Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)

1962-10-14 / nr. 5487

Grijă și răspundere pentru calitatea însămînțărilor! Animați de do­rința de a producții cu­ obține mai mari păioase, la cerealele oamenii muncii de pe ogoa­rele regiunii noastre, folosind condi­țiile create prin încheierea colectivi­zării agriculturii — se străduiesc să execute însămințările de toamnă în epoca optimă și la un înalt nivel agrotehnic. Pînă în prezent s-a pre­gătit în vederea însămînțărilor de toamnă suprafața de 238.817 ha. In același timp au fost însămînțate cu grîu, secară, orz și secară masă­ verde 172.560 ha, ceea ce reprezintă 42 la sută din plan. Folosind judicios for­țele de care dispun, colectiviștii și mecanizatorii din raioanele Segarcea, Caracal, Vînju Mare, Corabia, Tr. Severin și Băilești se situează frun­tași pe regiune, realizînd planul în­­sămințărilor in procent de peste 37—58 la sută. Cu totul altfel însă stau lucrurile în raioanele Baia de Aramă, Balș, Oltețu și altele unde ritmul lucrări­lor din actuala campanie nu se des­fășoară la nivelul posibilităților. Lipsa de îndrumare și control din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare și a consiliilor agricole din raioanele amintite a făcut ca tractoa­rele, semănătorile și celelalte forțe și mijloace să nu fie folosite cu în­treaga lor capacitate de producție. Chezășia obținerii unor recolte de păioase cât mai bogate în anul viitor, constă înainte de toate în respecta­rea epocii optime de însămînțare pen­tru fiecare soi și zonă pedoclimatică în parte, în executarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Deși în marea majoritate a unităților agri­cole socialiste se execută lucrări de bună calitate, totuși pe alocuri patul germinativ nu se pregătește cu toată exigența și răspunderea. La une­le gospodării colective din ra­ionul Corabia, de pildă, însă­­mînțarea griului se execută super­ficial, sămînța îngropîndu-se la nu­­mai 2—3 cm. Aceasta se datorește faptului că se lucrează cu semănătoa­rea la viteză mare și nu peste tot se execută tăvălugirea terenului după semănat. Deficiențele care nu pot duce decit la pagube de recoltă, trebuie lichidate imediat. Consiliile agricole raionale, Inginerii și celelalte cadre tehnice a­­gricole din gospodăriile colective și S.M.T. au obligația să dea indicațiile corespunzătoare pentru realizarea unei arături uniforme. In acest scop, plugurile trebuie în așa fel reglate încît să se evite aratul cu brazde late. Este necesar să se asigure o arătură de cel puțin 18—22 cm. adîn­­cime — atunci cînd se execută cu plugul cu tracțiune mecanică și 15—18 cm cînd se execută cu plugul cu trac­țiune animală. In funcție de starea de umiditate a terenului, plugul să fie folosit în agregat cu grapa stelată sau cu grapa cu colți Este necesar ca pe acele reglabile­ terenuri, unde arătura a ieșit bolovănoasă să se lucreze cu tăvălugul și discuitorul (în mod obligatoriu cu toate bateriile). Această operație trebuie repetată de mai multe ori pînă în momentul în­­sămînțării. In raioanele din centrul și nordul regiunii, pe terenurile situate pe pantă, arăturile să se execute în mod obligatoriu pe curba de nivel. Trebuie să se asigure ca la semănat agregatul să se de­plaseze cu viteza a I-a și numai pe terenurile bine pre­gătite să fie permi­să deplasarea trac­torului cu viteza a II-a redusă. Pe toate terenurile semănate se impune tăvălugirea cu ajutori­l tăvălugilor ne­tezi care trebuie să lucreze in a­­gregat cu semănătoarea S. U. 29. Experiența unităților fruntașe arată că este bine ca după însămînțare, te­renul să fie grăpat. Această lucrare este necesar să se execute perpen­dicular pe direcția de însămînțare. Ținînd seama de faptul că obține­rea unor producții ridicate la unita­tea de suprafață depinde în mare mă­sură și de epoca de însămînțare, se cere să se ia toate măsurile pentru respectarea vitezei zilnice stabili­te atit la arat cit si la însămînțat. Con­ducerile stațiunilor de mașini și trac­­toare au sarcina să ia asemenea mă­suri care să asigure folosirea inte­grală a capacității de lucru a tractoa­relor și mașinilor agricole. O atenție deosebită trebuie acordată organizării lucrului mecanizatorilor în două schimburi, inginerii mecanici și șefii de brigăzi urmînd să controleze e­­fectiv calitatea lucrărilor. Mai mult ca oricînd, în această perioadă, asistența tehnică este ne­cesar să fie asigurată în cele mai bune condiții, prin folosirea judicioa­să a