Inainte, decembrie 1959 (Anul 16, nr. 4596-4622)
1959-12-01 / nr. 4596
Alături de întregul popor muncitor, tineretul patriei noastre se pregătește să sărbătorească cea de-a XII-a aniversare a proclamării Republicii noastre dragi cu entuziasm, cu noi fapte de muncă, cu noi realizări în lupta pentru înfăptuirea politicii Partidului Muncitoresc Român de construire a socialismului. Tinera generație a patriei noastre care trăiește într-o țară liberă, în care poporul muncitor devenit stăpîn pe destinele sale construiește o viață nouă, socialistă, vede în politica partidului propria sa politică, propriul său viitor luminos și fericit. Iată de ce, tineretul acordă o înaltă prețuire politicii partidului, iată de ce își consacră cu devotament talentul și energia sa clocotitoare, entuziasmul, priceperea și puterea sa de muncă luptei pentru înfăptuirea acestei politici, pentru întărirea și înflorirea scumpei noastre patrii. Dragostea fierbinte a tineretului față de patria noastră socialistă, hotărîrea ca fermă de a înfăptui cu devotament înțeleaptă politică a Partidului Muncitoresc Român, își găsesc întruchipare vie și în activitatea brigăzilor atemiste de muncă patriotică. Născută din hotărirea și dorința înflăcărată a tineretului patriei noastre de a se avînta la muncă și a-și aduce prețioasa sa contribuție la înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de plenara C.G. al P.M.R. din noiembrie anul trecut, mișcarea brigăzilor atemiste de muncă patriotică a atras mii, sute de mii de tineri muncitori, țărani muncitori, elevi, studenți, funcționari, devenind astfel o mișcare cu adevărat de masă. Nutrind aceleași sentimente de dragoste față de patrie și desfășurîndu-și activitatea sub îndrumarea părintească a organizațiilor de partid, organizațiile U.T.M. din regiunea Craiova au dus o largă muncă politică în rîndul tineretului, creînd peste 1860 brigăzi atemiste de muncă patriotică, la activitatea cărora au fost atrași peste 70.000 tineri muncitori din întreprinderi, fabrici și uzine, tineri de la sate, elevi, studenți și funcționari. Rodnicia muncii plină de însuflețire a brigăzilor atemiste de muncă patriotică din regiunea Craiova pe primele zece luni ale acestui an o dovedesc cele peste 15.946.000 lei economii date patriei. Răspunzînd chemărilor Comitetului regional de partid, hbrătișînd cu căldură chemarea consfătuirii comandanților brigăzilor atemiste de muncă patriotică fruntașe din Capitală de a întîmpina cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre cu cît mai mari realizări In munca patriotică, brigăzile atemiste de muncă patriotică din regiunea noastră, mobilizate de organizațiile U.T.M., au adus o prețioasă și reală contribuție la ridicarea de noi construcții de locuințe necesare oamenilor muncii, in acțiunile de împăduriri, îmbunătățiri funciare, de redare a noi terenuri agriculturii, la gospodărirea și înfrumusețarea orașelor și satelor regiunii, la întreținerea drumurilor, colectarea fierului vechi etc. Continuînd tradițiile eroice ale muncii voluntare de pe marile șantiere ale patriei — Bumbești-Livezeni, Salva-Vișeu, Agnita Botorca etc., purtînd pe buze același cîntec înflăcărat de vitejie — „hei rup!”, brigăzile atemiste de muncă patriotică din schela petrol lferă Bîlteni și din orașul Tg. Jiu au prestat peste 221.500 ore de muncă voluntară, aducînd patriei peste 703.000 tei economii. Sub același steag de luptă, brigăzile atemiste de muncă patriotică de la I.R.A. 8, Centrul mecanic și brigada nr. 1 a întreprinderii „11 Iunie” din Craiova executînd lucrări de interes obștesc — au realizat peste 438.000 lei economii. Vrednice de laudă sînt în același timp realizările brigăzilor utemiste de muncă patriotică de pe șantierele de îmbunătățiri funciare ale tineretului de la Bechet-Jiu, Rast-Negoi, Piscu- Seaca, Stoenești-Gostavăț. Muncind pe șantierul Bechet-Jiu, brigăzile utemiste de muncă patriotică din comunele Tîmburești, Dobrești, Rojiște, Gîngiova, Sadova, Orășani, Bechet, au efectuat peste 56.000 m.c. săpături, realizînd economii de peste 400.000 lei, in vreme ce brigăzile atemiste de muncă patriotică din comunele raionului