Inainte, iulie 1958 (Anul 15, nr. 4160-4185)

1958-07-22 / nr. 4177

li Pagina 2 însemnări de la I. M S. „Electroputere“ Entuziasm, conștiinciozitate și cîteva condiții ce se cer îmbunătățite Zilele acestea, am stat de vorbă cu un grup de oameni entuziaști, iur co­lectiv de medici bine sudat, cu preo­cupări multiple. Aici în centrul aten­ției tuturor e omul, care trebuie îna­poiat cu repeziciune producției, din nou puternic și plin de avînt. Acest colectiv de medici are sub îngrijirea sa un spital obișnuit, cu saloane pentru pacienți, cu cabinete pentru consultații, cu­ farmacie și per­sonal auxiliar. In salonul pentru fe­mei am găsit trei muncitoare: Anțam Elena, tehniciană, Popescu Elena ștan­­țatoare, Cotoran Paula bobinatoare. Sub supravegherea sorii Dumitrescu Georgeta, pacientele se simt bine și sînt mulțumite de îngrijirea ce li se acordă. In salonul pentru bărbați am găsit un tînăr de 16 ani, elev la școa­la profesională în anul III, pe nume Cîlțan Nicolae. Doctorul care mă însoțea, Grigoroiu­ Constantin, a înțeles probabil privirea mea contrariată deoarece, ca în orice spital, mă așteptam să văd bolnavi din abundență. — Intenția noastră este să redăm cît mai repede uzinei oamenii pe care ii „răpim“ nu pentru mult timp. Și reușim. Chiar acum de dimineață, am avut cinci ieșiri din spital. Apoi muncitorii au nivelul politic și profe­sional ridicat. Nu ni se întîmplă ca­zuri de sustragere de la muncă pe motiv de boală. In cabinetul de stomatologie, medi­cul Eugen Stănescu, mi-a declarat mul­țumit că are instrumentele necesare pentru executarea profesiunii sale : — Îmi lipseau acele de nerv: ele nu se fabrică în țară și erau greu de obținut. Acum le am. In laborator se execută toate ana­lizele de uz curent pentru policlinică și spital. Pentru înjghebarea lui, tot meritul revine medicului Buzduceanu Emilia. In plus, ea a calificat pe lo­cul de muncă pe sora laborantă Preda Elena. Realizări sunt multe la I.M..5. „Elec­­troputere" și oamenii sunt activi, pa­sionați. Dar asta nu este totul. Munca lor, deseori cunoaște piedici. Și poate dacă ele ar fi înlăturate prin strădu­ința unora, atunci și, medicii, și paci­enții ar avea o satisfacție în plus. Medicii pentru că nu ar mai privi sala de chirurgie veșnic. încuiată din cau­za lipsei unui medic chirurg, paci­enții pentru că nu­ ar mai fi nevoiți să alerge­ în oraș pentru o intervenție chirurgicală. Tovarășa Emilia Buzdu­ceanu nu s-ar mai plînge de lipsă de spațiu și de lipsă de personal. (Pentru laborator e solicitat un chi­mist). O parte din lipsuri și-ar­ găsi rezol­varea. Bucătăria și sala de mese, puțin încăpătoare și incomod situate, necesi­tatea unei săli spațioase de consult, toate acestea ar putea fi mutate în­­tr-o aripă a spitalului care stă neter­minată de cinci ani și mai bine. Nu știm ce socotesc cei din conducerea întreprinderii atunci cînd lasă materi­alul de construcție să se irosească, iar plăcile de teracote pentru sobe să fie călcate în picioare. Neglijență, comoditate, sau lipsă de atenție față de avutul obștesc ? De ce baia începută acum trei luni nu se mai termină odată și de ce uzina pro­prie a uzinelor „Electroputere" dă spitalului apă numai timp de două ore ? Este cazul ca conducerea uzinelor să dovedească mai multă preocupare față de condițiile în care funcționează spitalul. Și nu ne îndoim că o va face cît mai curînd. M. VASILESCU în