăturii și presiunea cauciucurilor, șoferii Tatu Virgil, Petrescu David, Badea Constantin și alții, au îndeplinit planul de transporturi, pe luna aprilie, un procent de 125 la sută. Șoferii mai sus amintiți au realizat sar­cina de plan pe luna mai, cu 6 zile înainte de termen, încă de la data de 26 mai, șoferii Badea Constantin și Petrescu David e­­fectuau transporturi în contul lunii iunie. Și membrii colectivului de muncă de la atelierul de reparații auto au realizat însemnate depășiri de normă. Astfel, comuniștii Șufană Constantin și Patușinschi Mihail îndeplinesc zilnic cite 2 și chiar 3 norme intr-un schimb. Meca­nicii Stă­n­escu Radulian și Popov Vasile au sporit volumul repara­țiilor cu peste 200 la sută. « A * /in/» /T O­U< /V­I% fi 1 it UI///UN­­UlCdL UUUU­UUI­ de clasă Comitetul executiv al sfatului popular din comuna Novaci a ho­tă­rit ca, din sumele încasate prin autoimp­unere, să construiască,­prin­­­tre altele, încă două săli de clasă­ necesare școlii elementare slut co­­mună. Această hotărîre a și fost pusă, în aplicare. Astfel, zilele trecute, numeroși țărani muncitori în frunte cu vicepreședinta comi­tetului executiv al sfatului popu­­lar, tov. Tomai Dochia, au luat parte la primele lucrări de cons­­­trucție. , N. cingy coresp,' Se ridică noi cadre tehnice Pe o stradă lăturalnică din o­­rașul Craiova, ferită de zgomotul mașinilor, printre bolțile stufoase ale salcîmilor, se vede sclipind, în bătaia razelor de soare, acoperi­șul unei case văruite în alb. In această clădire se desfășoară,­ ca intr-un stup de albine, o viață minunată, o rodnică activitate. Un freamăt viu stăpîn­ește aici împre­jurimile. Am intrat pe poarta acestei clă­­diri. In dosul ferestrelor mari, lu­minate ziua și noaptea, tineri vo­­­ioși mînuiesc cu pricepere mașini,­ anume făcute pentru ei. In colțul unui rond ce se află așezat de-a lungul aleelor, se ridică un panou pe care este scris cu litere albe: „Școala profesională metalurgică nr. 2 Craiova, școală fruntașă pe regiune”.­­ Școala a luat ființă în anul 1948, în urma actului revoluționar al naționalizării principalelor mijloace de producție. Acum zece ani, sub acoperămîntul acestei clădiri se lăfăiau numai cîteva persoane din familia fostului exploatator Andre­­­escu. In fabricile și pe moșiile a­­cestuia, robeau oameni ai căror copii n-aveau măcar o fărâmă de pîine să-și astîrapere foamea. A­­ceste zile grele pentru copiii oa­menilor muncii au apus pentru totdeauna. * Pe lingă școală există un că­min cu dormitoare confortabile. Un pavilion cuprinde 5 săli de cursuri, altele au fost amenajate­­ pentru lucrările practice ale ele­­v­­ilor. In cadrul școlii există ate­lierele de fierărie,’ ‘strungărie,’ su­­dură și lăcătușerie, săli de mese, precum și o sală de festivități. Școala are o bibliotecă cu cărți,­ reviste și ziare, toate la îndemîna elevilor și profesorilor. Pe lingă fiecare clasă, urmează să se creeze de asemenea, gîlg­ă mică bibliotecă. Elevii trebuie să aibă condiții de învățătură tot mai prielnice. In acest scop, direcția școlii a ame­najat special un atelier mecanic. Două rînduri de bancuri cu men­ghine și cu tot felul de unelte, cî­teva strunguri, bormașine și o ra­­boteză mare, formează utilajul spe­cial al atelierului. Aici lucrează 23 de elevi din primul an. Profe­sorul Radu Șerban stă toată ziua în mijlocul lor. Dacă n-ar fi tabla și tovarășul profesor, ai putea să crezi că e un adevărat atelier unde lucrează muncitori înaintați. Și intr-adevăr,­ elevii se simt aici ca muncitorii. In fiecare zi, sunt pon­­­tați pe fișa instalată la intrarea în atelier. Intre grupele de elevi, fee fac practică în atelier, a fost organizată întrecerea. Pe o bucată rotundă de tablă, câțiva din elevi au scris de curînd rezultatele în­trecerii în muncă. — Sînt aici elevi, spune tov. profesor, care într-un scurt timp și-au dezvoltat aptitudinile. Vlad Constantin vrea să fie lăcătuș, iar Togoe Ilie s-a împrietenit din pri­mele zile cu laborizere. Școala se mîn­drește cu elevi dti Ci­ipescu Antonina, Mateescu Vir­­ginia, Ghioca Fima, și Ferenț Aurel. Elevii anilor II și III, lucrează a­­cum singuri la mașini, ca și mun­­citorii calificați. , In ultimele zile, pe lista evident țiaților, muncitorii de la uzina de mașini și unelte agricole No­iembrie” au citit și numele a 5 elevi care au făcut practică alături de ei. In cadrul orelor de curs, ingi­­nerii uzinei le predau lecții de specialitate. Fiecare lecție este le­­gată de viața uzinei. La turnătorie,­ de pildă, din pricina unor greșeli, a fost rebutată, nu de mult, o piesă. La prima lecție, s-a arătat elevilor care a fost greșeala și ce urmări a avut ea in muncă. Prin aceasta elevii dobîndesc cunoștințe tehnice temeinice. , Intre ucenicii de ozi pe care ex­­­ploatarea capitaliștilor îi împiedica, să devină muncitori calificați și între elevii de azi ai școlii pro­­fesionale, care pășesc pe drumul larg deschis de partid este o di­­ferență mare. Elevii de azi, tehnicienii de mu­lte,1 învață pentru a-și îmbogăți cunoș­tințele, pentru a da un randament ridicat în muncă, contribuind ast­fel la îmbunătățirea nivelului de trai al celor ce muncesc. In felul acesta, se ridică noi cadre tehnice, tot mai multe, tot mai bine pregătite, cadre pre­țioase luptei pentru o producția și o productivitate cît mai ridi­cată, pentru construirea sociali­s­­atului in pa­­tra noastră. M. AISGIESCU In clișeu: In atelierul-scoală, prof. Radu Șerban dă îndrumări elevilor.

Next