Tr. Severin: Gemeți, Simian, Izvorul-Birzii, Bistrița — prin contribuția adusă pe acest șantier, cit și pe șantierele locale de extindere a irigațiilor și de redare a noi terenuri agriculturii, au realizat peste 250.000 lei economii. Și despre asemenea fapte și realizări s-ar putea spune încă multe. Munca înflăcărată a zecilor de mii de membri ai brigăzilor de muncă patriotică din regiunea Craiova, ca și a celor din întreaga țară, își are izvorul in patriotismul fierbinte al tineretului, în atitudinea nouă, socialistă față de muncă. In hotărirea tineretului de a răspunde prin fapte chemării partidului, în conștiința că ceea ce face este spre binele și fericirea sa, că este o contribuție pe care o aduce la marea operă construcției spacialiste. Recent, a vut loc o importantă adunare a comandanților brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova. Dornici să întîmpine cea de a XII-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române cu noi și importante realizări, comandanții brigăzilor au adresat o înflăcărată chemare tuturor tinerilor din brigăzile atemiste de muncă patriotică din întreaga țară, chemîndu-i să dea un și mai puternic avânt muncii patriotice, pentru înflorirea scumpei noastre patrii. Prin obiectivele stabilite, chemarea acordă o deosebită atenție obținerii unor cît mai mari economii bănești prin antrenarea brigăzilor atemiste de muncă patriotică de a participa la efectuarea unui însemnat volum de lucrări pe șantierele de construcții de locuințe și locașuri de cultură, la stivuirea materialelor de construcții, recuperarea unor materiale ca: scînduri, cuie etc., prin constituirea de echipe de tineri muncitori calificați care să execute prin muncă voluntară lucrări de instalații pentru apă, de încălzire și electrice la construcțiile ce se execută etc. Aproape în fiecare oraș al regiunii noastre există șantiere pentru construcții de locuințe, se execută lucrări edilitare, aproape în fiecare sat și comună sunt în lucru construcții pentru localuri de cultură și de interes 6orial. Imbrățișînd chemarea comandanților brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova, brigăzile din regiunea noastră trebuie să (Continuare in pen. 4-a). Munca patriotică-o misiune nobilă a tineretului nostru PANOUL DE ONOARE Din fotografii, oamenii privesc nemișcați. Unul zimbește puțin silit, așa, ca la fotograf. Altul ține girul întărit, se vede că-l stringe puțin cravata. Sub fotografii, simple bilețele de carton cu numele fiecăruia: Mengheș Dumitru, lăcătuș mecanic; Dinulescu Florea, strungar; Nițel Nicolae, turnător. Deasupra vitrinei, scrie cu alb pe roșu: PANOU DE ONOARE. Iar panoul se află chiar in fața sectorului metalurgic al întreprinderii orășenești de industrie locală „11 Iunie" Craiova. Avem deci, de-a face cu fruntașii sectorului. Ce-ar fi să-i cunoaștem nu numai din fotografii, ci așa, in munca lor de zi cu zi pe care au înălțat-o la rangul de cinste și care le-a adus chipurile pe panoul de onoare ? • In atelierul mecanic al secției constructoare de mașini de morărit, ochii însoțitorului nostru, iov. Teodorescu, președintele comitetului de intregires Dumitru. Apoi, deodată ti descoperă. — Uite-ți Priviri. La polizorul din fundul sălii, cu spatele spre noi, un om de statură mică. Cineva ii strigă. Vine spre noi, ștergindu-și mâinile cu cilii. Facem cunoștință. Sub nas, mustața abia timijește. Și-n loc să-l întreb dinții despre ceea ce este mai însemnat, îl întreb de virstă. 22 de ani are tânărul acesta inimos, șeful unei brigăzi atemiste de producție din secție. îl întreb despre munca sa. Imi răspunde tot cu o întrebare: — Ați văzut pe carul nostru alegoric cu care am defilat la 23 August, taraful, descojitorul și mașina de șlefuit lemn ? Răspund afirmativ: — Să știți că la construcția lor peste plan, brigada noastră a contribuit cu partea metalică. La fel pot spune și despre sita de mălai realizată din materiale recuperate in cinstea zilei de 7 Noiembrie. Și, văzind că-mi scriu cele spuse de el în carnet, adaugă : Fruntașii brigăzii noastre sunt: Stuparu Constantin, Mihai Sile, Mihai Nicolae și... ce mai incolo încoace, toți