întîmpinarea zilei de 23 August Oameni care dau viață cifrelor... (Urmare din pag. l­ a) — Ați uitat să ne vorbiți despre creșterea indicelui de productivitate a muncii. — Acolo stăm și mai bine, planificat avem ca în perioada 1 ianuarie — 22 august a. c., să obținem o creștere de 4,2 la sută față de aceeași peri­oadă a anului trecut. Ei bine, după 1 Mai, noi am sporit această cifră la 4,8 la suta. In momentul de față ea arată 6,9 la sută. Vă rog să nu uitați că sîntem de abia în a treia decadă a lunii iulie. Intr-adevăr făcînd o scurtă consta­tare reiese clar următorul fapt: încă de la data de 15 iulie muncitorii de la „E C. Frimu“ au raportat parti­dului nu numai că au îndeplinit angajamentele, dar că le-au și depășit. l L-am întrebat pe tov. Eugen Arabu­: Vreți să ne relatați cîteva din măsu­rile tehnico-organizatorice care au con­curat la obținerea acestor rezultate ? — Cu plăcere. Iată cîteva mai im­portante : s-au instruit muncitorii mă­surători și calculatori, pentru extinde­rea celor mai bune mînuiri de execu­tare și calculare ; s-a elaborat un plan pentru cuprinderea preparatului croitu­lui, la toate produsele; s-au organizat brigăzi de calitate , s-a îmbunătățit și simplificat sistemul de decontare a manoperei pentru lucrările în acord și ultima măsură foarte importantă — s-a legat permanent munca de agi­tație și cea culturală de sarcinile de producție, de generalizarea muncii frun­tașilor și inovatorilor. In lupta perma­nentă pentru depășirea tuturor indici­lor de plan, organizația de bază PMR a sprijinit necontenit munca de agi­tație, dusă în r­ndul muncitorilor. De altfel, pe primul plan al întrecerii s-au situat comuniștii... — Fiindcă a venit vorba de munci­tori, am vrea să cunoaștem cîțiva oameni care au dat viață cifrelor. — Să mergem în secții. Am purces la drum. Am intrat în secții și apoi am însemnat în carnet: comunistul Moise Berceanu, Florea Berceanu, Valerien Abbanescu.~comu­­nista Maria Popescu, Maria­ Sandu... — Ce să scriu despre ei ? — S-au luat la întrecere cu normele, i-au ajutat și pe alții să se ridice la nivelul lor, într-un cuvînt sînt oa­meni cu care întreprinderea noastră se mîndrește. — Cu cît și-au depășit normele zil­nice ? — Cu peste 25—30 la sută. Toți ? — Bine­înțeles, încheierea reportajului de față mi-a sugerat-o răspunsul întreprinderii la chemarea lansată de „Țesătura" Iași. Iată-1 : colectivul întreprinderii noastre, îndrumat permanent de organizația de partid și mobilizat în întrecerea socia­listă, va lupta pentru a da patriei confecții mai multe, mai bune și mai ieftine, aducînd astfel partea sa de contribuție la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Destul de edificator! I. DOBRESCU ÎNAINTE Discufie­le* locul­­ le muncă Intr-o pauză, comunistul Vîrlan I­on maistru principal la sectorul II pre­lucrător al uzinei „7 Noiembrie" discu­tind cu un grup de muncitori despre îndeplinirea angajamentelor luate in cinstea zilei de 23 August. Colectiviștii — primii la terminarea treieratului Luptînd pentru a strînge la timp și fără pierderi recolta de păioase din anul acesta, membrii gospodăriilor co­lective din raionul Gura Jiului au ter­minat la timp recoltatul. Acum ei au intensificat tot mai mult ritmul treie­ratului. Colectiviștii din comunele Co­­moșteni, Daneți, Ostroveni și Gighera, au terminat complet treieratul tuturor păioaselor. La cele trei gospodării co­lective