Inainte, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5165-5190)

1961-10-14 / nr. 5176

J Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de bază Preocupare pentru calitatea instalațiilor și montajelor încă de la începutul primelor lucrări pe șantierul Complexului de industria­lizarea lemnului de la Tg. Jiu, și-a fă­cut apariția, alături de alți constructori, și un colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Trustului 21 In­stalații și Montaje București, colectiv care a primit importanta sarcină de a efectua toate lucrările de instalații și montaj. In frunte cu comuniștii, harnicul co­­rp de instalatori și montori a ob­­ținut în activitatea sa s­uccese însem­nate, aducîndu-și, alături de ceilalți constructori, o contribuție prețioasă la darea în producție înainte de termen a fabricilor de cherestea, parchete, pla­caj și mobilă curbată și la alte in­stalații necesare Complexului. Cu puțin în urmă, comuniștii din cadrul șantierului II Preajba al Trus­tului 21 Instalații și Montaje ai avut adunarea generală pentru darea de sea­mă și alegeri. Cu acest prilej, atît da­rea de seamă cît și discuțiile au rele­vat faptul că, sub îndrumarea organi­zației de bază, a biroului său, acest colectiv de muncă a obținut și in ulti­mul timp rezultate bune. Ele sunt con­cretizate prin faptul că, pe primele opt luni ale acestui an planul producției glo­bale a fost depășit cu 21,7 la sută, al producției marfă cu 7,1 la sută, rea­­lizîndu-se în același timp și un volum de economii la prețul de cost de peste 114.000 lei.­­Cum era și firesc, în lumina Direc­tor C.C. al P.M.R. cu privire la ^^eriile principale ale întrecerii so­­tiBiste în cinstea aniversării partidu­lui, atît darea de seamă cît și discuțiile purtate de mai mulți comuniști au a­­nalizat pe larg și felul cum s-a mun­cit pentru realizarea unor instalații și montaje de calitate cît mai bună. In acest sens s-a scos în evidență că mon­­torii și instalatorii de pe acest șan­­­tier au obținut succese importante în ceea ce privește îmbunătățire­a calității instalațiilor și montajelor efectuate, ceea ce a dus la reducerea defecțiuni­lor acestora. Printre lucrările executate la un înalt nivel calitativ se numără : montajul transportoarelor aeriene exe­cutat de echipa condusă de tov. Ion Velișcu ; montajul transportoarelor cu bandă textilă pentru finisaj, executat de echipa condusă de tov. Constantin Răduță , instalațiile executate recent la fabrica de plăci aglomerate care va intra nu peste mult timp în producție și altele. In discuții s-a apreciat că îmbunătă­țirea calității acestor instalații este le­gată nemijlocit de activitatea organi­zației de bază, care a analizat perio­dic problemele producției și calității sale, a îndrumat conducerea șantieru­lui în luarea unor măsuri pentru în­lăturarea defecțiunilor ce se iveau. Cu multă răspundere au analizat co­muniștii, nu numai ce s-a făcut pînă în prezent, ci mai ales ce trebuie făcut în viitor, unele lipsuri care se mai manifestă. S-a arătat că, deși pentru majoritatea instalatorilor și montorilor, calitatea lucrărilor constituie o preo­cupare de seamă, mai sunt totuși unii care nu depun toate eforturile în aceas­tă direcție. In acest sens, comunistul Gh. Safta a criticat superficialitatea cu care echipa de electricieni condusă de Constantin B. a lucrat la instalația e­­nergetică de la fabrica de mobilă, in­stalație care a trebuit să fie refăcută de alții. Vorbind și despre alte lucrări executate la un nivel calitativ infe­rior, cum ar fi unele din instalațiile de ventilație și sanitare, conducte de apă, comunistul Grigore I Popescu a luat po­ziție combativă față de unii comuniști, printre care I. Mătușoiu și I. Birou, care n-au privit cu toată răspunderea sarcina primită din partea organizației de bază de a veghea la buna calitate a lucrărilor respective. — Unele din lipsurile