Inainte, octombrie 1955 (Anul 12, nr. 3309-3333)

1955-10-14 / nr. 3319

Munca politică—factor principal în îndeplinirea la timp a însămînțărilor de toamnă Recoltele mari obținute în acest an au dovedit cu prisosință însem­nătatea ce o prezintă însămînțatul la timpul optim, folosirea unor se­mințe de bună calitate și aplicarea regulilor agrotehnice. Numeroși țărani muncitori din satele regiunii noastre, folosind timpul prielnic de lucru, au ieșit la executarea însămînțărilor de toamnă, pentru a asigura o recoltă bogată în anul viitor. Ținînd cont de faptul că din cauza timpului nefavorabil, vegetația culturilor ce trebuiau recoltate s-a întîrziat, și că astfel recoltatul se face odată cu însămînțările, e necesară muncă temeinică organizatorică și o politică, în scopul mobilizării tutu­ror forțelor care trebuie să parti­cipe la succesul acestor lucrări. Campania muncilor agricole de vară ne-a dovedit în mod grăitor că succese importante se obțin a­­colo unde organizațiile de bază, comuniștii, desfășoară muncă po­litică temeinică și permanentă în rândul țăranilor muncitori. Buna reușită a actualei campanii agrico­le de toamnă depinde într-o mare măsură de munca politică și orga­nizatorică pe care trebuie s-o des­f­ășoare organizațiile de bază. Pe baza hotărîrii Comitetului de par­tid regional și a Comitetului exe­cutiv al sfatului popular regional cu privire la executarea muncilor agricole din toamna acestui an, co­mitetele de partid raionale au luat o serie de măsuri menite să spri­jine organizațiile de bază asupra îndeplinirii sarcinilor ce le revin din această hotărîre. De pildă, comitetul de partid raional Segarcea a luat o serie de măsuri privind organizarea muncii politice de masă în actuala campa­nie agricolă. Pentru generalizarea experienței pozitive dobîndite de unele organizații de bază și colec­tive de agitatori în campania mun­cilor agricole de vară, comitetul de partid raional a organizat o ședin­ță la care au participat secretarii organizațiilor de bază și o parte din agitatorii cei mai activi. Din aceas­tă consfătuire s-au desprins meto­dele bune folosite de o parte din organizațiile de bază din acest ra­ion, în organizarea și desfășurarea muncii politice de masă pe circum­scripții electorale. In fiecare cir­cumscripție și-a desfășurat activi­tatea un colectiv de 4—5 agitatori, compus din membri de partid, de­putați, utemiști, fruntași ai recol­telor bogate, salariați care lămu­resc zi de zi țăranilor muncitori ne­cesitatea de a ieși la timp să facă lucrările agricole, însemnătatea a­­plicării regulilor agrotehnice, etc.. In munca politică s-a dat o atenție principală cercurilor de citit ce e­­xistă în fiecare circumscripție, unde se organizează citirea diferitelor broșuri cu caracter agrotehnic sau care tratează probleme de politică internă și internațională pentru informarea maselor cu cele mai im­portante și recente evenimente pe­trecute. Odată cu munca politică desfășurată de agitatori, organiza­țiile de bază au luat măsuri ca în fiecare circumscripție să se organi­zeze agitație vizuală prin lozinci mobilizatoare, grafice, panouri, etc. Atît colectivele de agitatori care desfășoară muncă politică, cît și alți țărani muncitori, au scris per­manent articole pentru gazeta de perete, care tratează despre suc­cesele obținute pe circumscripția respectivă. Pe baza metodelor bu­ne reieșite din consfătuire, cît și a îndrumărilor primite de la comi­tetul de partid raional de felul cum să-și organizeze munca politică, fiecare organizație de bază din u­­nitățile socialiste, din satele și co­munele raionului, a convocat adu­nări de partid deschise, în care s-au discutat sarcinile ce le revin în ac­tuala campanie agricolă. S-au în­tocmit totodată planuri de muncă cuprinzînd măsurile politice și orga­nizatorice pentru a căror realizare trebuie să lupte fiecare membru și candidat de partid. Și în celelalte raioane