din comuna Gighera s-au obți­nut producții destul de mari. Așa de pildă, colectiviștii de la GAC „Grigore Preoteasa" au realizat o producție medie de 1600 kg. la hectar, iar cei din GAC „Nicolae Bălcescu“ satul­­ Zăval au realizat 1700 kg. grîu la hectar. Imediat ce au terminat treiera­tul, colectiviștii din raionul Gura Jiu­lui au și transportat la bazele de re­cepție plata muncilor S.M.T. și obli­gațiile contractuale: N. BIȚU și GH. NEACȘU corespondenți. Pe urmele materialelor nepublicate Corespondentul nostru voluntar din comuna Bobicești raionul Balș scria zia­rului că agenția poștală, prin salariații săi, nu mai face abonamentele solici­tate de cetățeni la diverse publicații, pe considerentul că ar fi îndeplinit pla­nul. In răspunsul ce l-a trimis la redac­ție Direcția regională P.T.T.R. Craiova ne confirmă justețea lipsurilor sezisate. Stan Năstasie din cadrul agenției poș­tale Bobicești, a fost pedepsit cu „mustrare scrisă cu avertisment” și pierderea sporului de vechime pe 3 luni de zile, pentru faptul că el se face vinovat de această lipsă. Un grup de cititori din comuna Zor­­lești raionul Novaci, ne 6ezisa că moașa comunală Ioana Ionescu neglijează m­al­en­ea profesională, ocupîndu-se mai mult de probleme cu caracter personal. Sfatul popular raional Novaci, că­­­ruia i s-a trimis sezisarea spre rezol­vare, ne comunică că cele sezisate sunt adevărate, iar pentru remedierea a­­cestor lipsuri, a foat luată următoarea măsură: intr-o ședință ce a avut loc la centrul de raion cu tot personalul me­­dico-sanitar, moașa comunală Ioana Io­nescu a fost aspru criticată și ea s-a angajat că-și va schimba atitu­dinea față de muncă. * Din Cujmir, un corespondent vo­luntar scria acum cîteva zile în urmă redacției despre lipsa de preocupare gospodărească din partea sfatului popu­lar comunal Cujmir, care nu a luat măsuri pentru repararea acoperișului casei raionale de cultură. Organul în drept ne confirmă justețea celor se­zisate și ne comunică că s-au luat mă­suri pentru repararea casei de cultură din Cujmir. * In comuna Rudari, raionul Plenița, de multă vreme instalațiile unei băi stăteau aruncate la voia întîmiplării fără ca cineva să le acorde vreo a­­tenție, — scria un corespondent vo­luntar. Sfatul popular raional Plenița, în răspunsul pe care ni l-a trimis, ne confirmă că cele sezisate sunt ade­vărate și că s-au luat măsuri prin sfatul popular al comunei Rudari ca aceste in­stalații să fie păstrate în condițiuni bune, urm­înd a fi folosite în curînd pentru construcția unei băi Comunale; * AGENDA ZILEI CINEMATOGRAFE „Maxim Gorki": Chemarea văzdu­hului. „23 August. Rîndunica. „30 Decembrie": In luna de miere. „Tineretului": Melodii nemuritoare. „8 Mai" Coordonate necunoscute. Buletin meteorologic Timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Vremea se menține ini­moasă dar nestabilă, cu cerul variabil, mai mult noroi ziua cînd se vor sem­nala averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sud-estic. Tem­peratura staționară ; noaptea minimele vor fi cuprinse între 16—20 grade, iar ziua maximele vor urca pînă la 28—30 grade. (Centrul meteorologic Craiova) Noaptea la aria colectiviștilor S-a inserat de mult. Singure, străjuind liniștea nopții, luminile Calafatului își oglindesc chipul in undele bătrâciului fluviu. încolo, se pare că totul doarme... Dar, dacă nu t­e-ai culcat totuși și asculți mai