existente — arătau în cuvîntul lor alți comuniști — se dătoresc și conducerii șantierului, care n-a depus suficiente eforturi pen­tru organizarea temeinică a locurilor de muncă, pentru aprovizionarea lor cu materialele necesare ce a dus uneori la lucru în salturi, in­­fluențînd negativ asupra calității lu­crărilor respective. Adunarea generală a organizației de bază de pe șantierul II Tg. Jiu al Trus­tului 21 Instalații și Montaje a adop­tat un plan de măsuri concrete privind îmbunătățirea continuă a calității in­stalațiilor și montajelor, intensificarea muncii politice pentru executarea tu­turor lucrărilor de la fabrica de plăci aglomerate înainte de termen, pentru ridicarea calificării muncitorilor și a muncii de partid. GH. URSU coresp. Sarcini pentru viitor Recent, a avut loc adunarea pentru dare de seamă și alegeri și la organiza­ția de bază de la întreprinderea regio­nală de electricitate Oltenia. Adunarea a constituit un important prilej de a­­naliză a muncii biroului organizației de bază, a comuniștilor din această im­portantă unitate economică, de stabili­re a unor noi sarcini pentru viitor. In primul rînd, în cadrul adunării s-a scos în evidență preocuparea spo­rită a organizației de bază, față de sarcinile de producție, munca plină de răspundere a marii majorități a comu­niștilor, care au fost în fruntea celor­lalți muncitori în toate acțiunile. Din inițiativa organizației de bază au fost constituite colective care au analizat posibilitățile de îndeplinire înainte de termen a sarcinilor de producție, prin folosirea rezervelor interne. Comitetul sindicatului a fost îndrumat mai te­meinic în organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste. Ca urmare a aces­tor măsuri, planul de producție al în­treprinderii a fost îndeplinit pe pri­mele opt luni ale anului în proporție de 101,9 la sută la producția globală și 102,4 la sută la producția marfă. To­todată, s-a reușit ca productivitatea muncii să crească cu 5,4 la sută și să se obțină economii peste plan în va­loare de peste 1.500.000 lei. In acest an a existat o mai mare preocupare pentru remedierea, într-un timp cît mai scurt, a deranjamentelor și avariilor. Timpul de refacere a de­ranjamentelor la abonați a scăzut ; ce­rerile oamenilor muncii au fost rezol­vate la timp , s-a îmbunătățit alimen­tarea cu energie electrică a consumato­rilor de primă importanță. De aseme­nea, s-au scurtat timpii de întreruperi la lucrările programate, iar defecțiu­nile ivite din cauza descărcărilor elec­trice au fost remediate în condiții bune. In obținerea acestor rezultate s-au evidențiat numeroși comuniști, printre care D. Stancu, M. Ureche, Minică Ro­mulus, Gh. Mușilă, Ion Vîlcu, I. Cotea, I. Băloi și alții. Adunarea a subliniat ca o contribu­ție importantă au adus și învățămîntul de partid și munca de educație, față de care biroul organizației de bază a ma­nifestat mai multă preocupare ca în anii trecuți. A fost apreciată activita­tea desfășurată de cercul de studiere a Istoriei P.C.U.S. și cercul de stu­diere a Statutului P.M.R., conduse de propagandiștii Gh. Teodorescu și res­pectiv Constanța Vintilă. Mai mulți participanți la discuții printre care Maria Budumnoiu, Dinu Marin, Ion Făgaș, Marin Guran, Ion Lăzeanu și alții, arătînd realizările ob­ținute în diferite sectoare de activitate, nu au ocolit nici lipsurile care se mai manifestă în munca organizației de bază, a biroului său. Astfel, au fost criticate lipsurile manifestate în ceea ce privește conducerea și îndrumarea organizațiilor de masă, munca de ridi­care a calificării profesionale a mun­citorilor, disciplina în producție etc. Adunarea generală a adoptat un plan de măsuri menit să ducă la îmbunătă­țirea pe mai departe a activității eco­nomice și de partid a organizației de bază. Printre acestea amintim : desfă­șurarea unei activități mai susținute pentru educarea candidaților