s-au luat unele măsuri politice și organiza­torice dar îndeplinirea lor nefiind urmărită pe circumscripiții electora­le, rezultatele sînt destul de slabe. In raioanele Băilești, Calafat, Gu­ra Jiului și altele, pînă la data de 5 octombrie, nu se însămînțase nici 1 la sută din suprafața progra­mată. Comitetele de partid raionale și organizațiile de bază trebuie să treacă de îndată la organizarea unei munci practice care să asigure traducerea în viață a măsurilor a­­doptate. Birourile organizațiilor de bază să asigure o pregătire temei­nică și îndrumare concretă a gu­as­­torilor care sunt chemați să ducă muncă cu țăranii muncitori, indivi­dual sau în grupuri, pe circum­scripții electorale. Agitatorii să ex­plice țăranilor muncitori că însă­mînțările la­ grîu trebuie executate în primul rînd pe terenurile de pe care au fost recoltate culturile din vară și chiar pe acelea de pe care s-a recoltat griul. In același timp, trebuie urgentat recoltatul porum­bului, pentru a pregăti terenul în vederea însămînțării. Gazetele de perete care s-au găsit în concurs în etapa pînă la 23 August, au adus o contribuție importantă în îndeplinirea sarcini­lor care au stat în fața organiza­țiilor de bază. Rezultatele pozitive din munca acestora, scoasă în evi­dență cu ocazia expozițiilor raiona­le, trebuie generalizată pentru ca în viitor colectivele redacționale să obțină realizări și mai importante. Lozincile cu caracter mobilizator s-au dovedit a fi destul de eficace. Tocmai de aceea trebuie reînnoite cele vechi și mărit numărul celor existente prin confecționarea altora, care să trateze probleme legate de îndeplinirea muncilor agricole ac­tuale. La panourile de onoare se vor populariza permanent țăranii muncitori care au dobîndit succese importante la însămînțări, recoltat cît și îndeplinirea obligațiilor către stat. La căminele culturale tr­ebuie să se organizeze conferințe pe te­me agricole, iar la biblioteci sau la cercurile de citit să se organi­zeze­ discutarea unor broșuri din care țăranii muncitori să învețe probleme interesante legate de a­­plicartea metodelor avansate de muncii în agricultură. Organizațiile de bază, prin mun­că politică, trebuie să mărească vi­gilența țăranilor muncitori față de uneltirile chiaburilor care caută să saboteze planul de însămînțări și să se sufetragă de la achitarea co­telor și a altor obligații față de stat. Comuniștii, deputații, agitatorii, pe lîngă munca politică pe care trebuie s-o­ desfășoare, sa dea e­­xemplu personal în fața țăranilor muncitori, fiind printre primii care să lucreze cu­ toate forțele la însă­­mînțări, recoltat și să-și îndepli­nească obligațiile către stat. Comitetele de partid raionale, prin instructorii teritoriali, trebuie să urmărească­ felul cum organi­zațiile de bază își desfășoară acti­vitatea în această perioadă, să răs­­pîndească experiența bună și să ia măsuri de lichidare a lipsurilor a­­colo unde ele se semnalează. Desfășurînd cu pricepere munca politică de masă, organizațiile de bază de la sate vor aduce o mare contribuție la realizarea la timp și în condiții agrotehnice superioare . Însămînțărilor și celorlalte lu­crări agricole din toamna aces­tui an. anul­ui Oameni ai muncii de pe ogoare! Grăbiți ritmul însămîn-Nr. 3319 țărilor, folosiți fiecare oră și zi bună de lucru, toate atelajele vineri și mașinile agricole . 1* 4 Insămînțați griul în terenurile pregătite din vreme și chiar octombrie jn ogoarele miriștilor. 