Inainte, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5165-5190)
1961-10-14 / nr. 5176
J Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de bază Preocupare pentru calitatea instalațiilor și montajelor încă de la începutul primelor lucrări pe șantierul Complexului de industrializarea lemnului de la Tg. Jiu, și-a făcut apariția, alături de alți constructori, și un colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Trustului 21 Instalații și Montaje București, colectiv care a primit importanta sarcină de a efectua toate lucrările de instalații și montaj. In frunte cu comuniștii, harnicul corp de instalatori și montori a obținut în activitatea sa succese însemnate, aducîndu-și, alături de ceilalți constructori, o contribuție prețioasă la darea în producție înainte de termen a fabricilor de cherestea, parchete, placaj și mobilă curbată și la alte instalații necesare Complexului. Cu puțin în urmă, comuniștii din cadrul șantierului II Preajba al Trustului 21 Instalații și Montaje ai avut adunarea generală pentru darea de seamă și alegeri. Cu acest prilej, atît darea de seamă cît și discuțiile au relevat faptul că, sub îndrumarea organizației de bază, a biroului său, acest colectiv de muncă a obținut și in ultimul timp rezultate bune. Ele sunt concretizate prin faptul că, pe primele opt luni ale acestui an planul producției globale a fost depășit cu 21,7 la sută, al producției marfă cu 7,1 la sută, realizîndu-se în același timp și un volum de economii la prețul de cost de peste 114.000 lei.Cum era și firesc, în lumina Director C.C. al P.M.R. cu privire la ^^eriile principale ale întrecerii sotiBiste în cinstea aniversării partidului, atît darea de seamă cît și discuțiile purtate de mai mulți comuniști au analizat pe larg și felul cum s-a muncit pentru realizarea unor instalații și montaje de calitate cît mai bună. In acest sens s-a scos în evidență că montorii și instalatorii de pe acest șantier au obținut succese importante în ceea ce privește îmbunătățirea calității instalațiilor și montajelor efectuate, ceea ce a dus la reducerea defecțiunilor acestora. Printre lucrările executate la un înalt nivel calitativ se numără : montajul transportoarelor aeriene executat de echipa condusă de tov. Ion Velișcu ; montajul transportoarelor cu bandă textilă pentru finisaj, executat de echipa condusă de tov. Constantin Răduță , instalațiile executate recent la fabrica de plăci aglomerate care va intra nu peste mult timp în producție și altele. In discuții s-a apreciat că îmbunătățirea calității acestor instalații este legată nemijlocit de activitatea organizației de bază, care a analizat periodic problemele producției și calității sale, a îndrumat conducerea șantierului în luarea unor măsuri pentru înlăturarea defecțiunilor ce se iveau. Cu multă răspundere au analizat comuniștii, nu numai ce s-a făcut pînă în prezent, ci mai ales ce trebuie făcut în viitor, unele lipsuri care se mai manifestă. S-a arătat că, deși pentru majoritatea instalatorilor și montorilor, calitatea lucrărilor constituie o preocupare de seamă, mai sunt totuși unii care nu depun toate eforturile în această direcție. In acest sens, comunistul Gh. Safta a criticat superficialitatea cu care echipa de electricieni condusă de Constantin B. a lucrat la instalația energetică de la fabrica de mobilă, instalație care a trebuit să fie refăcută de alții. Vorbind și despre alte lucrări executate la un nivel calitativ inferior, cum ar fi unele din instalațiile de ventilație și sanitare, conducte de apă, comunistul Grigore I Popescu a luat poziție combativă față de unii comuniști, printre care I. Mătușoiu și I. Birou, care n-au privit cu toată răspunderea sarcina primită din partea organizației de bază de a veghea la buna calitate a lucrărilor respective. — Unele din lipsurile