Inainte, iunie 1954 (Anul 11, nr. 2895-2920)
1954-06-11 / nr. 2904
X. PROLI TAPI DIN TOATE TARILE, UNI TI-VAI 5/ 1JL STATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL X NR. 2904 VINERI 11 IUNIE 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pentru grabnica terminare a reparațiilor în S.M.T. și G.AS. Răspunzînd intereselor poporului muncitor, oamenii muncii de la sate au cea dinții datorie să nu precupețească nici un efort în efectuarea cit mai grabnică și de bună calitate a reparațiilor tuturor mașinilor și uneltelor agricole necesare campaniei de recoltare. In această bătălie patriotică, — alături de țăranii muncitori colectiviști, întovărășiți și cei cu gospodării individuale — sarcini de mare răspundere revin S.M.T.-urilor și gospodăriilor agricole ale statului. Atît G.A.S. și în deosebi S.M.T., constituie cele mai de seamă pîrghii ale statului democrat popular în lupta pentru introducerea tehnicii avansate în agricultura noastră, deoarece dispun de cadre de ingineri și tehnicieni cu un înalt nivel științific, precum și de un bogat și modern parc de tractoare, batoze de treer, secerători, combine și alte și unelte agricole, cu care mașini au fost înzestrate în anii regimului de democrație populară. Spre a da un bun exemplu de urmat țăranilor muncitori colectiviști, întovărășiți și cu gospodării individuale, S.M.T. și G.A.S. sunt obligate să întîmpine campania de recoltare cu toate mașinile și uneltele agricole necesare secerișului și ticerișului reparate în cele mai bune condiții, și bine aprovizionate cu piese de schimb, carburanți, lubreianți, etc. pe tot timpul campaniei de recoltare. In această diregie, Hotărîrea guvernului și partidului din 29 mai a. c . stabilești că : „Ministerul Agriculturii și Silviculturii și comitetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să ia măsuri în gospodăriile agricole ale statului, stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile anexe pentru: punerea in stare de funcție a cositorilor, secerătorilor simple, a secerătorilor-legători, greblelor mecanice, locomobilelor, tractoarelor, motoarelor, batozelor, combinelor, troarelor, selectoarelor, dezmiriștitoarelor, plugurilor și a mijloacelor de transport, pînă la data de 20 iunie a. c.”... Invățînd din lipsurile de anul trecut, organizîndu-și temeinic munca și folosind cît mai intens rezervele interne, numeroase S.M.T.-uri și gospodării de stat, din regiunea noastră au obținut însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor ce decurg din Hotărâre. Vrednice de urmat în această privință sînt exemplele date de S.M.T. Obîrșia de Cîmp, raionul Cujmir și Poiana Mare, raionul Calafat, care, pînâ data de 7 iunie, a. c., îndeplinisaseră planul de reparații în procent de peste 70 la sută la batozele de treer, sută la sută la secerători-legători, 50 la sută la tractoare, etc. Intr-o situație asemănătoare se află reparațiile la numeroase gospodării de stat, printre care cele din comunele Romanești, raionul Craiova, Setarcea și altele. Multe conduceri de gospodării le stat și mai ales de S.M.T., nu privesc însă cu toată răspunderea reparațiile mașinilor și uneltelor agricole necesare campaniei de recoltare. La S.M.T. Olari, raionul Balș (director Radu Gheorghe), Vînju Mare, (director Staicu Dumitru), pînă la data de 6 iunie c., nu se definitivase nici planul de organizare a echipelor pentru reparații, nu se luase nici o măsură pentru verificarea tractoarelor, cu toate că acestea au sosit din campania de primăvară în ambele stațiuni de aproape două săptămîni. De asemenea, n-au fost luate măsuri pentru aprovizionarea cu piese de schimb, carburanți, lubrefianți, etc. Dacă astfel stau lucrurile, este oare de mirare că, pînă la data de 5 iunie a. c., la S.M.T. Olari, nu s-a reparat nici o batoză de treer, din cele 20 planificate pentru reparații, iar S.M.T. Vînju Mare, nu s-a repararat decît un singur tractor KD 35, din cele 10 care necesită reparații ? Incîntată de succesele obținute în campania de primăvară, conducerea S.M.T. Zănoaga, raionul Caracal (director Ene Constantin), a lăsat, de asemenea, ca reparațiile uneltelor și mașinilor agricole, necesare campaniei de recoltare, să se desfășoare la voia întîmplării. Rămînerea în urmă la reparații în multe S.M.T.