1955 Insămînțînd grîul, secara și orzul cînd timpul este cel mai 4 pagini, 20 bani potrivit, asigurăm o bogată producție de cereale în anul viitor! Tot mai mult porumb însilozat pentru iarnă! Zilele acestea, la gospodăria agricolă de stat Halînga din raio­nul Tr. Severin, a avut loc o de­monstrație practică de recoltare și însilozare a știuleților de porumb cu coceni. Demonstrația a fost făcută de tov. dr. veterinar Constantin Tenea, șeful serviciu­lui zoo-veterinar din cadrul Direc­ției agricole regionale, și inginer zootehnist Tudor Marin, de la sec­ția agricolă a sfatului popular raional Tr. Severin. Aceștia au participat la o astfel de demonstra­ție făcută în regiunea Timișoara de un grup de specialiști sovietici în agricultură, care ne-au vizitat țara. La gospodăria de stat au fost invitați de către Halînga comite­tul de partid raional și comitetul executiv al sfatului popular raio­nal Tr. Severin, secretarii organi­zațiilor de partid, președinții co­mitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, președinții gospodăriilor colective și al înto­vărășirilor agricole din raion, in­gineri și tehnicieni agronomi de la punctele agricole și comune, etc. Pînă în prezent, în cele două silozuri ale gospodăriei de stat Halînga au fost însilozate 13 va­goane știuleți de porumb cu co­ceni și peste 20 de vagoane porumb furajer. Participanții, care au fost în număr de peste 200, au plecat cu o serie de învățăminte de la această demonstrație, hotă­râți să aplice cele văzute și la ei în comună, asigurînd în acest fel hrana necesară reproducătorilor comunali și animalelor în timpul iernii. GH. MAZILU­L coresp. Obțin rezultate bune Datoriți­ unei munci bine orga­nizată, d­etectivul cooperativei de producție meșteșugărească „1 Mai“ din Calafat, secția Poiana Mare, a reușit să obțină rezultate deose­bite în activitatea sa. Numai în timp de 3 ore, maiștrii tîmplari, Petrică Popescu și Nicolae Bucaru au confecționat cîte 1400 m­i­ de lănteți, pentru care au primit cîte 140 lei fiecare. In prezent, cei doi meseriași lucrează la tocăria căminului cultural din Poiana Mare. EMIL COCORA coresp. In cinstea cel­ui de-al ll-lea Congres al P.M.R. Angajamentul colectivului uzinei constructoare de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie“ Craiova - Vestea ținerii celui de-al II-lea Congres al Partidului la 23 de­cembrie, constituie un nou imbold in muncă pentru colectivul uzinei noastre, un nou prilej de a porni la întrecere pentru noi realizări, pentru a da agriculturii cît mai multe mașini și unelte agricole. Colectivul de muncitori, ingineri și funcționari ai uzinei noas­tre, continuînd realizarea și depășirea planului de producție lună de lună, pentru a cinsti cel de-al ll-lea Congres al P.M.R., își ia ur­mătoarele angajamente: — să îndeplinească planul de producție pe anul 1955 în 10 luni; * ~v­ să îndeplinească pînă la 15 noiembrie 1955 valoric, două pla­nuri cincinale; — avind in vedere rezultatele obținute pînă în prezent, ne an­gajăm ca pînă la 1 decembrie 1955 să realizăm peste plan o pro­­ducție­ marfă de 6 milioane lei; — să dăm patriei acumulări bănești peste plan de 900.000 lei, adică cu 300.000 lei peste angajamentul luat pînă la sfirșitul anului ; 1— să realizăm o creștere a productivității muncii față de sarcina planificată cu 12 la sută mai mare; — să reducem prețul de cost la mașini și utilaje agricole cu 25 la sută față de anul 1954; — să scădem procentul de rebuturi la turnătorie față de trimes­trul 1 1955, cu 15 la sută; — să realizăm prima serie de mașini de împrăștiat îngrășămin­te cu tracțiune mecanică T.R.l până la 23 decembrie 1955; •— să dăm patriei 4 noi sortimente de bunuri de larg consum, și anume: — bucete de căruță, — osii, *— uluitoare de porumb, — balamale de ferestre și uși. Pentru ca aceste angajamente să fie îndeplinite, vom lua urmă­toarele măsuri tehnico-organizatorice: —­ elaborarea pînă la 1 noiembrie a. c. a unui proiect de meca­nizare a pregătirii pămîntului în turnătorie; — turnarea în cochile a 3 repere de la grapa stelată;­­ — achiziționarea a două electrocare; — repararea și punerea în funcțiune a unui autocamion execu­tat din mașini clasate, — transferul util­­uului și fabricației, presajul la cald la secto­rul I. • De asemenea, vom lua următoarele măsuri social-culturale: — darea in folosință a stației de radio-amplificare