existente — arătau în cuvîntul lor alți comuniști — se dătoresc și conducerii șantierului, care n-a depus suficiente eforturi pentru organizarea temeinică a locurilor de muncă, pentru aprovizionarea lor cu materialele necesare ce a dus uneori la lucru în salturi, influențînd negativ asupra calității lucrărilor respective. Adunarea generală a organizației de bază de pe șantierul II Tg. Jiu al Trustului 21 Instalații și Montaje a adoptat un plan de măsuri concrete privind îmbunătățirea continuă a calității instalațiilor și montajelor, intensificarea muncii politice pentru executarea tuturor lucrărilor de la fabrica de plăci aglomerate înainte de termen, pentru ridicarea calificării muncitorilor și a muncii de partid. GH. URSU coresp. Sarcini pentru viitor Recent, a avut loc adunarea pentru dare de seamă și alegeri și la organizația de bază de la întreprinderea regională de electricitate Oltenia. Adunarea a constituit un important prilej de analiză a muncii biroului organizației de bază, a comuniștilor din această importantă unitate economică, de stabilire a unor noi sarcini pentru viitor. In primul rînd, în cadrul adunării s-a scos în evidență preocuparea sporită a organizației de bază, față de sarcinile de producție, munca plină de răspundere a marii majorități a comuniștilor, care au fost în fruntea celorlalți muncitori în toate acțiunile. Din inițiativa organizației de bază au fost constituite colective care au analizat posibilitățile de îndeplinire înainte de termen a sarcinilor de producție, prin folosirea rezervelor interne. Comitetul sindicatului a fost îndrumat mai temeinic în organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste. Ca urmare a acestor măsuri, planul de producție al întreprinderii a fost îndeplinit pe primele opt luni ale anului în proporție de 101,9 la sută la producția globală și 102,4 la sută la producția marfă. Totodată, s-a reușit ca productivitatea muncii să crească cu 5,4 la sută și să se obțină economii peste plan în valoare de peste 1.500.000 lei. In acest an a existat o mai mare preocupare pentru remedierea, într-un timp cît mai scurt, a deranjamentelor și avariilor. Timpul de refacere a deranjamentelor la abonați a scăzut ; cererile oamenilor muncii au fost rezolvate la timp , s-a îmbunătățit alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de primă importanță. De asemenea, s-au scurtat timpii de întreruperi la lucrările programate, iar defecțiunile ivite din cauza descărcărilor electrice au fost remediate în condiții bune. In obținerea acestor rezultate s-au evidențiat numeroși comuniști, printre care D. Stancu, M. Ureche, Minică Romulus, Gh. Mușilă, Ion Vîlcu, I. Cotea, I. Băloi și alții. Adunarea a subliniat ca o contribuție importantă au adus și învățămîntul de partid și munca de educație, față de care biroul organizației de bază a manifestat mai multă preocupare ca în anii trecuți. A fost apreciată activitatea desfășurată de cercul de studiere a Istoriei P.C.U.S. și cercul de studiere a Statutului P.M.R., conduse de propagandiștii Gh. Teodorescu și respectiv Constanța Vintilă. Mai mulți participanți la discuții printre care Maria Budumnoiu, Dinu Marin, Ion Făgaș, Marin Guran, Ion Lăzeanu și alții, arătînd realizările obținute în diferite sectoare de activitate, nu au ocolit nici lipsurile care se mai manifestă în munca organizației de bază, a biroului său. Astfel, au fost criticate lipsurile manifestate în ceea ce privește conducerea și îndrumarea organizațiilor de masă, munca de ridicare a calificării profesionale a muncitorilor, disciplina în producție etc. Adunarea generală a adoptat un plan de măsuri menit să ducă la îmbunătățirea pe mai departe a activității economice și de partid a organizației de bază. Printre acestea amintim : desfășurarea unei activități mai susținute