-uri și gospodării de stat, se datorește atît lipsei de îndrumare și control din partea serviciului, regional S.M.T. (șef serviciu I. Sîrbu), a trustului regional Gostat (director N. Nicolăescu), cît și dezinteresului manifestat de conducerile acestora pentru procurarea pieselor de schimb. O mare vină în această direcție revine și centrelor mecanice S.M.T. Caracal și Craiova care au sarcina să execute reparații capitale. In loc să se aprovizioneze cu piese, sau să ia măsuri pentru ca o parte din aceste piese să fie confecționate în atelierele respective, conducerea centrului mecanic S.M.T. Craiova (director Lupulescu Grigore) preferă mai degrabă să treacă la reformă, unele tractoare care ar putea fi reparate. Astfel de atitudini n-au nimic comun cu lupta oamenilor muncii de pe ogoare pentru pregătirea la timp și în bune condiții a apropiatei campanii agricole de vară. Potrivit sarcinilor ce le revin din Hotărîrea guvernului și partidului din 29 mai a. c., întreprinderile industriale, care patronează unități agricole, au datoria să efectuieze diferite reparații și să confecționeze piese de schimb, unelte, etc. Neînțelegînd, însă, să-și îndeplinească aceste sarcini, conducerea uzinei de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie” din Craiova (director Lazăr Dumitru) a refuzat pur și simplu să recondiționeze unele axe de batoze aduse de S.M.T. Olari și Zănoaga, pe motivul că, „uzina n-are strunguri”. Așa cum precizează Hotărîrea guvernului și partidului din 29 mai a. c., organele de partid vor trebui să controleze permanent întreprinderile industriale care acordă sprijin tehnico-organizatoric S.M.T.-urilor și CAS- urilor, și să le îndrume ca prin ajutorul lor să se asigure repararea la timp și buna funcționare a tractoarelor și mașinilor agricole. Intrucît timpul este înaintat, conducerile S.M.T. și gospodăriilor de stat, rămase în urmă cu reparațiile, au datoria să ia toate măsurile pentru folosirea la maximum a rezervelor interne, pentru grabnica terminare a reparațiilor. Organizațiile de bază din aceste unități socialiste, cu sprijinul comitetelor de partid raionale, trebuie să desfășoare o susținută muncă politică, să îndrume comitetele de întreprindere pentru a organiza întrecerea socialistă între echipe și muncitori, întrecere care trebuie să aibă drept obiectiv economisirea materialelor și pieselor de schimb, reparații de bună calitate, etc. Muncitori și tehnicieni din G.A.S. și S.M.T., depuneți toată capacitatea voastră de muncă pentru ca apropiata campanie de recoltare să vă găsească cu toate mașinile și uneltele agricole reparate! Minerii de la Albeni obțin noi succese Muncitorii de la mina Albeni au reușit să dobindească importante realizări, în ultima perioadă de timp. Membrii grupelor a I-a și a II-a, care se află în întrecere, și-au organizat temeinic munca, încă din timp ei au pregătit pe locul de muncă materialele necesare, fapt ce a făcut ca întreaga activitate să se desfășoare conform graficului întocmit. Membrii grupei a II-a condusă de minerul Roman Gheorghe, desfășurând larg întrecerea socialistă, au îndeplinit planul în procent de 138,88 la sută, întrecerea socialistă între brigăzile din subteran a fost câștigată de grupa s-a, care a îndeplinit planul de extracție a cărbunelui în procent de 141,64 la sută. După exemplul muncitorilor din subteran, muncitorii de la suprafață au reușit, în cursul lunii mai și în primele zile ale lunii iunie, să obțină importante succese. In mod deosebit, s-au evidențiat muncitorii din echipa condusă de dulgherul Vlădescu Ion, care au executat un volum sporit de lucrări cu 16,89 la sută. GH. NEGRESC! cores p, Au rru transformat rarițele în prășitori convingîndu-se de avantajele ce le au prin efectuarea prășitului cu prășitoarele: tot mai mulți țărani muncitori din comuna Podari, raionul Craiova, își transformă rarițele în prășituri. La atelierele de fierărie din comună, vin zilnic zeci de țărani muncitori. Astfel, la atelierul de fierărie în care lucrează fierarul Stan Bobocel, în ultimul timp, s-a transformat un număr de 20 rarițe în prășitori. De asemenea, fierarii Gheorghe Fălcoi și Marin Buturoagă au lucrat la transformarea a 22 rarițe în prășitori. I. GUȘAȚI coresp. Pînâ la 26 iunie a. c. vor fi stabilite locurile ariilor de treerat și vor fi asigurate utilajul și materialul necesar pentru înzestrarea lor (oînturâstori, trioare, selectoare, cîntare verificate, pichete împotriva incendiilor etc.) în vederea bunei funcționări a ariilor, asigurării protecției muncii și