a uzinei pînă la 1 noiembrie 1955; — darea în folosință a clubului nou amenajat In cinstea zilei­­­­ de 7 Noiembrie; — darea în folosință a unui autobus executat de uzină pentru­­ excursii și deplasarea echipelor cultural-sportive, pînă la 15 octombrie­­ 1955. Director: STATE IONESCU Secretarul organizației de bază, Călărașu Mihai Președintele comitetului de întrepr. Gheorghe Trancotă, Secretarul organizației U.T.M., Dumitru Ion JL4 Calendarul principalelor­­ lucrări agricole ce trebuie executate între 15-30 octombrie In aceste două săptămîni sa^ termină de recoltat ultimile parce­­le de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră, etc. Porum­­bul recoltat se curăță de pănuș (foi) și se depozitează în pătura bine aerisite. Porumbul de sămîn­­­­ță se alege din lan și se depo­­zitează separat. Acum se continua recoltatul bumbacului, orezului și a sfeclei de zahăr. Pe măsură ce orezul este recoltat, se usucă, se treieră, iar tarlalele se ară. Intre 15-30 octombrie sînt ultimile zile în care se impune mai mult ca oricînd, urgentarea și termina­­rea însămînțărilor de toamnă. Toți producătorii agricoli trebuie să semene numai sămînță tratată și curată. Semănatul cu mașina în rînduri încrucișate aduce mari sporuri de recoltă. Dacă semăna­­tul nu se poate face în rînduri în­crucișate, se poate face în rînduri simple. Oamenii muncii din agri­­cultură trebuie de asemenea să continue ogoarele adînci de toam­nă și odată cu ele să încorporeze în sol cantități cît mai mari dar gunoi de grajd putrezit. Ilj In livada de pomi se continuă recoltatul fructelor, cu grijă pe soluri și calități și apoi se așează în lăzi. Tulpinile pomilor tineri se înfășoară cu bețe de floarea-soare-u­lui, coceni, sorg, cînepă, pentru a a fi apărate de atacul animalelor ro­­­zătoare (iepuri). Tot în această perioadă se curăță pomii de usca­­turi, mușchi și licheni și se văz[t­ruiesc. In pepinieră se termină­­ recoltarea semințelor de măr, păr,­­ gutui. Se începe semănatul în școala de puieți. Pomii buni de­­ plantat se scot di­n pepinieră, se­­ clasează și se tratează contra dau­­­nătorilor, apoi se trimit spre a fi­ plantați.­­ In grădinile de zarzavaturi se termină recoltatul rădăcinoaselor (morcovi, pătrunjelul, păstîrnacul). Rădăcinoasele se pun la păstrat în pivniță, stratificate în nisip sau în silozuri, (gropi). Acum se re­coltează varza de toamnă. Tot acum se recoltează cartofii. Pentru obținerea unui vin de bună calitate, strugurii trebuie culeși și vinificați separat, pe soiuri. După culesul strugurilor vițele se desfac de pe araci și apoi se fac tăierile de ușurare. TÎNAR­A ȚESĂTOARE! ____ ___ _____­ __________________| O zi mohorîtă de toamnă. Vîntul pătrunzător și rece rătăcește pe ulițele comunei Obran, smulgînd ultimile frunze îngălbenite de pe crengile golașe ale pomilor. Nori zdrențuiți și negri aleargă unul după altul undeva spre apus. Ploa­ia ba stă,, ba se pornește iar. Mă­runtă, plicticoasă, scurgîndu-se ca dintr-o stropitoare stricată. Iulia Bălașa plecă spre casa chiaburului din marginea satului. Mergea repede. O frămîntau fel de fel de gînduri, oare o va primi chiaburul, se întrebă. Cum va trece și iarna aceasta, mai grea decît cea care se anunță trecută, din 1943. Chiaburul ieși pe prispă. Fata îi spuse încetișor păsul. — Eu te voi ajuta să ieși din iarnă, vei lucra la mine. Să știi că n-o să ai mult de lucru, dai mîncare la vite, tai lemne, mai speri rufele sau podelele, te mai duci la moară, și apoi tot să te odihnești... Și așa începu munca Iuliei Bă­lașa la chiabur. Odihnă sau vorbă bună n-a putut cunoaște. Intr-o zi, sătulă de sudalmele chiaburului, își luă legătura, singura ei avere, și porni la Craiova, unde s-a an­gajat la un bogătaș din oraș, însă nici aici n-a avut parte de un trai mai bun. După 23 August 1944, în viața Iuliei, ca și în viața tu­turor celor obidiți pînă atunci, mi­jică zorile vieții