pentru educarea candidaților și a noilor membri de partid; îndrumarea mai concretă a organizației U.T.M. și a cetei sindicale ; promovarea tehnicii noi; desfășurarea unei largi munci politice pentru executarea înainte de termen a lucrărilor ce se desfășoară la linia electrică aeriană de 110 kV Bărbătești-Filiași-Tr. Severin și la stația de 110 kV Tr. Severin etc. La al doilea punct al ordinei de zi, adunarea a ales noul birou al organizației de bază și delegații la conferința orășenească de partid. Din noul birou fac parte comuniști fruntași în producție, care se bucură de încrederea și aprecierea colectivului întreprinderii. Ca secretar, a fost ales tov. Iosif Cauțil. MIHAI CIURLIN DUMITRU VOINIGESCU coresp. Folosesc creditele acordate de stat Consiliul de conducere al gospodăriei colective „30 Decembrie 1947“ din comuna Panaghia, raionul Segarcea, acordă o mare atenție dezvoltării sectorului zootehnic. Folosind cu chibzuință creditele acordate de stat pe termen lung și fără dobînzi, precum și fondurile proprii, colectiviștii și-au procurat în anul acesta 900 de oi cu lună semifină, depășind cu 300 capete cifra planificată. Totodată, au mai cumpărat 50 de vaci care dau mari producții de lapte. C. STAMIN, coresp. Ar fi bine dacă... ...la căminul cultural din comuna Severinnești, raionul Tr. Severin nu s-ar mai organiza conferințe in timpul rulării filmului. De curînd, peste 100 de spectatori au ocupat locurile in sala căminului cultural pentru a viziona filmul „Cîntecul mării". După 15 minute de vizionare, aparatul de proiecție a fost oprit și s-a ținut o conferință care a durat o oră și jumătate. Filmul n-a mai fost apoi prezentat. CU. BORONTEA, coresp. * ...la cooperativa de consum din comuna Negoiești, raionul Filiași, s-ar aduce pile și baterii pentru aparatele de radio. E mult de cînd, cele 56 aparate de radio din Negoești n-au mai transmis buletine de știri, jurnalul satelor sau muzică populară rominească. Pe drept cuvînt deținătorii acestor aparate sînt necăjiți. Ei nu le-au cumpărat pentru mobilă ci pentru a le fi de folos M. CORNESCU coresp. 9 La I. R. I. L. Balș Tot mai multe produse de larg consum (De la subredacția noastră voluntară). Colectivul de muncă de la întreprinderea raională de industrie locală Balș acordă o deosebită atenție îndeplinirii sarcinilor ce-i revin din Directivele celui de-al III-lea Congres al partidului, pe linia dezvoltării producției bunurilor de larg consum și introducerii în producție a unor noi sortimente de produse realizate prin valorificarea resurselor locale de materii prime și prin valorificarea deșeurilor de la industria de interes republican. De asemenea, în mod corespunzător a fost tratată și problema îmbunătățirii calității produselor. Așa de exemplu, la secția tîmplărie a întreprinderii au fost luate noi măsuri în vederea îmbunătățirii croitului și montării părților de mobilă la dormitoarele tip Sibiu II. Aplicarea acestora a făcut ca în trimestrul III al acestui an mobila de acest tip fabricată la I.R.I.L. Balș să fie mult solicitată de întreprinderile comerciale. In cadrul acestei secții au fost executate prototipuri de birouri cu două corpuri și dulapuri de arhivă cu două uși din masiv de stejar, care, fiind prezentate la beneficiari, au atras comenzi importante din partea I.C.R.A. Craiova, școlilor din raionul Balș, sfaturilor populare comunale din raioanele Balș și Craiova, întreprinderii Vinalcool Craiova și altele. Pentru rezultatele obținute în cadrul acestei secții se evidențiază tovarășii: Popa Tudor, Iordache Constantin, Militaru Constantin, Gheorghe Ilie, Stanciu Constantin și alți fruntași ai întrecerii socialiste. Și muncitorii secției de panificație a I.R.I.L Balș depun de asemenea eforturi pentru a îmbunătăți necontenit calitatea produselor sectei lor. In urma