și a noilor membri de partid; îndrumarea mai concretă a organizației U.T.M. și a cetei sindicale ; promovarea tehnicii noi; desfășurarea unei largi munci po­litice pentru executarea înainte de ter­men a lucrărilor ce se desfășoară la linia electrică aeriană de 110 kV Băr­­bătești-Filiași-Tr. Severin și la stația de 110 kV Tr. Severin etc. La al doilea punct al ordinei de zi, adunarea a ales noul birou al organi­zației de bază și delegații la conferin­ța orășenească de partid. Din noul bi­rou fac parte comuniști fruntași în producție, care se bucură de încrede­rea și aprecierea colectivului între­prinderii. Ca secretar, a fost ales tov. Iosif Cauțil. MIHAI CIURLIN DUMITRU VOINIGESCU coresp. Folosesc creditele acordate de stat Consiliul de conducere al gospodăriei colective „30 Decembrie 1947“ din co­muna Panaghia, raionul Segarcea, a­­cordă o mare atenție dezvoltării sec­torului zootehnic. Folosind cu chibzu­ință creditele acordate de stat pe ter­men lung și fără dobînzi, precum și fondurile proprii, colectiviștii și-au pro­curat în anul acesta 900 de oi cu lună semifină, depășind cu 300 capete cifra planificată. Totodată, au mai cumpărat 50 de vaci care dau mari producții de lapte. C. ST­AMIN, coresp. Ar fi bine dacă... ...la căminul cultural din comuna Severinnești, raionul Tr. Severin nu s-ar mai organiza conferințe in timpul ru­lării filmului. De cu­rînd, peste 100 de spectatori au ocupat locurile in sala căminului cultural pentru a viziona filmul „Cîntecul mării". După 15 mi­nute de vizionare, aparatul de proiec­ție a fost oprit și s-a ținut o confe­rință care a durat o oră și jumătate. Filmul n-a mai fost apoi prezentat. CU. BORONTEA, coresp. * ...la cooperativa de consum din co­muna Negoiești, raionul Filiași, s-ar aduce pile și baterii pentru aparatele de radio. E mult de cînd, cele 56 a­­parate de radio din Negoești n-au mai transmis buletine de știri, jurnalul sa­telor sau muzică populară rom­inească. Pe drept cuvînt deținătorii acestor a­­parate sînt necăjiți. Ei nu le-au cum­părat pentru mobilă ci pentru a le fi de folos M. CORNESCU coresp. 9 La I. R. I. L. B­a­l­ș Tot mai multe produse de larg consum (De la subredacția noastră volun­tară). Colectivul de muncă de la întreprin­derea raională de industrie locală Balș acordă o deosebită atenție îndeplinirii sarcinilor ce-i revin din Directivele ce­lui de-al III-lea Congres al partidului, pe linia dezvoltării producției bunurilor de larg consum și introducerii în producție a unor noi sortimente de produse rea­lizate prin valorificarea resurselor lo­cale de materii prime și prin valori­ficarea deșeurilor de la industria de interes republican. De asemenea, în mod corespunzător a fost tratată și problema îmbunătățirii calității produ­selor. Așa de exemplu, la secția tîmplărie a întreprinderii au fost luate noi mă­suri în vederea îmbunătățirii croitului și montării părților de mobilă la dor­mitoarele tip Sibiu II. Aplicarea aces­tora a făcut ca în trimestrul III al acestui an mobila de acest tip fabri­cată la I.R.I.L. Balș să fie mult soli­citată de întreprinderile comerciale. In cadrul acestei secții au fost exe­cutate prototipuri de birouri cu două corpuri și dulapuri de arhivă cu două uși din masiv de stejar, care, fiind pre­zentate la beneficiari, au atras co­menzi importante din partea I.C.R.A. Craiova, școlilor din raionul Balș, sfa­turilor populare comunale din raioanele Balș și Craiova, întreprinderii Vinal­­cool Craiova și altele. Pentru rezultatele obținute în ca­drul acestei secții se evidențiază to­varășii: Popa Tudor, Iordache Constan­tin, Militaru Constantin, Gheorghe I­lie, Stanciu Constantin și alți fruntași ai întrecerii socialiste. Și muncitorii secției de panificație a I.R.I.L Balș depun de asemenea efor­turi pentru a îmbunătăți necontenit ca­litatea produselor sectei lor. In urma concursului pe țară privind