securității recoltei.Din Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. și a C.C. a P.M.R. cu privire la executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, recoltat, dezmiriștit, treerat, însă, miitări și arături adinei de toamnă, precum și cu privire la realizarea planului de colectare pe 1954). Lucrări de întreținere a culturilor și de pregătire a campaniei de recoltare la gospodăria de stat Corcova In gospodăria agricolă de stat din comuna Corcova, raionul Strehaia, însămînțările de primăvară s-au terminat încă de mult. In prezent, muncitorii acestei gospodării de stat acordă o mare atenție muncii de întreținere a culturilor. Pînă la data de 5 iunie a.e., plivitul culturilor de toamnă s-a efectuat în procent de aproape sută la sută. De curînd, s-a început prășitul mecanic la porumb, floarea soarelui și sfeclă furajeră. Paralel cu lucrările de întreținere a culturilor, în gospodăria agricolă de stat din Corcova, se desfășoară intens munca de pregătire a uneltelor agricole necesare campaniei de recoltare. Pînă la data de 31 mai, au fost reparate 5 tractoare, 5 cositori, două secerători, două batoze, două secerători-legători, un discuitor și o combină. ȘT. FI ROI U coresp. O nouă întovărășire . Zilele trecute, în satul Groșovu, comuna Brastavăț, raionul Corabia, s-a inaugurat o întovărășire agricolă. I întovărășirea cuprinde un număr de 22 familii de țărani muncitori, care s-au hotărit să lucreze pămîntul în comun, după regulile agrotehnice și cu mijloace mecanicc în raionul Corabia Mare, pentru a obține o recoltă cît mai sporită de cereale la hectar. In fruntea acțiunii pentru crearea acestei întovărășiri, s-au situat comunistul Băloi Ion, Nemoianu Oprea, Daminescu Constantin și alții. , EL: CONSTANTINESCU , coresp. La „Casa Pionierilor“ din Tg. Jiu s-a deschis o expoziție de pictură Zilele trecute, la „Casa Pionierilor” din orașul Tg. Jiu, s-a deschis o expoziție de pictură. To Qopncin p»vr»i/V7iTip cp iifit VP----------— — r~- - , dea diferite lucrări de pictură, executate cu multă măiestrie de elevii unităților pionierești ale acestui oraș. Așa de pildă, se pot observa frumoase reproduceri după unele lucrări ale pictorilor noștri. Lucrurile „Ciobănașul”, , „Rodica”, „Primăvara”, ale pictorului N. Grigorescu, sunt reproduse de pionierele Daniela Blaga, Prodan Victoria și altele.’ MARINESCU MARIN coresp. îngrijesc culturile îndrumați temeinic de către inginerii și tehnicienii agronomi de la secția agricolă a sfatului popuular raional, membrii celor două întovărășiri agricole din comuna Giurgița, raionul Segarcea, au pornit din vreme la întreținerea culturilor. Folosind fiecare zi bună de lucru și aplicând regulile agrotehnice, pînă in prezent ei au privit în întregime suprafețele cultivate cu păioase și totodată au executat prima prașilă la porumb, floarea soarelui, cartofi, etc. La sfecla de zahăr după ce au rărit-o au început și cea de a doua prașilă. Printre primii care au aplicat pină în prezent cite două prășile la sfecla de zahăr, se numără țăranii muncitori :Grigore Florea, Doblescu Ilie, Florea Radu, I. Prioteasa și Preda I. Dumitru. N. SPINŰ coresp: Realizările muncitorilor de la întreprinderea regională auto Numeroși muncitori de la întreprinderea regională de transporturi auto Craiova, au izbutit să-și îndeplinească înainte de termen sarcinile de plan. Acordînd o deosebită atenție îngrijirii mașinilor pe care lucrează, respectînd viteza medie, greutatea încărcăturii și presiunea cauciucurilor, șoferii Tatu Virgil, Petrescu David, Badea Constantin și alții, au îndeplinit planul de transporturi, pe luna aprilie, un procent de 125 la sută. Șoferii mai sus amintiți au realizat sarcina de plan pe luna mai, cu 6 zile înainte de termen, încă de la data de 26 mai, șoferii Badea Constantin și Petrescu David efectuau transporturi în contul lunii iunie. Și membrii colectivului de muncă de la atelierul de reparații auto au realizat însemnate depășiri de normă. Astfel, comuniștii Șufană Constantin și Patușinschi Mihail îndeplinesc zilnic cite 2 și chiar 3 norme intr-un schimb. Mecanicii Stănescu Radulian și Popov Vasile au sporit volumul reparațiilor cu peste 200 la sută. « A * /in/» /T OU< /VI% fi 1 it UI///UNUlCdL UUUUUUI de clasă Comitetul executiv al sfatului popular din comuna Novaci a hotărit ca, din sumele încasate prin autoimpunere, să construiască,printre altele, încă două săli de