concursului pe țară privind calitatea pîinii, muncitorii secției respective au tras învățăminte serioase, pe care acum le pun în practică, dînd oamenilor muncii din Balș numai pîine de bună calitate. In vederea valorificării resurselor locale și a deșeurilor de materii prime de la industria republicană, la I.R.I.L. Balș au luat ființă secția de textile care confecționează basmale și fulare, secția de dezînchistanți și secia de lămpi fluorescente. Produsele realizate de colectivele acestor secții se bucură de prețuirea beneficiarilor și consumatorilor. POPA GHEORGHE muncitor tîmplar. Asigură baza furajeră Gospodăria colectivă „21 Decembrie“ din comuna Moțăței, raionul Calafat, este o unitate In plină dezvoltare. O dată cu sporirea fondului de bază, colectiviștii dezvoltă sectorul creșterii animalelor. Și pentru ca animalele să aibă asigurate condiții tot mai bune de hrănire pe timpul iernii, colectiviștii se ocupă de insilozarea unor cantități îndestulătoare de furaje. Tocmai de aceea, chiar și in aceste zile ei lucrează la insilozarea a diferite furaje verzi (lujeri de dovleac, frunze de sfeclă etc.). In total, gospodăria colectivă ,,21 Decembrie“ din Moțăței a asigurat pentru hrana animalelor pe timpul iernii 1210 tone nutrețuri verzi însilozate, 130 tone borhot de la fabrica de zahăr, însemnate cantități de nutrețuri fibroase și concentrate. In felul acesta, colectiviștii de aici vor putea să obțină producții tot mai mari de la animale și pe timpul iernii. C. DIHORI coresp. ÎNAINTE Luptînd pentru îmbunătățirea calității produselor, muncitorii Marcel Bădică și Ana Cîciu de la I.I.S. „Partizanul" Craiova s-au situat in rîndul fruntașilor. Popas printre strungari Dămăzi, mă aflam,la sectorul III al Uzinelor mecanice din Tr. Severin, cu intenția de a cunoaște din realizările muncitorilor strungari de aici, adevărați modelari ai metalelor. In care am întîlnit pe tov. Ion Brînaș, secretarul organizației de bază E.M.R. al Secției strungărie, care după ce m-a bătut prietenește pe umăr ca, între vechi cunoscuți, m-a întrebat: — Tovarășe corespondent, ați venit să mai aflați ceva despre metodele ce le folosim în tăierea metalelor? __ Desigur — i-am răspuns eu bucuros. Și mai ales despre strungarii care au obținut cele mai bune rezultate în producție. In atelierul de strungărie m-a întâmpinat ritmul sacadat al strungurilor, scrijelitul lacom al cuțitelor ce înaintau în piesele de oțel. La fiecare loc de muncă, strungarii mînuiau cu repeziciune manetele, erau perocupați — ca de altfel în fiecare zi , pentru îndeplinirea planului de producție și îmbunătățirea continuă calității pieselor ce le execută. Printre șirul de Strungari, am cunoscut pe fruntașul întrecerii socialiste __ Ștefan Tiureanu. In jurul său, zeci de piese strunjite, erau așezate în ordine. Am aflat că, datorită metodei de tăiere intensivă a metalelor pe care o folosește, precum și faptului că este un bun organizator al procesului de producțe, el reușește să-și depășească lună de lună sarcinile de plan în medie cu 15—20 la sută și să dea numai piese de cea mai bună calitate. Tot astfel strungarii: Petre Alexoiu, Nicolau Cornel, C. Dragotă și alți iscusiți modelari ai metalelor, au reușit ca și în luna septembrie să-și depășească sarcinile de plan. S. TRUȘCULF.SCU coresp. ) 1 CU PROPRIILE NOASTRE RESURSE In rîndurile de față mi-am propus să arăt cum ne-am preocupat noi, colectiviștii din Ciupercenii Vechi, de executarea unor construcții zootehnice bune, ieftine și trainice. La înființare, gospodăria noastră colectivă a avut un număr de animale foarte mic. Cu timpul însă, numărul lor a crescut simțitor, ajungind ca in prezent rul zootehnic al gospodăriei să se conumere : 527 taurine din care 174 vaci de lapte, 1200 porci din care 100 de Scroafe, 1500 oi și 4000 de păsări. Problema