calitatea pîinii, muncitorii secției respective au tras învățăminte serioase, pe care a­­cum le pun în practică, dînd oameni­lor muncii din Balș numai pîine de bună calitate. In vederea valorificării resurselor locale și a deșeurilor de materii pri­me de la industria republicană, la I.R.I.L. Balș au luat ființă secția de textile care confecționează basmale și fulare, secția de dezînch­istanți și sec­­ia de lămpi fluorescente. Produsele realizate de colectivele a­­cestor secții se bucură de prețuirea beneficiarilor și consumatorilor. POPA GHEORGHE muncitor tîmplar. Asigură baza furajeră Gospodăria colectivă „21 Decembrie“ din co­muna Moțăței, raionul Calafat, este o unitate­ In plină dezvoltare. O dată cu sporirea fon­dului de bază, colecti­viștii dezvoltă sectorul creșterii animalelor. Și­ pentru ca animalele să aibă asigurate condiții tot mai bune de hrăni­­re pe timpul iernii, co­lectiviștii se ocupă de insilozarea unor canti­tăți îndestulătoare de furaje. Tocmai de a­­ceea, chiar și in aceste zile ei lucrează la in­silozarea a diferite fu­raje verzi (lujeri de do­vleac, frunze de sfeclă etc.). In total, gospo­dăria colectivă ,,21 De­cembrie“ din Moțăței a asigurat pentru hra­na animalelor pe tim­pul iernii 1210 tone nutrețuri verzi însilo­­zate, 130 tone borhot de la fabrica de zahăr, însemnate cantități de nutrețuri fibroase și concentrate. In felul acesta, co­lectiviștii de aici vor putea să obțină pro­ducții tot mai mari de la animale și pe tim­pul iernii. C. DI­HORI­ coresp. ÎNAINTE Luptînd pentru îmbunătățirea ca­lității produselor, muncitorii Marcel Bădică și Ana Cîciu de la I.I.S. „Partizanul" Craiova s-au situat in rîndul fruntașilor. Popas printre strungari Dăm­ăzi, mă aflam,la sectorul III al Uzinelor mecanice din Tr. Seve­rin, cu intenția de a cunoaște din realizările muncitorilor strungari de aici, adevărați modelari ai metale­lor. In care am întîlnit pe tov. Ion Brînaș, secretarul organizației de bază E.M.R. al Secției strungă­­rie, care după ce m­-a bătut prie­tenește pe umăr ca, între vechi cu­noscuți, m-a întrebat: — Tovarășe corespondent, ați ve­nit să mai aflați ceva despre me­todele ce le folosim în tăierea me­talelor? __ Desigur — i-am răspuns eu bucuros. Și mai ales despre strun­garii care au obținut cele mai bune rezultate în producție. In atelierul de strungărie m-a în­tâmpinat ritmul sacadat al strungu­rilor, scrijelitul lacom al cuțitelor ce înaintau în piesele de oțel. La fie­care loc de muncă, strungarii mî­­nuiau cu repeziciune manetele, erau perocupați — ca de altfel în fiecar­e zi , pentru îndeplinirea planului de­­ producție și îmbunătățirea continuă calității pieselor ce le execută. Printre șirul de Strungari, am cu­noscut pe fruntașul întrecerii socia­liste __ Ștefan Tiureanu. In jurul său, zeci de piese strunjite, erau așezate în ordine. Am aflat că, da­torită metodei de tăiere intensivă a metalelor pe care o folosește, pre­cum și faptului că este un bun organizator al procesului de produc­­țe, el reușește să-și depășească lună de lună sarcinile de plan în medie cu 15—20 la sută și să dea numai piese de cea mai bună ca­litate. Tot astfel strungarii: Petre Alexoiu, Nicolau Cornel, C. Dra­­gotă și alți iscusiți modelari ai me­talelor, au reușit ca și în luna sep­tembrie să-și depășească sarcinile de plan. S. TRUȘCULF.SCU coresp. ) 1 CU PROPRIILE NOASTRE RESURSE In rîndurile de față mi-am propus să arăt cum ne-am preocupat noi, co­lectiviștii din Ciupercenii Vechi, de executarea unor construcții zootehnice bune, ieftine și trainice. La înființare, gospodăria noastră colectivă a avut un număr de animale foarte mic. Cu timpul însă, numărul lor a crescut sim­țitor, ajungind ca in prezent rul zootehnic al gospodăriei să se c­o­nu­mere : 527 taurine din care 174 vaci de lapte, 1200 porci din care 100 de Scroafe, 1500 oi și 4000 de păsări. Problema