a­­tent in liniștea nopții, de undeva de la­ marginea orașului vei auzi des­lușit un zgomot de batoză. Zumzetul acesta surd­eni reaminti spusele unui cunoscut: La gospodăria colectivă „Grivița roșie" din Calafat se tre­ieră și noaptea ! Vrind să le cunosc hărnicia, mi-am îndreptat pașii intr-acolo împreună cu instructorul de partid Ion Ște­­fănescu, încă de cu seară, așa cum am aflat pe arie, intrase la riad ceata a 3-a condusă de colectivista frun­tașă Paula Resteanu. Aproape peste tot erau numai femei: sus pe batoză la dezlegatul snopilor, la paie, la în­cărcatul sacilor, dar absolut peste tot, cele 17 colectiviste din echipă do­vedesc o hărnicie rar intilnită. Coșa­rul Ion Singuran, abia prididește să anuice snopii dezlegați de colectivis­tele Sevastița Turtea și Maria lui Ciu­perceanu. Cu mișcări sigure, ele prind zdravăn snopii ridicați în fur­că și cu o singură smucitură de cutii, retează legătura de paie, se apleacă apoi și cu­ amîndouă bra­țele ridică snopul dezlegat și-l pun la indenting coșarului. După ce îndeasă cițiva snopi în batoză, Ion Singuran se oprește cîteva clipe și răsuflă; apoi mai bagă un snop... și încă altul... Ba­toza înfulecă cu nesaț snop după snop. ! ■ I­a lumina unui bec. Opriții lui Gherghmiu, ce se află jos Ungă­lada in care curg boabele, ajută Anei Tănăseanu să umple cu gria auriu niște saci. In timp ce umplu sacii, etc glumesc și rid pe seama lui Constantin abia prididește să Bădica, care abia­­care la camion sacii dolofani și grei. M-am­ retras apoi cu președintele gospodăriei intr-un colț al ariei Nu de altceva, dar un lucru îmi era ne­clar : unde-ar fi ceilalți bărbați din gospodărie ? —■ Sunt cu atelajele la cărat de gria, iuii spuse președintele. Stogu­rile astea pe care le vedeți pe arie, nu sunt decit o parte din griad re­coltat. Pină acum abia am treierat recolta de pe 60 hectare de grîu și mai avem incă pe alita grămadă pe cimp. De aceea, încheie el, ne-am organizat in așa fel munca nicit să putem treiera și noaptea. — Dacă vom lucra tot așa, com­plectă un alt colectivist ce stătuse pînă acum de o parte, sperăm că in vreo 7—8 zile și tot atîtea nopți să terminăm treieratul. După cîteva clipe de tăcere reluă: — Ș-apoi... pe răcoare se lucrează mult mai ușor decit pe căldură. Ascultam cele spuse de colectiviștii de la „Grivița roșie" și in sinea mea cugetam, ce bine ar fi dacă și ceilalți colectiviști și întovărășiți din raion ar treiera și noaptea. Batozele ar fi eliberate mai repede ; s-ar câș­­tiga mai multe zile bune de lucru și pe deasupra treieratul s-ar face cu pierderi mai puține. »..Deodată un fluierat prelung m-a făcut să tresar. Am întrebat nedu­merit : — ■Dar ce s-a uit­im­plat ? — P­ h! nimic deosebit, începe ri­dicatul paielor. Ani spuse Calm pre­ședintele. — ?/... — Ca să ușurăm munca, îmi expli­că el văzindu-mă că nu-s lămurit, să scutim oamenii de eforturi inu­tile, am făcut rost de un motor vechi de betonieră, l-am reparat și uite, acum îl folosim la ridicatul paielor pe șiră. Pentru a-l porni sau opri in timpul nopții, ne folosim de fluieratul pe care îl auzirăți. Intr-adevăr, cocoțat pe o șiră uri­așă, șirarul șef Ion Patru își reluase activitatea un moment... întreruptă doar pentru Un maldăr mare de paie tocmai urca încet spre vârful șirei cu­ o casă cu etaj. După un alt fluierat tot așa de strident, grămada de paie se opri din mersul ei și cit ai număra