construcțiilor unor adăposturi trainice și ieftine pentru animale ne-a frămîntat zile și nopți de-a rîndul, dar, pînă la urmă tot i-am găsit rezolvarea. Explicînd colectiviștilor necesitatea construcțiilor zootehnice pentru gospodăria noastră ei au înțeles și ne-au venit în ajutor, confecționînd cărămida și chirpicii de care aveam absolută nevoie și participînd Voluntar la ridicarea construcțiilor. Deoarece ne trebuiau și lemne, și care costau prea mulți bani, am hotărît să tăiem toți arborii răzlețiți pe întinsul tarlalelor noastre, să-i prelucrăm și să-i folosim la construcții. Ne-a rămas doar să cumpărăm cimentul și cu ele. Avînd materialele procurate, am început construcția a două grajduri, gîndind că pe măsură ce numărul animalelor va spori, vom mai construi și altele. Așa a și fost. Numai pînă în Scrisoare din colectivă anul acesta am construit Șapte grajduri, două saivane, trei maternități și două puternițe. Acum, colectiviștii noștri ne ajută să finisăm ultimele două grajduri, spre a le da în folosință. Toate construcțiile pe care ni le-am propus in acest an se află în stadiu de finisare. Dar, ca să ajungem doar în cîțiva ani să ridicăm atîtea construcții zootehnice, n-acest lucru ușor. La început, colectiviștii noștri nu se împăcau cu gîndul că animalele au nevoie de construcții tot atît de trainice ca și casele în care locuim noi. Atunci, inginerul agronom le-a explicat ce condiții de adăpostire sunt necesare animalelor pentru a putea obține producții mari de lapte, și oamenii au început să înțeleagă. Ajungind cu primele construcții la acoperiș, am constatat că nu aveam țigla necesară. Atunci, colectiviștii au început să confecționeze in mod voluntar țigla de care aveam WeVoîe. Banii pe care n-i dăduse statul sub formă de credite pe termen lung și fară dobînzi, i-am folosit pentru cumpărarea animalelor. începînd de atunci, colectiviștii au confecționat atîta țiglă cît să ne ajungă pentru toate construcțiile ce le aveam planificate să le executăm. Pentru bunul mers al lucrărilor, din rîndul celor mai pricepuți colectiviști am format o brigadă de construc iții, împărțind-o pe echipe: de zidărie, de lemnărie și tîmplărie, astfel fiecare echipa să participe efectiv încît la realizarea construcțiilor. Avînd la dispoziție toate materialele din resurse locale, lucrul a mers bine, fără să nu-i lîmpinăm greutăți. Oamenii din brigada de construcții n-au lipsit de la muncă, datorită cărui fapt am putut să ne încadrăm în timpul ce-l aveam planificat pentru executarea lucrărilor. Străduindu-ne de la început să construim adăposturi trainice și ieftine, noi am cumpărat numai cuiele și cimentul care valorează 25.000 lei, restul materialelor fiind procurate din resurse locale. In acest fel, am asigurat aniimalelor noastre adăposturi trainice și ieftine și la un preț de cost foarte redus. VASILE GUȚA brigadier constructor la gospodăria colectivă ,16 Februarie“, Ciupercenii Vechi, raionul Calafat. Pentru obținerea ieftine și (Urmare din pug l a) secției, au verificat încă o dată toate operațiunile executate de tovarășii din echipa respectivă, în așa fel nicit la finisaj să nu ajungă nici o lucrare necorespunzătoare. Spre a se da un avînt și mai mare luptei pentru îmbunătățirea calității produselor, maiștrilor și responsabililor de unități li s-au trasat sarcini să urmărească în mod direct toate produsele, începînd de la introducerea acestora în lucru și pînă la operațiunea de finisare. Organizarea și urmărirea pas cu pas întrecerii socialiste pe oameni, echipe și unități, a fost de asemenea o măsură importantă care a contribuit din plin la realizarea sarcinilor de producție, la creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității produselor. Printre meșteșugarii cooperatori, care au obținut cele mai bune rezultate în muncă