construcțiilor unor­­ adă­posturi trainice și ieftine pentru ani­male ne-a frămîntat zile și nopți de-a rîndul, dar, pînă la urmă tot i-am gă­sit rezolvarea. Explicînd colectiviști­lor necesitatea construcțiilor zootehnice pentru gospodăria noastră ei au înțeles și ne-a­u­ venit în ajutor, confecționînd cărămida și chirpicii de care aveam absolută nevoie și participînd Voluntar la ridicarea construcțiilor. Deoarece ne trebuiau și lemne, și care costau prea mulți bani, am h­otărît să tăiem toți arborii răzlețiți pe întinsul tarlalelor noastre, să-i pre­lucrăm și să-i folosim la construcții. Ne-a rămas doar să cumpărăm cimen­tul și cu­ ele. Avînd materialele procurate, am în­ceput construcția a două grajduri, gîn­­dind că pe măsură ce numărul anima­lelor va spori, vom mai construi și altele. Așa a și fost. Numai pînă în Scrisoare din colectivă anul acesta am construit Șapte graj­duri, două saivane, trei maternități și două puternițe. Acum, colectiviștii noș­tri n­e ajută să finisăm ultimele două grajduri, spre a le da în folosință. Toate construcțiile pe care ni le-am­­ propus in acest an se află în stadiu de finisare. Dar, ca să ajungem doar în cîțiva ani să ridicăm atîtea construcții zoo­tehnice, n-a­cest lucru ușor. La în­ceput, colectiviștii noștri nu se îm­păcau cu gîndul că animalele au ne­voie de construcții tot atît de trainice ca și casele în care locuim noi. A­­tunci, inginerul agronom le-a explicat ce condiții de adăpostire sunt necesare animalelor pentru a putea obține pro­ducții mari de la­pte, și oam­enii au­ început să­­ înțeleagă. Ajungind cu primele construcții la acoperiș, am constatat că nu aveam țigla necesară. Atunci, colectiviștii au început să confecționeze in mod vo­­­luntar țigla de care aveam WeVoîe. Banii pe care n-i dăduse statul sub for­mă de credite pe termen lung și fară dobînzi, i-am folosit pentru cumpărarea animalelor. începînd de atunci, colecti­viștii au confecționat atîta țiglă cît să ne ajungă pentru toate construcțiile ce le aveam planificate să le executăm. Pentru bunul mers al lucrărilor, din rîndul celor mai pricepuți colecti­­­viști am format o brigadă de construc­ i­ții, împărțind-o pe echipe: de zidărie, de lemnărie și tîmplărie, astfel fiecare echipa să participe efectiv încît la realizarea construcțiilor. Avînd la dis­­­poziție toate materialele din resurse locale, lucrul a mers bine, fără să nu-i lîmpinăm greutăți. Oamenii din briga­­da de construcții­ n-au lipsit de la muncă, datorită cărui fapt am putut să ne încadrăm în timpul ce-l aveam planificat pentru executarea lucrărilor. Străduindu-ne de la început să cons­­truim adăposturi trainice și ieftine, noi am cumpărat numai cuiele și cimentul care valorează 25.000 lei, restul ma­terialelor fiind procurate din resurse locale. In acest fel, am asigurat ani­i­malelor noastre adăposturi trainice și ieftine și la un preț de cost foarte redus. VASILE GUȚA brigadier constructor la gospodăria colectivă ,­16 Februarie“, Ciupercenii Vechi, raionul Calafat. Pentru obținerea ieftine și (Urmare din pug­ l­ a) secției, au verificat încă o dată toate o­­perațiunile executate de tovarășii din echipa respectivă, în așa fel nicit la finisaj să nu ajungă nici o lucrare ne­­corespunzătoare. Spre a se da un avînt și mai mare luptei pentru îmbunătățirea calității produselor, maiștrilor și responsabililor de unități li s-au trasat sarcini să ur­mărească în mod direct toate produ­­sele, începînd de la introducerea aces­tora în lucru și pînă la operațiunea de finisare.