cei 6 membri ai brigăzii. Modest băiat. Brigada „noastră", realizările „noastre", nimic despre el personal. Și totuși, el e sufletul brigăzii. Destoinic atemist ! Strungarul Dinulescu Florea e mărunt de statură și tânăr. Cuvintele lui sunt insă pline de miez — Strungul merge bine, iar norma se face. Despre așa ceva nici să nu mai vorbim. Altceva e foarte important : economiile. Și ele pornesc de la realizări mărunte. Iată de exemplu, noi strungarii stringem și ultimul fir de span, in special de aluminiu și bronz, care merg la retopit. Am aplicat apoi la strung un cuțit mai îngust, care-mi permite ca dintr-o bară de metal să scot mai multe piese. Uninda jif^Stonomiile, secția noastră reapreaW^S^tu cel puțin 15.000 lei economii. TS^Jurnători Cfaaburea de căldură care izvorăște anvytum-ele in care s-a turnwi^Jonta, după frigul de-afar\Nițoi lasă-l colo, toarnă mipele. I^^ivabe mai de departe. Cităm seminali In mișcările lui. Nici un OTIOA/De fontă topita nu curge pe d ----------------— — țesături. .. A terminat tări de vorbă ■’ Despre ce ? Des • •re economii. Imreună cu ceilalți: turnători, Niței Nicolae reali ■zează economii la cuie, grafit, cocs metalurgic, cam de 4.000 de lei pe lună. Rebuturile ? Sub procentul admis. Ce-l preocupă pe comunistul Nițol Nicolae ? O inițiativă prețioasă : ■1 șarje fără rebut. Franceză Gheorghe. O figură energică, ochi îndrăzneți, bărbie volun • • tară. Mecanic ajustor. Comunist. • Simplu, îmi vorbește despre inovațiile sale. " — Intîi: dispozitiv pentru găurirea picioarelor de la mașinile de gătit, înainte, tin om trasa, iar altul dădea găuri la mașină. Acum, găurirea se face fără trasare, direct, de către un singur om. Al doilea lanț pentru • • strungul paralel. Al treilea: debitarea segmenților direct cu dalta. Timp , de lucru pentru debitarea și frezarea unui segment: înainte 4 ore, acum 20 de minute.* După ce cunosc și alți fruntași in producție, ies pe poarta sectorului și mă opresc din nou în fața panoului de onoare. Iată-i, sunt oamenii pe care i i-am cunoscut. Oamenii care au pus , cu nădejde umărul pentru ca azi întreprinderea lor să producă în contul anului viitor. CORNEL CONSTANTINESCU '' % “f ÎNSEMNĂRI -» ■« ■»- «» «» I Lucrează în contul anului 1960 Brigada atemistă condusă de comunistul Petre Dumitrescu de la Șantierul naval din Tr. Severin a obținut în ultimul timp rezultate remarcabile in procesul de producție. Incepînd cu data de 15 noiembrie întreaga brigadă lucrează în contul anului 1960. Planul de producție pe luna noiembrie a fost îndeplinit în procent de 110 la sută, obținîndu-se totodată și o economie de peste 4.000 lei Cu planul pe noiembrie îndeplinit Desfășurînd larg întrecerea socialistă, în luna noiembrie colectivul de muncă de la I.I.S. „Partizanul” Craiova a reușit să îndeplinească planul de producție la toți indică. Producția globală și marfă a fost depășită cu 2 la sută, iar economiile obținute depășesc suma de 20.000 leL Noi angajamente După cum ne transmite Iov. Adalbert Balint, șeful secției aparataj de la uzina „Electroputere”, colectivul de muncă al acestui sector a realizat și depășit angajamentul luat în ce privește obținerea de economii în acest an. Totodată, în consfătuirea de producție s-au analizat din nou posibilitățile de a se obține economii de materiale. In urma unor vii dezbateri, prin scoaterea în evidență a unor noi rezerve interne și în urma angajamentelor luate de majoritatea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor sectorului, a reieșit că economiile ce se vor obține in cinstea zilei de 30 Decembrie vor depăși suma de 100.000 lei. Printre cei ce și-au luat angajamente în acest sens se numără: Gheorghe Chelu, Ștefan Bolcu, Iustin Guță, Alexandru Covaci și alții. Lucrările seminarului național al cercurilor științifice studențești au luat sfîrșit In ziua de 29 noiembrie au luat sfîrșit lucrările seminarului național al cercurilor științifice studențești. In cadrul seminarului au fost prezentate 64 de referate și comunicări științifice. Un număr de 10 referate au fost distinse cu premiul I, 12 cu premiul EL iar alte 12 cu premiul III. Restul referatelor au fost distinse cu mențiuni: 12,5 milioane lei economisiți la C. E. C. Ieri s-a încheiat „Săptămina economiei” organizată la Craiova de Casa orășenească ți raională C.E.C." pe perioada 23—30 noiembrie a.c.’ Rezultatele bune obținute în decursul acestei perioade au făcut ca numai până la 25 noiembrie planul anual al unității privind depunerile să fie realizat la procent de 105 la sută. Ca efect al creșterii numărului de depunători, pe semestrul E. a.c. valoarea depunerilor la C.E.C. se ridică la suma de 12.500.000 lei. Sortimente de mobilă puse la dispoziția cumpărătorilor Ieri au sosit în orașul Craiova noi garnituri de mobilă, care vor fi puse la dispoziția cumpărătorilor. Printre acestea putem cita: mobilă pentru bucătărie, dormitoare tip Sovata, șifoniere și dormitoare tip Dunărea și alte sortimente. Modele noi de covoare pentru export Produsele cooperativei meșteșugărești „Arta populară” din Craiova sunt solicitate și in străinătate. Numai in cursul acestui an s-au expediat in Franța, Italia, R. D. Germană etc. peste 2000 m.p. covoare persane și oltenești. In prezent se lucrează noi modele de covoare persane destinate exportului. Baze sportive pentru iarnă In prezent, asociațiile și colectivele sportive din orașul Craiova fac pregătiri pentru amenajări de patinoare. Astfel, sportivii asociației „7 Noiembrie” vor avea un patinoar pe actualul teren de baschet. Dinamoviștii craioveni vor amenaja de asemenea un patinoar la terenurile de sport din str. Libertății. în gospodăriile agricole de stat Să grăbiți terminarea arăturilor adinei de toamnă! In toamna acestui an, gospodăriilor de stat din muncitorii regiunea noastră au depus eforturi deosebite pentru recoltarea la vremea culturilor de toamnă, pentru însămînțarea in bune condiții a cerealelor păioase de toamnă, pentru asigurarea unor cantități cît mai mari de furaje de bună calitate etc. Fruntașe la aceste lucrări s-au dovedit a fi G.A.S. Redea, Rogova, Rusănești și altele. Trebuie arătat însă că, dacă in ceea ce privește însămînțarea la timp a cerealelor păioase de toamnă gospodăriile de stat din regiunea noastră au obținut succese de seamă, nu tot la fel stau lucrurile cu executarea arăturilor adinei de toamnă. Este adevărat că, după terminarea însămințărilor s-au impulsionat întrucâtva arăturile adinei de toamnă. După căderea primelor ploi însă, au Început să vină „justificările”: „Nu se poate ara... Se înfundă... Nu pemite terenul...”. In ultimele zile, timpul a devenit favorabil executării lucrărilor agricole de toamnă pe toate tarlalele gospodăriilor de stat din regiunea noastră. Folosind din plin aceste condiții, precum și mijloacele de lucru existente, G.A.S. Burila Mare, Corabia, Dobra, Rusănești, Vrata și Zegujani au realizat planul arăturilor de toamnă. Aceasta este o dovadă că mecanizatorii din gospodăriile de stat sunt hotăriți să realizeze și in anul viitor sporuri mari de producție. Pentru aceasta însă, ei trebuie ajutați de către consiliile G.A.S., de către organizațiile de partid. Succesu de seamă în executarea arădurilor traine de toamnă au obținut și G.A.S. Voutîrov.ști, Robănești și Rogov, care sj^l apropie de sfîrșit cu realizarea**ffminilor arăturilor adinei de toamnă. Pină mai zilele trecute Insă, pe întregul trust regional Gostat planul arăturilor adinei de toamnă a fost realizat în procent de numai 66 la sută. La menținerea acestei stări de lucruri mult nesatisfăcătoare contribuie majoritatea gospodăriilor de stat. Spre exemplu, G.A.S. Redea, abandonâind propria experiență bogată la obținerea de recolte mari, tărăgănează executarea arăturilor adinei de toamnă. Din această cauză, la G.A.S. Redea mai sunt de arat Încă 995 hectare. De asemenea, la G.A.S. Vîrtop au mai rămas de arat Încă 830 hectare. Răminerea in urmă cu aceste lucrări este justificată de către conducerile acestor gospodării de stat prin așa zisul „timp nefavorabil”. Fără să analizeze starea de fapt a terenului și capacitatea de lucru a tractoarelor existente in unități, conducătorii G.A.S. Redea și Virtop lasă ca arăturile adinei de toamnă să se execute cu multă încetineală, la voia întimplării. Nici