Se evidențiază: Ion Mitrică, Aurel Dobriță, Ștefan Zidaru, Octavian Sturtei și alții. De asemenea, întrecerea între unități pe perioada 1 ianuarie — 31 septembrie a fost cîșiigată de către secția nr. 8 reparații condusă de tov. Nicolae Surugiu. Prin eforturile susținute depuse în cadrul întrecerii, colectivul acestei secții a reușit să-și îndeplinească planul de producție pe primele 9 luni ale anului, să nu aibă nici un fel de reclamații din partea clientelei, să dea ca economie peste pian cantitatea de 50 kg. talpă crupon, care se ridică la suma de 2600 lei. PRIN ÎNFĂPTUIREA PLANULUI DE MASURI Toate aceste măsuri tehnico- organizatorice înfăptuite la termenele stabilite au făcut ca planul producției globale al cooperativei de producție meșteșugărească „Aria încălțămintei“ Craiova să fie îndeplinit de la începutul anului și pînă în prezent in procent unei încălțăminte elegante de 103,53 la sută, al producției marfă în procent de 111 la sută, iar productivitatea muncii să crească cu 14 la sută. De asemenea, sarcina de reducere a prețului de cost a fost realizată în această perioadă în procent de 4,1 la sută față de 2,1 la sută cât era planificat, obțînîiîndu-se din volum de economii în valoare de 87.000 lei. Paralel cu aceasta, cheltuielile pe mia de lei producție marfă au fost reduse în procent de 8,7 la sută. Prin realizarea acestor indici de pian, s-a ajuns ca in momentul de față aproape toate unitățile cooperativei noastre să fie rentabile, Înregistrîndu-se un beneficiu peste sarcina planficată în sumă de 58.600 lei. In scopul îmbunătățirii continue a calității produselor, precum și pentru mărirea volumului de economii, conducerea cooperativei, îndrumată îndeaproape de către organizația de partid, a trecut la centralizarea secțiilor de comandă pentru încălțămintea ușoară, unde controlul calități este efectuat pe toate fazele de operații. In actualul sezon de toamnă, am creat un număr de cinci modele noi de încălțăminte, iar pentru atarochinărie s-au realizat trei modele de poșete confecționate din policlorură de Vinilin. Pe viitor, în centrul preocupăriloor noastre va sta realizarea unor produse de încălțăminte de cea mai bună calitate, în sortimente cît mai variate și ieftine. MARIN OLARU conducător tehnic, cooperativa meșteșugărească,Arta Încălțămintei“-Craiova Printre muncitorii fruntași de la mără și comunistul Dumitru Dicu și rizerie. Clișeul alăturat îi înfățișează la șlefuitoare, în vederea obținerii unui Morile tiuite „Jiul" Craiova, se mautemistul Niță Aurelian din secția în timp ce execută reglarea frînelor orez de bună calitate. Pentru aprovizionarea de iarnă a oamenilor muncii din Craiova și din raioanele Gilort și Tg. Jiu, se distribuie zilnic, de la O.A.D.L.F. din Craiova, o mare cantitate de legume si fructe. In foto , legumele și fructele sunt încărcate cu autocamioane pentru a fi expediata centrelor de desfacere. Să pregătim din timp animalele pentru sezonul de iarn (Urmare din pag. la) grajd, nu frigul este dăunător, ci curentul care se face atunci cînd lăsăm deschise ușile sau ferestrele, din cei doi pereți opuși. In adăposturi trebuie să avem întotdeauna un aer proaspăt și curat. De aceea, sub nici un motiv nu vom lăsa bălegarul sau așternutul ud să stea în grajd mai mult timp, căci, începînd să fermenteze emană gaze vătămătoare sănătății animalelor : bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat și altele. Nu este bine ca vitele să stea prea înghesuite, deoarece, pe lîngă faptul că nu se pot odihni, volumul de aer ce-l au la dispoziție este redus ; ele vor respira un aer viciat, care dăunează sănătății, le încetinește creșterea și le micșorează producția. Pînă la venirea iernii cu temperatura scăzută, cu ploi reci sau zăpadă și viscole, vitele vor fi ținute cît mai mult afară în padoc, sau