clasă necesare școlii elementare slut comună. Această hotărîre a și fost pusă, în aplicare. Astfel, zilele trecute, numeroși țărani muncitori în frunte cu vicepreședinta comitetului executiv al sfatului popular, tov. Tomai Dochia, au luat parte la primele lucrări de construcție. , N. cingy coresp,' Se ridică noi cadre tehnice Pe o stradă lăturalnică din orașul Craiova, ferită de zgomotul mașinilor, printre bolțile stufoase ale salcîmilor, se vede sclipind, în bătaia razelor de soare, acoperișul unei case văruite în alb. In această clădire se desfășoară, ca intr-un stup de albine, o viață minunată, o rodnică activitate. Un freamăt viu stăpînește aici împrejurimile. Am intrat pe poarta acestei clădiri. In dosul ferestrelor mari, luminate ziua și noaptea, tineri voioși mînuiesc cu pricepere mașini, anume făcute pentru ei. In colțul unui rond ce se află așezat de-a lungul aleelor, se ridică un panou pe care este scris cu litere albe: „Școala profesională metalurgică nr. 2 Craiova, școală fruntașă pe regiune”. Școala a luat ființă în anul 1948, în urma actului revoluționar al naționalizării principalelor mijloace de producție. Acum zece ani, sub acoperămîntul acestei clădiri se lăfăiau numai cîteva persoane din familia fostului exploatator Andreescu. In fabricile și pe moșiile acestuia, robeau oameni ai căror copii n-aveau măcar o fărâmă de pîine să-și astîrapere foamea. Aceste zile grele pentru copiii oamenilor muncii au apus pentru totdeauna. * Pe lingă școală există un cămin cu dormitoare confortabile. Un pavilion cuprinde 5 săli de cursuri, altele au fost amenajate pentru lucrările practice ale elevilor. In cadrul școlii există atelierele de fierărie,’ ‘strungărie,’ sudură și lăcătușerie, săli de mese, precum și o sală de festivități. Școala are o bibliotecă cu cărți, reviste și ziare, toate la îndemîna elevilor și profesorilor. Pe lingă fiecare clasă, urmează să se creeze de asemenea, gîlgă mică bibliotecă. Elevii trebuie să aibă condiții de învățătură tot mai prielnice. In acest scop, direcția școlii a amenajat special un atelier mecanic. Două rînduri de bancuri cu menghine și cu tot felul de unelte, cîteva strunguri, bormașine și o raboteză mare, formează utilajul special al atelierului. Aici lucrează 23 de elevi din primul an. Profesorul Radu Șerban stă toată ziua în mijlocul lor. Dacă n-ar fi tabla și tovarășul profesor, ai putea să crezi că e un adevărat atelier unde lucrează muncitori înaintați. Și intr-adevăr, elevii se simt aici ca muncitorii. In fiecare zi, sunt pontați pe fișa instalată la intrarea în atelier. Intre grupele de elevi, fee fac practică în atelier, a fost organizată întrecerea. Pe o bucată rotundă de tablă, câțiva din elevi au scris de curînd rezultatele întrecerii în muncă. — Sînt aici elevi, spune tov. profesor, care într-un scurt timp și-au dezvoltat aptitudinile. Vlad Constantin vrea să fie lăcătuș, iar Togoe Ilie s-a împrietenit din primele zile cu laborizere. Școala se mîndrește cu elevi dti Ciipescu Antonina, Mateescu Virginia, Ghioca Fima, și Ferenț Aurel. Elevii anilor II și III, lucrează acum singuri la mașini, ca și muncitorii calificați. , In ultimele zile, pe lista evident țiaților, muncitorii de la uzina de mașini și unelte agricole Noiembrie” au citit și numele a 5 elevi care au făcut practică alături de ei. In cadrul orelor de curs, inginerii uzinei le predau lecții de specialitate. Fiecare lecție este legată de viața uzinei. La turnătorie, de pildă, din pricina unor greșeli, a fost rebutată, nu de mult, o piesă. La prima lecție, s-a arătat elevilor care a fost greșeala și ce urmări a avut ea in muncă. Prin aceasta elevii dobîndesc cunoștințe tehnice temeinice. , Intre ucenicii de ozi pe care exploatarea capitaliștilor îi împiedica, să devină muncitori calificați și între elevii de azi ai școlii profesionale, care pășesc pe drumul larg deschis de partid este o diferență mare. Elevii de azi, tehnicienii de multe,1 învață pentru a-și îmbogăți cunoștințele, pentru a da un randament ridicat în muncă, contribuind astfel la îmbunătățirea nivelului de trai al celor ce muncesc. In felul acesta, se ridică noi cadre tehnice, tot mai multe, tot mai bine pregătite, cadre prețioase luptei pentru o producția și o productivitate cît mai ridicată, pentru construirea socialisatului in patra noastră. M. AISGIESCU In clișeu: In atelierul-scoală, prof. Radu Șerban dă îndrumări elevilor.