atelierelor mobile cit și prin or­ganizarea de ateliere mobile pe re­morci. Inginerii mecanici din stațiu­nile de mașini și­­ tractoare să fie re­partizați pe grupe de brigăzi, cre­­indu-se în acest fel posibilitatea de a se rezolva toate problemele legate de întreținerea și buna funcționare a mașinilor. In scopul evitării timpilor neprodu­ctivi ce s-ar putea ivi prin lipsa de carburanți și lubrifianți, conducerile S.M.T. au datoria să ia măsuri ca în permanentă să fie asi­gurat în depozitele existente un stoc pentru cel puțin 15 zile lucrătoare. Este necesar să se tină o strînsă și permanentă legătură cu oficiul de a­­provizionare în vederea procurării pieselor de mare uzură și acciden­tale pentru remedierea eventualelor defecțiuni la tractoare și mașini a­­gricole. Preocupîndu-ne îndeaproape, cu răspundere, de executarea la timp și la un înalt nivel agrotehnic a în­­sămînțărilor, să punem baze solide obținerii unor recolte bogate în anul viitor. Ing. MIHAI BALUȚA, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional, președintele Consiliului agricol al regiunii Oltenia, " ' * * , _ însămînțăriie să fie executate la timp și în bune condițiuni! Sa semănat pe tarlalele gospodăriei colective din Gostavăț, raionul Caracal. Au terminat insămînțatul păioaselor Folosind din plin timpul prielnic și întreaga capacitate de lucru a mașinilor agricole, membrii gospo­dăriei agricole colective „1 Mai" din satul Recea, comuna Punghina, raionu Vînju Mare, au reușit să ter­mine cu succes însămințările de toamnă. In loc de 400 hectare ce­ planificaseră pentru a însămînța cu păioase, harnicii colectiviști din acest sat au semănat 415 hectare cu grîu, orz și secară pentru boabe și masă­ verde. Muncind cu hărnicie au reușit să termine însămințările de toamnă și colectiviștii din satul Cioroiu, co­muna Gruia, care au semănat în întregime cele 195 hectare cu cul­turi păioase. Demni de laudă sînt și colecti­viștii din satul Cozia care pînă în seara zilei de 12 octombrie, au în­cheiat însămințările de toamnă. Cele 385 ha. cu grîu, 15 ha. cu orz și 45 ha. secară pentru boabe și masă­ verde au fost însămînțate la timp și în bune condițiuni. « lililllllllill.illlllllllllllllllllllllilliiillllllllllllilljlllllflllllllillllllllllillilll Citiți în pag. IV-a Declarația 0 comună romîno­indoneziană (Rezultate bane. Ca și în celelalte raioane ale re­giunii noastre și în raionul Tg. Jiu se lucrează în aceste zile cu toate forțele la executarea însămînțărilor păioaselor de toamnă. Pînă în pre­zent, gospodăriile colective din a­­cest raion au­­ însămînțat cu grîu, orz și secară peste 3.500 ha. Cele mai frumoase rezultate la în­sămînțări le-au obținut colectiviștii din Bălești, care au terminat execu­tarea acestei lucrări precum și cei din comunele Drăgoieși, Telești, Bu­dieni, Roșia și Peșteana Jiu, care au efectuat lucrarea amintită în pro­porție de peste 90 la sută, GHEORGHE URSU coresp. PREOCUPĂRI ACTUALE Hotărîți să producții sporite obțină da grîu la hectar în a­­nul viitor, colectiviș­tii din comuna Cor­­zu, raionul Strehaia, muncesc de zor in ce­le patru brigăzi la cîmp. Organizînd te­meinic lucrările din campania de însămîn­­țări a acestui an, ei au reușit să însămîn­­țeze cu grîu suprafețe însemnate. Fruntașe în această muncă este brigada nr. 2 condusă de comunistul Gheor­ghe Lăpădat care a în­­sămînțat pînă mai zi­lele trecute peste 110 ha. Merită să fie scoși în evidență colectiviș­tii din brigada a 2-a ca Gheorghe Ghenea, Marin Iordache, Nico­­lae Popa și alții care s-au situat în fruntea întrecerii. Brigada de tractoare condusă de comunistul Berlea Ion, efectuează lucrări de bună calitate dovedind mult interes pentru bu­nul mers al campaniei. Pînă în prezent, pe în­treaga gospodărie co­lectivă s-au însămînțat cu păioase mai bine de 300 ha. ANDREI LUCIAN coresp. ililimilWIIIIIIIIII ll!llll!iil|liill!lillll!!i!lll!!llllllll!!lllllllllllli;;iiil!l!l!!!lill!lll!l!!lilll!!!l!llilllllllll|l!lllil!!illl!l!l!!llllll!llllll!lllllill!l>!lll!ll!ll!!l!!|llil!llil||ll!|lll;i:i!!li:i, li;:!l!!!!lllil|[|!|i|i. Vizita tovarășilor Gheorghe Gheorghiu­-Dej și Ion Gheorghe Maurer în India BOMBAY 13 Trimisul special A­­gerpres Ion Gălă­teanu transmite : Bombayul, care prin mărimea și nu­mărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraș al Indiei, se aseamănă cu o largă pot­coavă in golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpinirea colonială portu­gheză in anul 1498, dar nu mult după acea portughezii l-au cedat prințului moștenitor al Angliei cu prilejul căsă­toriei acestuia. In sutele de ani de dominație britanică, orașul Bombay era considerat „Poarta Indiei", fiind principalul port de acces în această țară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice". Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial și portuar al Indiei independente. Fiind sub­tropicul Racului, peste tot situat In oraș se poate observa o vegetație luxuriantă. Fațadele blocurilor mo­derne, care se instruie pe marile bule­varde sunt încadrate armonios de pre­zența zveltă a palmierilor. Pretutin­deni in oraș se remarcă o mare ani­mație. Aspectului vesel al străzilor i se adaugă acum o notă în plus: steagurile roșu-galben-albastru și por­­tocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Română și Republica India, dintre popoarele celor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei in Bombay, tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mă­­nescu, au vizitat așa-numita „Colonie a Laptelui" din Aareg — un complex — model de ferme pentru produse lac­tate, și Institutul de energie atomică de la Trombay. Deși atât de deose­bite prin specificul lor, cele două obiective incluse în programul vizi­tei au insă trăsături comune : ambele sunt menite să slujească la promo­varea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al țării. De la Raj Bhavana — reședința conducătorilor de stat romini — și plită la „Colonia Laptelui" înalții oaspeți au fost însoțiți de guverna­torul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Re­publicii India Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii In­dia la București — M. P. Mathur și de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horatiu. De-a lungul celor 32­­ km eit măsoară dru­mul pînă la Aarey, populația din Bombay și din regiunile înconjură­toare a făcut o caldă demonstrație de simpatie solilor poporului român. La ora 9,30, ora locală, coloana de mașini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui". Aici oaspeții sunt primiți de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului Khurody și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduși spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra Întregului complex de ferme. Dl. Khurody dă înalților oaspeți ample explicații cu privire la istoricul coloniei, la mo­dul ei de organizare și functionare. „Colonia Laptelui" se întinde pe o suprafață de 283 ha. și cuprinde 30 de ferme, in care sunt îngrijite pes­te 20.000 capete de vite Cu 13 ani in urmă, pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcții. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharakstra a hotărit scoaterea vi­telor din oraș și amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împă­trit, iar numărul vitelor este de șase ori mai mare. Zilnic se imbuteliază 100.000 de litri de lapte care este distribuit printr-o largă re­țea de desfacere cuprinzind 700 de centre. După ce oaspeții romani au primit aceste explicații s-a trecut la vizi­tarea unității nr. 5 din cadrul com­plexului și a fabricii pentru pasteu­­rizarea și imbutelierea laptelui. To­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a exprimat aprecierea pentru felul in care este organizat procesul de pro­ducție și pentru calitatea produselor acestei Întreprinderi moderne. Con­ducătorii de stat romini, însoțiți de personalitățile indiene, s-au indren­­tat apoi spre casa de oaspeți unde in cursul unei discuții s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experiență intre specia­liștii romini și cei indieni. Un astfel de schimb, a menționat ambasadorul Republicii India la București — Mat­hur, și Khurody, conducătorul co­loniei, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experiență, a spus to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Președin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Populare Române l-a invitat pe Khorody să facă o vizită în țara noastră în timpul verii. Ambasadorul Indiei la București a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită in frumoasa Românie. Ministrul agriculturii, Desay, s-a in­teresat îndeaproape de dezvoltarea a­­griculturii României, de sistemul de educație, in general, și de pregătirea cadrelor cu calificare superioară in special. El a mulțumit tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru ex­plicațiile date. Conducătorii de stat români au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiții indiene, un arbust de asoparav în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se afla numeroși arbuști plantați de șefi de state și guverne care au vizitat India. Adresindu-ise gazdelor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să trăiască in pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacram torțele". Ministrul agriculturii, Desay, a adăugat : „Acesta este și punctul de vedere al guvernului indian". „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniți pen­tru a vedea cum a crescut arbustul". Mlădița nou plantată este străjuită de o tăbliță albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelența sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ședintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Romíne la 13 octombrie 1062". In cursul după-amiezii înalții oas­peți romini au vizitat Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea orașului Bombay. Ca și dimineața, când conducătorii de stat romani au străbătut drumul spre ’Aarey, pe străzi au venit să salute numeroși locuitori ai orașului care au ovaționat la trecerea coloanei de mașini oficiale. Conducătorii de stat romini au fost însoțiți de Jai Sukh Lai Hathi, minis­trul muncii al Republicii India, de Salebhoy Abdulkadar, membru al gu­vernului statului Maharashtra, de ambasadorul Indiei la București, Mathur, și ambasadorul Republicii Populare Româ­te la Delhi, Iancu Horatiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cer­­cetări nucleare din India, este înzes­trat cu trei reactoare și cu numeroase aparate și instalații ultramoderne. In cele 15 sectoare ale institutului des­fășoară o activitate intensă peste 2.800 de oameni de știință și tehni­cieni. Aci se fac experiențe si se în­­treprind cercetări pentru aplicare­a energiei atomice in cele mai diferite domenii: fizică, chimie, biologie, medicină. La intrarea in institut, oaspeții ro­mâni au fost intimpinați de Setrina, locțiitor al directorului general, și de șefii unor sectoare de cercetări. In fata unei scheme, loctitorul directoru­lui general a descris amplasarea clă­dirilor și instalațiilor institutului, planurile de dezvoltare ale acestuia. Apoi oaspeții au vizitat o serie de sectoare unde li s-au dat explicații cu privire la funcționarea diverselor mecanisme și dispozitive. Intre tova­­rașul Gheorghe Gheorghiu-Dej Lethna a avut loc o scurtă conver­si­bire, în cadrul căreia locțiitorul direc­­torului general a subliniat că instan­tul intreține relații strînse cu Insti­tutul de fizică atomică din București și a primit pînă acum de două ori vi­zita directorului acestuia, acad. Horia Hulubei. In timpul vizitei oamenii de știin­ță, tehnicienii și laboranții Institu­tului de energie atomică au primit cu căldură pe oaspeții români, ex­­primindu-și bucuria pentru prilejul pe care l-au avut de a se arăta roa­dele muncii lor. La sfirșitul vizitei, tovarășul Ghe­orghe Gheorghiu-Dej a arat succes în muncă colectivului de oameni de știință și tehnicieni de la Trombay, apreciind rezultatele obținute de colectivul institutului în activitatea sa științifică. La despărțire locțiito­rul directorului general al institutu­lui a declarat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej că întregul colec­tiv se simte onorat de vizita care a fost făcută de înalții oaspeți romani. La înapoierea spre Bombay zeci și zeci de mii de oameni au salutat prietenește pe solii poporului ro­mân. Pretutindeni putea fi auzit un sa­lut străvechi în limba hindi adre­sat în mod tradițional oaspeților și prietenilor: „Victorie nouă". Seara guvernatorul statului Maha­rashtra a oferit un dineu în cinstea conducătorilor statului român. Presa din Bombay publică ample relatări cu privire la primirea caldă care a fost făcută încă din prima zi oaspeților români de locuitorii ora­șului. După cum scrie ziarul de limbă engleză „Free Press Journal“, „Președintelui roman, insoțit de pri­mul ministru și de ministrul aface­­rilor externe, li s-au făcut la aero­port o primire călduroasă. In dru­mul spre Raj Bhavana ei au fost a­­clamați de o mare mulțime“. Ziarele „Times of India", „Free Press“ și „Lokasak­a" însoțesc reportajele din prima zi a vizitei cu fotografii în­­fățișind pe conducătorii de stat ro­mini la sosirea în Bombay. î­N R­AIONUL B­A­L­Ș SE POATE REALIZA ȘI MAI MULT! In multe gospodării agricole colective din raionul Balș, zilele acestea frumoase de octombrie sunt folosite intens pentru efec­tuarea