plimbate la pășune, neintrind în grajd decit noaptea. Chiar și iarna, în timpul primului, cînd vremea se mai încălzește, vitele se scot zilnic cîte 2—3 ore la plimbare. Astfel, Stînd prea mult în grajd se sensibilizează și se îmbolnăvesc foarte ușor de numeroase boli, în special de tuberculoză. Dacă vara, vitele se odihnesc foarte bine și pe pământ sau pardoseala de cărămidă din grajd, pentru iarnă trebuie să ne îngrijim de un material bun de așternut, material ce trebuie să fie ieftin, moale, elastic, uscat, absorbant pentru lichide și gaze, cald și omogen. Astfel, paiele de cereale, vrejii, cocenii tocați, ierburile de baltă, frunzele de pomi, rumegușul (dar nu de stejat căci irită pielea), mușchii de pădure, sunt foarte bune dacă sunt folosite după specificul regiunii. Urn plan de producție rațional întocmit prevede ca în toate lunile anului să obțirem aceeași cantitate de lapte. Urmează deci, ca și fătările vacilor din gospodărie să fie cît mai uniform repartizate pe întreg anul. Este cunoscut că cea mai mare cantitate de lapte vacile o dau în prima și a doua lună după fătare, producție ce se menține pînă prin luna a 5-a—6-a, cînd treptat scade pînă la înțărcare. In multe gospodării colective, majoritatea vacilor fată în primăvară, iar după 6—7 luni de lactație producția începe să scadă, astfel că în timpul iernii multe din ele sînt înțărcate. Dar, pentru ca vacile să fete în lunile septembrie-ianuarie, urmează să fie date la montă în lunile decembrieaprilie, adică tocmai în perioada cînd hrana ce o primesc favorizează mai puțin intrarea vacilor în călduri. Pentru aceasta, vacile vor fi îngrijite și hrănite în mod mai deosebit, cu fîn de lucernă sau trifoi, nutreț siloz, sfeclă, urinală de ovăz, precum și alte nutrețuri bogate în vitamine și săruri minerale. Trebuie să le scoatem zilnic la plimbare, mai cu seamă cînd este soare. Perturbări mari în producția animalelor mai cauzează și o trecere irațională de la regimul de pășune cu nutrețuri verzi, la cel de grajd unde predomină nutrețurile uscate, al căror gust și compoziție diferă de cel verde.. Nutrețurile ce se dau prima dată cînd vitele au trecut la grajd (de exemplu silozul),vor fi în cantități mici, iar dacă nu se mania că se vor amesteca cu puțină uruială de orz sau porumb. Resturile de siloz neconsumate din tainul de dimineață se vor îndepărta, deci nu se vor amesteca cu tainul cel proaspăt. Mărirea tainului se va face treptat astfel ca în 6-8 zile să se ajungă la tainul stabilit prin normativ. Pentru a fi folosite mai bine, paiele se vor da tocate și înmuiate cu saramură 2 la sută. Că să fie și mai bine consumate, se mai stropesc cu melasă (o vacă consumă zilitic 1,5—2 kg. melasă diluată cu 5-6 l. apă). De la cocenii de porumb, dați întregi la vite, nu sînt consumate decît frunzele și vîrfurile, deci mai mult de jumătate sînt aruncați. Dacă și cocenii se toacă și se amestecă cu apă sărată, devin mult mai gustoși și mai bine folosiți. Pe timpul iernii, o grijă deosebită trebuie acordată purceilor care sînt fătați toamna tîrziu, căci intrînd în iarnă micuți, suferă atît de ger cît și de umezeala din adăposturi. Un așternut gros și mîncare cît mai multă și variată, ru numai porumb, îi întărește, făcîndu-i să suporte bine condițiile grele din iarnă. Multe din conducerile gospodăriilor colective au înțeles cît contribuie un adăpost bun la rentabilitatea unei crescătorii. Astfel, numai anul acesta g.a.cw din Castranova a construit pentru taurine trei grajduri din cărămidă și două maternități pentru scroafe. Traducerea in viață a obiectivelor, pe care partidul și guvernul le-au pus în fața tehnicienilor și muncitorilor, din sectorul zootehnic va schimba radical aspectul creșterii animalelor din regiunea Oltenia. Ing. GITAN MARIN Institutul agronomic „T. Vladimirescu” Craiova