pină la douăzeci, cele câte­­va femei o și imprăștiaseră in mod uniform. Am cercetat toată instalația: e simplă, dar ingenioasă... O adevă­rată inovație. Și aită deosebire este între aria pe care o știam din copilă­rie și aceasta pe care o vedeam acum, aria celor înfrățiți­ . Tirziu de tot ne-ai îî­viat rămas bun de la harnicii colectiviști și am ple­cat. Zumzetul batozei ne-a mai în­soțit o bucată de drum, iar becurile de la arie ne priviră din ce in ce mai palid și pină la urmă nu se mai văzură. M. STĂNESCU * ANUNȚ Se aduce la cunoștința publicului :­ în timpul nopții bolnavii suferind de afecțiuni acute ale dinților, primesc îngrijire de urgență la policlinica nr. 1 str. Severinului nr. 18, prin serviciul de gardă stomatologic. I. C. R. M. Craiova strada Karl Marx nr. 24 publică pierderea scri­sorii de trăsură C.F.R. nr. 132131 din 10 noiem­brie 1957 emisă de Uzi­nele Cugir pentru des­tinatar I.C.R.M. Craiova cuprinzînd 4.250 kg. ma­șini de cusut încărcate în vagonul nr. 102.433. O declară nulă și fără valoare în mina oricărei persoane s-ar afla. Articole de galanterie și lenjerie bărbătească găsiți în toate magazinele CCL PRODUSE INDUSTRIALE din Craiova, precum și la maga­zinul specializat din Calea Le­nin nr. 53. La Casa de cultură a sindicatelor Artiștii amatori repetă — Nu-i bine ! încă odată !... Și replicile se aud iar. — Ia sfîrșit, bine. Luați o pauză de 10 minute ! Am profitat de această mică pauză, pentru a mă adresa actorului emerit Ovidiu Rocoș, care este în același timp, responsabilul cercului dramatic de la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova. — Ce se repetă ? — Repetăm actul trei din piesa „So­sesc deseară" de Tudor Mu­șatescu. După cum vezi, sîntem încă la „masă". In repertoriu mai avem inclusă și piesa „Dezertorul“ de Mihail Sorbul, care este o reluare, dar cu o nouă garnitură de interpreți. — Amîndouă piesele sînt în regia dv. ? — Da! Amîndouă. — Spuneți-mi maestre, după cîte știu sînteți și profesor la Școala populară de artă. Cum vă împăcați cu munca de actor, profesor și regizor ? — La teatru am intrat în concediu pînă la începerea repetițiilor pentru vii­toarea stagiune, la Școala populară de artă mi-am scos promoția, iar aici, după cum vezi, repet... Am aflat că la Casa de cultură, tov. Ovidiu Rocoș, un neobosit îndrumător, face această muncă voluntar. Și pe drept cuvînt ea constituie pentru el o mulțumire sufletească. De altfel, elevii lui sînt și ei entuziaști. Majoritatea sînt în producție. După orele de ser­­vici, vin aici să se ia la întrecere, de data asta, cu replicile, să transpire din belșug pînă să audă acel­ bine, foarte bine... Maestrul mi-a spus: — Nici cînd în viața mea n-am observat a­­ceastă sete de cultură, pentru frumos, pentru a cunoaște cît mai mult. Re­voluția culturală a descătușat mințile și sufletele. Cum să nu muncești cu­ ei, să le îndrumi fragilele lor căutări pentru artă ? L-am­ întrebat: Veți face probabil un turneu în regiune cu piesele ? — Da. Desigur. Consider că regi­unea noastră este foarte puțin deser­vită de activitatea Teatrului Național din Craiova. De altfel, ei zic și o scuză, nici nu pot pleca în regiune cu montări de mare anvergură, așa cu­m are teatrul nostru în repertoriu. Nu sunt nici scene așa de mari, și apoi este foarte greu să transporți decorul. De aceea, noi am inclus în repertoriu piese care se pot ușor juca pe scenele