G.A.S. Afumați, Caracal, Cetate, Ciocănești, Filiași, Gîrla Mare, Halinga, Iancu Jianu și altele nu stau mai bine cu arăturile de toamnă. La G.A.S. Ciocănești de exemplu, insămînțările de toamnă s-au terminat de multă vreme. De atunci și pînă acum însă, numai pe 1.050 ha. din cele 1510 ha. au fost executate arături adinei, cu toate că dispune de un bogat parc de tractoare. Dacă am analiza fiecare G.A.S., am vedea că în majoritate au posibilitatea să grăbească ritmul arăturilor și in zilele următoare să termine această lucrare de mare însemnătate agrotehnică. Față de timpul înaintat este absolut necesar ca consiliile G.A.S., ajutate de organizațiile de partid, să mobilizeze toate forțele de muncă în vederea urgentării terminării arăturilor acinei de toamnă. Realizând planul arăturilor de toamnă, îndeplinim și depășim planul de producție în anul viitor. Strungarul Eustațiu Ionestcu de la I.R.A.-8 Craiova, (un clișeu) — este unul din fruntașii întrecerii socialiste. El reușește să-și depășească sarcinile de plan în procent de 52 la sută.0 PROTECȚIA MINI, O PROBLEMA DE STAT O latură importantă in economia socialistă care contribuie direct la realizarea planului de producție, la reducerea prețului de cost și la creșterea productivității muncii, este și activitatea care privește tehnica securității și protecția muncii. Pentru prima dată in istoria economică a țării noastre, protecția muncii a fost ridicată la nivelul unei probleme de stat cu ocazia plenarei C.C. al P.M.R. din 1948, care a încredințat celei mai largi organizații de masă a clasei muncitoare,a sindicatelor, sarcina de a îndruma și controla această importantă activitate de stat. O dată cu această sarcină încredințată sindicatelor, C.C.S. în colaborare cu Consiliul de Miniștri, prin decretul nr. 185 din 1951 și H.C M. nr. 1159 din 1953, au hotârit Înființarea inspecției tehnice, de stat pentru protecția muncii, care funcționează în cadrul C.C.S. Organele acestei inspecții tehnice au datoria de a îndruma, controla și lua măsuri pentru îmbunătățirea activității privind protecția muncii în cadrul desfășurării proceselor tehnologice ale întreprinderilor industriale și economice de stat, pentru a asigura cele mai optime condiții de muncă și de igienă industrială. In perioada anului 1959, colectivul de inspectori tehnici de stat de pe lângă Consiliul sindical regional Craiova a controlat o serie de întreprinderi din raioanele regiunii noastre, unde au fost luate măsuri concrete privind îmbunătățirea acestei activități. Astfel, la Depoul C.F.R. Craiova s-a constatat o preocupare deosebită in aplicarea măsurilor de tehnica securității, fapt care a dus la reducerea simțitoare a accidentelor de producție. Aceasta ca urmare a propunerilor făcute de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprindere, cu ocazia consfătuirilor de producție, propuneri care au fost însușite de către comitetul de întreprindere și de conducerea tehnico-administrativă. In acest scop s-a confecționat un cărucior pentru transportul bielelor de locomotivă, s-a montat o mantița pentru ridicarea și transportul pieselor de mare tonaj, s-a confecționat o instalație cu ax pentru alimentarea locomotivelor cu nisip, ușurînd și automatizind această operație care pînă atunci se executa cu eforturi fizice mari și care necesita un timp de execuție de lungă durată. Pentru asigurarea aerisirii normale în atelierul de turnătorie s-a montat un dispozitiv de intensificare a tirajului gazelor din interior, iar la uzina termică s-a montat o ventilație pentru evacuarea aerului viciat. La întreprinderea de foraj Craiova (director Constantin Spoială, inginer șef Alexandru Nica și președinte al comitetului de întreprindere Vierente), prin măsurile tehnico-organizatorice luare în vederea îmbunătățirii protecției muncii și tehnicii securității, numărul accidentelor de producție a scăzut simțitor. Făcând o analiză comparativă a primului semestru din anul 1959 cu aceeași perioadă a anului 1958 se constată că numărul accidentelor de producție a scăzut cu 25 la sută. La aceasta au contribuit: organizarea acțiunii de ridicare a calificării muncitorilor combinată