­­ Organizarea și urmărirea pas cu pas întrecerii socialiste pe oameni, e­­chipe și unități, a fost de asemenea o măsură importantă care a contribuit din plin la realizarea sarcinilor de producție, la creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității produ­selor. Printre meșteșugarii cooperatori, care au obținut cele mai bune rezul­tate în muncă Se evidențiază: Ion Mitrică, Aurel Dobriță, Ștefan Zidaru, Octavian­ Sturtei și alții. De asemenea, întrecerea între unități pe perioada 1 ianuarie — 31 septembrie a fost cîș­­iigată de către secția nr. 8 reparații condusă de tov. Nicolae Surugiu. Prin eforturile susținute depuse în cadrul în­trecerii, colectivul acestei secții a reu­șit să-și îndeplinească planul de pro­­ducție pe primele 9 luni ale anului, să nu aibă nici un fel de reclamații din partea clientelei, să dea ca economie peste pian­­ cantitatea de 50 kg. talpă crupon, care se ridică la suma de 2600 lei. PRIN ÎNFĂPTUIREA PLANULUI DE MASURI Toate aceste măsuri tehnico- organi­zatorice înfăptuite la termenele stabi­lite au făcut ca planul producției glo­bale al cooperativei de producție meș­­teșugărească „Aria încălțămintei“ Cra­iova să fie îndeplinit de la începutul anului și pînă în prezent in procent unei încălțăminte elegante de 103,53 la sută, al producției marfă în procent de 111 la sută, iar produc­­tivitatea muncii să crească cu 14 la sută. De asemenea, sarcina de reduce­re a prețului de cost a fost realizată în această perioadă în procent de 4,1 la sută față de 2,1 la sută cât era planificat, obțînîiîndu-se din volum d­e economii în valoare de 87.000 lei. Pa­ralel cu aceasta, cheltuielile pe mia de lei producție marfă au fost reduse în procent de 8,7 la sută. Prin realizarea acestor indici de pian, s-a ajuns ca in momentul de față aproape toate uni­tățile cooperativei noastre să fie ren­tabile, Înregistrîndu-se un beneficiu peste sarcina plan­ficată în sumă de 58.600 lei. In scopul îmbunătățirii con­tinue a calității produselor, precum și pentru mărirea volumului de economii, conducerea cooperativei, îndrumată în­deaproape de către organizația de partid, a trecut la centralizarea secții­lor de comandă pentru încălțămintea u­­șoară, unde controlul calități este e­­fectuat pe toate fazele de operații. In actualul sezon de toamnă, am creat un număr de cinci modele noi de încălțăminte, iar pen­tru atarochină­­rie s-au realizat trei modele de poșete confecționate din policlorură de Vinilin. Pe viitor, în centrul preocupăriloor noastre va sta realizarea unor produse de încălțăminte de cea mai bună ca­litate, în sortimente cît mai variate și ieftine. MARIN OLARU conducător tehnic, cooperativa meșteșu­gărească­­,Arta Încălțămintei“-Craiova Printre muncitorii fruntași de la mără și comunistul Dumitru Dicu și rizerie. Clișeul alăturat îi înfățișează la șlefuitoare, în vederea obținerii unui Morile tiuite „Jiul" Craiova, se ma­­utem­istul Niță Aurelian din secția în timp ce execută reglarea frînelor orez de bună calitate. Pentru aprovizio­narea de iarnă a oamenilor muncii din Craiova și din raioanele Gilort și Tg. Jiu, se distri­buie zilnic, de la O.A.D.L.F. din Cra­iova, o mare can­titate de legume si fructe. In foto , legu­mele și fructele sunt încărcate cu­ autocamioane pen­tru a fi expediata centrelor de des­facere. Să pregătim din timp animalele pentru sezonul de iarn (Urmare din pag. l­a) grajd, nu frigul este dăunător, ci cu­rentul care se face atunci cînd lăsăm deschise ușile sau ferestrele, din cei doi pereți opuși. In adăposturi trebuie să avem întot­deauna un aer proaspăt și curat. De aceea, sub nici un motiv nu vom lăsa bălegarul sau așternutul ud să stea în grajd mai mult timp, căci, începînd să fermenteze emană gaze vătămătoare sănătății animalelor : bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat și altele. Nu este bine ca vitele să stea prea înghesuite, deoarece, pe lîngă faptul că nu se pot odihni, volumul de aer ce-l au la dispoziție este redus ; ele vor respira un aer viciat, care dăunează sănătății, le încetinește creșterea și le micșorează producția. Pînă la venirea iernii cu temperatura scăzută, cu ploi reci sau zăpadă și vis­cole, vitele vor fi ținute cît mai mult afară în padoc, sau plimbate