căminelor culturale și care cer minimum de transport. L-am întrerupt: — M-ar interesa perspectivele de viitor ale acestui cerc dramatic ? Ce puteți să-mi spuneți des­pre aceasta ? — Noi vrem să constituim nucleul unui ansamblu artistic de tineret. Sunt sigur că vom reuși să facem acest lucru, pentru că avem la dispoziție tot ce ne trebuie. Mă refer la această casă de cultură, la tinerii entuziaști din oraș care ar putea fi atrași în această muncă de culturalizare — Ansamblul ar putea fi permanent, nu ? — Bine­înțeles. Inchipu­iți-vă ce prestigiu ar putea să capete ac­est an­samblu și alte talente ar putea descoperite și îndrumate. Să nu dre­zi deți că ceea ce vorbesc este o himeră ; mai curînd, înființarea acestui ansam­blu depinde de timp. — Sperăm că acest tim­­p se va re­­duce la 1 an maximum ? — Poate mai puțin, poate mai mult. Cert este, că ce a fost greu­ a fost deja făcut pînă acum, începutul a fost într-adevăr foarte greu. Ca orice în­ceput. Și cum nu ne lipsesc oamenii și condițiile optime... Cele 10 minute trecuseră. T am mai răpit maestrului încă 2 minute rugîn­­du-i să-mi spună numele cîtorva In­terpreți. Tată­l: Nicolae Stanică, Tind Popescu, Marius Paraschivescu, Mi­­hai Istrati și alții. O ultimă întrebare: Ce puteți să ne spuneți despre ei și pe cînd pre­miera la „Sosesc deseară"? — Sînt tineri buni, talentați. Ma­­joritatea utemiști. Unii lucrează în a­­limentația publică, unii în CFR, alții în fabrici... — Ați uitat să-mi spuneți pe Cînd premiera ? — In jurul datei de 23 Augu­st. Du­pă cum vezi, vrem să ne prezentăm și noi cu ceva la aniversarea celor 14 ani de viață liberă. M-am despărțit de acest mănunchi de entuziaști, le-am urat succes și le-am promis că nu voi lipsi de la |.r”"r­ r~ ZffSi­: ’ 1 Bi Ca I Vizitați restaurantul „­V MAR­ADIA“ la str. Karl Marx nr. 0 f 37, unde veți fi & X X serviți în fiecare zi la prînz cu mîncă­ 7 ruri calde și reci. Seara grătar spe­cial. Se servesc vinuri de Segarcea și bere la sticlă și halbă. =­.......... ...........­ "■ n­o-r­j înștiințare Se aduce la cunoștință că execuția coșeritului devenind obligatorie in baza deciziei nr. 329/1958 a sfatului popular oraș Craiova, pe toată raza orașului plata se va face numai la încasatorii întreprinderii (COȘARII NEAVIND DREPTUL A INCASA BANI). DECI NU ACHITAȚI TAXA DE COȘERIT DECIT ÎNCASATORILOR ÎNTREPRINDERII ȘI NUMAI PE BAZA DE CHITANȚA CU ȘTAM­PILA ÎNTREPRINDERII DE GOS­PODĂRIE ORĂȘENEASCA CRA­IOVA. IN MOD GRATU­IT, pentru tragerile speciale Loto-Central din ultimele patru luni, au fost distribuite 551 ceasornice de aur, ni­chel etc. 321 televizoare și aparate de radio, 128 covoare plușate, 151 a­­ragaze cu trei ochiuri și butelie, 83 mașini de cusut, 60 frigidere și răcitoare, 28 mașini de spălat rufe, 150 biciclete, 5 motociclete, 32.869 metri țesături de bumbac și mătase, 1.188 metri stofă etc., etc. Prilejul de a fi posesorul unor importante premii suplimentare în o­­biecte, fără a plăti nimic în plus față de prețul obișnuit al biletelor Loto Central, vi se oferă și dumneavoastră la tragerea specială de vineri 25 iu­lie, la care se vor extrage: 9 numere pentru premiile de categoriile I-a— VII-a și speciale A, B, C, 3 nu­mere pentru premiile suplimentare I și X; 5 numere pentru premiile suplimentare în obiecte. i Cumopărați-vă din vreme biletele pentru tragerea specială Lo­r Centrali de vineri 25 iulie. â.

Next