cu însușirea măsurilor tehnice de securitatea muncii, precum și ridicarea nivelului de conștiință al muncitorilor privind desfășurarea procesului tehnologic pentru forarea sondelor. In acest sens s-au organizat cursuri speciale pentru instruirea inspectorilor obștești cu protecția muncii din grupele sindicale, s-a întărit munca de propagandă privind tehnica securității prin afișe sugestive, lozinci și conferințe la care s-au tratat diferite teme privind protecția muncii. Conferințele au fost pregătite și susținute în fața muncitorilor de către cei mai buni tehnicieni și ingineri din întreprindere. Toate aceste măsuri au contribuit la realizarea planului de producție în zece luni. Rezultate bune au fost obținute și de către comitetul de întreprindere și inducerea tehnico-administrativă a întreprinderii de foraj Țicleni (director , inginer Leontin Meinea, inginer șef Constantin Popescu și președinte al comitetului de întreprindere Ropotan Virgil), unde s-a dovedit o preocupare deosebită in ceea ce privește reducerea eforturilor fizice ale muncitorilor și reducerea timpilor morți în efectuarea diferitelor operații cerute de către procesul de producție. Astfel, au fost revizuite și reparate seturile de elemente de mică mecanizare care au fost predate brigăzilor de foraj ca: clește Zalkin de 4 1/2 țoli și de 5/16 țoli, amnare pentru sape ,trepte și cu role, protectoare cu ochi pentru sape, cărucioare pentru prăjinile de foraj etc. O preocupare deosebită s-a dovedit și în ceea ce privește măsurile de pregătire pentru iarnă, prin asteritul turlelor de foraj, montarea instalațiilor de încălzit, înlocuirea geamurilor sparte la baracamentele de la sonde, îngroparea conductelor de apă, aprovizionarea și dotarea hidranților și căminelor de ventilație cu gunoi«etc. Nu au fost trecute cu vederea nici mif șurile privind asiguarea condiții ort^p«« time de muncă pentru sondori pe timpul iernii. ^ Problemele privind tehnica^^^arității și protecția muncii au fost in aceeași măsură și în atenția conducerii întreprinderii regionale de electricitate, a fabricii de țigarete Tg. Jiu, a uzinei de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie”-Craiova, a I.F.E.T. Baia de Fier și altele. Dacă în unele unități s-au obținut rezultate frumoase privind protecția muncii și tehnica securității în urma indicațiilor concrete date de către colectivul de inspectori tehnici de stat, mai sunt totuși unități industriale unde această problemă este tratată cu superficialitate de către organele de conducere. La întreprinderea minieră Rovinari (director Nicolae Jula, inginer șef Ioan Jescu și președinte al comitetului de întreprindere Ion Keller) s-au luat mă (Continuare în pag. 2-a) Crește sectorul socist al agriculturii Ca urmare a muncii politice desfășurate de către organele de partid și de stat în rândul țăranilor muncitori, sectorul socialist-cooporatist agricol din raionul Caracal a crescut simțitor în cursul acestui an. Rezultatele bune obținute de către gospodăriile colective și producțiile net superioare obținute de către acestea au fost și sunt cele mai convingătoare argumente pe care le folosesc agitatorii în munca de atragere a unor noi membri in gospodăriile colective și întovărășirile agricole. Așa se face că în prezent, în raionul Caracal sunt cuprinse 23.218 familii care muncesc laolaltă în cadrul unităților agricole so aist-cooperatiste suprafața de 65^30 ha. In cursul acestui an sortilor simplu, s-au Înscris în gospodăriile reflective și cooperativele agricole de producție 3.140 fami îî di> furuncizori cu o suprafață de 9.105 ha. **** EUSTAȚIU POPESCU, coresp. Se dezvoltă averea obștească a G.A.C. La început, gospodăria „Drumul socialismului” din colectivă comuna Grojdibod raionul Corabia avea ca fond de bază cîteva zeci de mii de lei. An de an, ea a obținut producții tot mai mari la toate culturile și sectoarele de activitate. GAC „Divimul socialismului” din Grojdibod a obținut succese mari și pe tărâmul măririi fondului de bază. De unde la început avea ca fond de bază numai cirva zeci de mii de lei, acum fondul de bază însumează 461.313 lei C SALCEANU, coresp.