noi. Tot mai mulți tineri și tinere se duceau să se an­gajeze în fabrici. In mintea ei tînără încolți ideea să muncească și ea în fabrică. * Ajunse în fața fabricii „Indepen­dența“. Cu multă sfială în glas, se adresă tovarășului de la poartă. — Aș vrea să învăț și eu mese­ria de țesătoare. Cuvintele acestea le rostise de zeci de ori în gînd, dar niciodată cu voce tare. După ce i-a fost aprobată cererea de angajare, începu să lucreze în secția țesătorie. Tînăra țesătoare se străduia să învețe totul cît mai repede, dar nu întotdeauna reușea să facă treabă bună. Au trecut 3 luni. Mult timp Iulia nu reușea să-și realizeze sar­cinile de plan. Atunci se ferea să privească în ochii tovarășilor din jurul ei. Comuniștii din secție au încurajat-o.­­ Greutățile trebuie învinse. Pentru aceasta, de multe ori e ne­voie să sacrifici și din timpul li­ber, îi spunea comunista Elena Pascaru. Urmează școala de califi­care și să vezi pe urmă. Urmîndu-i sfatul, Iulia Bălașa, începu să frecventeze seară de sea­ră, școala de calificare. Aplecată asupra caietelor și cărților, învăța cu sîrguință. După ce absolvi școa­la, cunoștințele sale au devenit mai largi. Țesătoarele Aurica Diacones­­cu și Voicu Gabriela au chemat-o la întrecere. Din primele zile ale întrecerii, Iulia a obținut depășiri, între 105—110 la sută. Mici erau rezultatele, dar dovedeau dragostea ei față de muncă. Bucuroasă de succesele obținute, ea uită una din îndatoririle cele mai de seamă, cu­rățatul mașinii. In cadrul unei consfătuiri de producție în care s-a făcut analiza muncii în prima decadă a lunii respective, comunista Gheorghița Marica a arătat de ce o parte din sibirul lucrat de Iulia nu este de calitate. — Tov. Iulia, de la un timp, nu-și mai curăță mașina- întrece­rea nu se cîștigă în felul acesta ; trebuie dată atenție și calității. Ca obiectiv principal propun să fie trecut al întrecerii, și folosirea din plin a utilajului și buna lui întreținere. După terminarea ședinței, Julia plecă spre casă pe gînduri, doua zi, veni mai devreme în sec­­­ție. Tovarășa ei îi predă mașina din mers și în perfectă stare de curățenie. In timp ce suprave­ghea mașina mergînd înainte după metoda Kovaliov, începu să ia seama bine asupra calității sibiru­­lui. La a treia tură, se ocupă mai mult de curățirea locului de muncă, iar la mașină, de părțile interioare. Buna îngrijire a mașinii a aju­tat-o să obțină o producție sporită și să dea sibir de bună calitate. In același timp creștea și cîștigul. Nu trecu m­ult timp și într-o după amiază, după ce lăsă lucrul, ea se adresă șefului de sector. — Aș vrea să lucrez la două războaie și... n-am să uit curățatul mașinii și metoda... Șeful de sector îi îndeplini do­rința fără șovăire. A doua zi, Iulia Bălașa a început să lucreze la două răz­boaie . De succesele ei erau min­ore și U. T. M.-istele care nu se înșelaseră cînd au votat primirea ei în organizație. *­­ ...­­ Multe din serile acestei toamne Iulia și le petrece la 'ntreprindere, citind manualul „Tehnica țesăto­­riei". Acasă, în camera ei frumos mo­bilată, citește pentru a nu știu cîta oară broșura „Primirea de candi­dați și de noi membri în partid”. Ea se pregătește pentru a deveni candidată de partid. Făcînd cerere în acest sens, s-a prezentat a­­poi în fața adunării generale a or­ganizației U.T.M. pentru recoman­dare. U.T.M.-iștii i-au arătat unele lipsuri, printre care și aceea că a început să dea semne de îngîm­­fare, lucru profund dăunător în o­­rice împrejurare. Din criticile aduse, Iulia Bălașa a înțeles că îngîmfarea nu-i ca­racteristică unui comunist, iar mo­destia, munca colectivă și spriji­nul reciproc, dau roadele cele mai bune. Va trebui deci să-și revizu­iască atentă munca și felul ei de a fi, să ceară sprijinul celor din jur pentru a lichida lipsurile sem­ndate. — Voi învăța, voi munci și mai bine, pentru a avea fericirea să port carnetul de partid. M. ANCUȚESCU É

Next