la pă­șune, neintrind în grajd decit noaptea. Chiar și iarna, în timpul primului, cînd vremea se mai încălzește, vitele se scot zilnic cîte 2—3 ore la plimbare. Astfel, Stînd prea mult în grajd se sensibilizează și se îmbolnăvesc foarte ușor de numeroase boli, în special de tuberculoză. Dacă vara, vitele se odihnesc foarte bine și pe pământ sau pardoseala de cărămidă din grajd, pentru iarnă tre­buie să ne îngrijim de un material bun de așternut, material ce trebuie să fie ieftin, moale, elastic, uscat, absor­bant pentru lichide și gaze, cald și omogen. Astfel, paiele de cereale, vre­jii, cocenii tocați, ierburile de baltă, frunzele de pomi, rumegușul (dar nu de stejat căci irită pielea), mușchii de pădure, sunt foarte bune dacă sunt folosite după specificul regiunii. Urn plan de producție rațional întoc­mit prevede ca în toate lunile anului să obțir­em aceeași cantitate­ de lapte. Urmează deci, ca și fătările vacilor din gospodărie să fie cît mai uniform re­partizate pe întreg anul. Este cunoscut că cea mai mare cantitate de lapte va­cile o dau în prima și a doua lună după fătare, producție ce se menține pînă prin luna a 5-a—6-a, cînd treptat scade pînă la înțărcare. In multe gospodării colective, majoritatea vacilor fată în primăvară, iar după 6—7 luni de lacta­­ție producția începe să scadă, astfel că în timpul iernii multe din ele sînt înțărcate. Dar, pentru ca vacile să fete în lu­nile septembrie-ianuarie, urm­ează să fie date la montă în lunile decembrie­­aprilie, adică tocmai în perioada cînd hrana ce o primesc favorizează mai pu­țin intrarea vacilor în călduri. Pentru aceasta, vacile vor fi îngrijite și hră­nite în mod mai deosebit, cu fîn de lu­­cernă sau trifoi, nutreț siloz, sfeclă, urin­ală de ovăz, precum și alte nutre­țuri bogate în vitamine și săruri mine­rale. Trebuie să le scoatem zilnic la plimbare, mai cu seamă cînd este soare. Perturbări mari în producția anima­lelor mai cauzează și o trecere irațională de la regimul de pășune cu nutrețuri verzi, la cel de grajd unde predomină nutrețurile uscate, al căror gust și compoziție diferă de cel verde.. Nutrețurile ce se dau prima dată cînd vitele au trecut la grajd (de exem­plu silozul),­­vor fi în cantități mici, iar dacă nu se mania că se vor amesteca cu puțină uruială de orz sau porumb. Resturile de siloz neconsumate din tai­­­nul de dimineață se vor îndepărta, deci nu se vor amesteca cu tainul cel proas­păt. Mărirea tainului se va face trep­tat astfel ca în 6-8 zile să se ajungă la tainul stabilit prin normativ. Pentru a fi folosite mai bine, paiele se vor da tocate și înmuiate cu sara­mură 2 la sută. Că să fie și mai bine consumate, se mai stropesc cu melasă (o vacă consumă zilitic 1,5—2 kg. me­­­lasă diluată cu 5-6 l. apă). De la cocenii de porumb, dați întregi la vite, nu sînt consumate decît frun­­­zele și vîrfurile, deci mai mult de ju­mătate sînt aruncați. Dacă și cocenii se toacă și se am­­estecă cu apă sărată, devin mult mai gustoși și mai bine fo­­­losiți. Pe timpul iernii, o grijă deosebită trebuie acordată purceilor care sînt fătați toamna tîrziu, căci intrînd în iarnă micuți, suferă atît de ger cît și de umezeala din adăposturi. Un aștern­­ut gros și mîncare cît mai multă și variată, r­u numai porumb, îi întă­rește, făcîndu-i să suporte bine con­­­dițiile grele din iarnă. Multe din conducerile gospodăriilor colective au înțeles cît contribuie un adăpost bun la rentabilitatea unei cres­cătorii. Astfel, numai anul acesta g.a.cw din Castranova a construit pentru tau­rine trei grajduri din cărămidă și două maternități pentru scroafe. Traducerea in viață a obiectivelor, pe care partidul și guvernul le-au pus în fața tehnicienilor și muncitorilor, din sectorul zootehnic va schimba ra­­­dical aspectul creșterii animalelor din regiunea Oltenia. Ing. GIT­AN MARIN Institutul agronomic „T. Vladimirescu” Craiova

Next