însămînțărilor de toamnă. In majoritatea gospodăriilor co­lective s-a asigurat o participare masivă a colectiviștilor la efec­tuarea lucrărilor agricole de toamnă. Mașinile agricole sunt în general mai bine folosite decît în perioada anterioară, munca s-a organizat mai bine și ca ur­mare, nn multe gospodării colec­tive însămînțărite sunt avansate. De pildă, la gospodăria colec­tivă „16 Februarie" din comuna Sonîrlița — comună fruntașă pe raion — timpul bun de lucru este folosit la maximum. La lucrările agricole participă numeroși co­lectiviști care ajută pe mecaniza­torii de la S.M.T. Olari care au fost repartizați să efectueze ară­turile și însămînțărite, la execu­tarea acestor lucrări. Membrii co­mitetului executiv al sfatului popular comunal se află în aceste zile la cîmp, acolo unde se ho­tărăște soarta recoltei, îndrumînd practic munca colectiviștilor și mecanizatorilor. Așa se face că în această gospodărie colectivă s-au arat în întregime cele 470 hecta­re planificate, iar din suprafața planificată de 400 hectare,­­ s-au însămînțat cu grîu 332 hectare, aceasta pînă la data de 12 oc­tombrie a.c. Rezultate demne, de laudă au obținut și membrii celor două gospodării colective din comuna Bîrza. Colectiviștii din Branet au semănat pînă la data amintită 200 hectare cu grîu din cele 400 planificate, iar cei din Bîrza au semănat 180 hectare din cele 350 hectare puse în plan. La aceste gospodării colective se respectă viteza zilnică la semănat, aceasta datorită faptului că colectiviștii și mecanizatorii depun eforturi susținute pentru a folosi din plin fiecare clipă bună de lucru și pentru a efectua însămînțărire în epoca optimă, ceea ce va asi­gura un spor de recoltă anul viitor. Destul de bine se desfășoară lucrările agricole de toamnă și în gospodăria colectivă „Vasile Roaită" din comuna Greci. Aici, din cele 430 hectare planificate pentru arături adinei de toamnă, s-au efectuat 350 hectare, iar griul a fost însămînțat în propor­ție de peste 50 la sută. Secara a fost însămînțată în întregime. A­­ceeași apreciere se poate face și cu privire la rezultatele obținute în gospodăriile colective „1 Mai" din Mărgăritești și „Oțelul roșu" din Racovița, unde arăturile și în­­sămînțările se desfășoară intens. Din păcate însă, mai sînt gospo­dării colective unde rezultatele obținute în actuala campanie lucrărilor agricole de toamnă se a­­flă sub nivelul cerințelor și po­sibilităților. De aceasta se fac vinovate și unele sfaturi populare comunale, care n-au îndrumat cu pricepere și răspundere gospo­dăriile colective pentru a efectua grabnic lucrările de sezon. Așa de pildă, la Călui, din cele 300 hectare planificate a se însămînța cu grîu, nu s-a semănat nici un hectar, deoarece încă nu s-a eli­berat terenul în vederea însă­­mînțărilor. Nici arăturile nu se desfășoară bine, deoarece la Că­lui un tractor al S.M.T. Olari stă de 7 zile nereparat. Ce aș­teaptă comitetul executiv al sfa­tului popular din Călui și consi­liul de conducere al gospodăriei colective? Așteaptă să se strice timpul cînd lucrările se vor efec­tua cu mare greutate ? Aceleași întrebări trebuie puse și comite­tului executiv al sfatului popular din comuna Vulpeni și consiliu­lui de conducere al gospodăriei colective „30 Decembrie" din a­­ceastă comună. Aceasta pentru faptul că deși aici există 11 trac­toare, ele nu pot lucra cu întrea­ga capacitate, deoarece nici aici n-au fost luate măsuri pentru eli­berarea terenului unde urmează să se execute arăturile și însă­­mînțările. Datorită acestui fapt, din planul de arături de 965 hec­tare, s-au realizat abia 380 hec­tare, iar din planul de însămîn­­țări la grîu de 900 hectare s-au realizat numai 197 hectare, ceea ce este extrem de puțin față de posibilitățile reale de care dis­pune gospodăria. Destul de slabe sînt și rezulta­tele obținute la Baldovinești, Pîrșroveni și alte comune din ra­ion, unde forțele existente nu sunt încă folosite în întregime. Trebuie arătat că în unele ca­zuri, rămînerea în urmă existentă în unele comune se datorește și faptului că nu toate tractoarele lucrează intens, fie din cauza de­fecțiunilor tehnice — rezultat al reparațiilor necorespunzătoare — fie din cauza indisciplinei mani­festată de unii mecanizatori. Se poate arăta că la Vulpeni două tractoare ale S.M.T. Olari stau de mai multe zile, la Gropșani un disc este defect și nu poate fi folosit, iar la Călui, pe lângă fap­tul că un tractor este defect de mai multe zile — lucru arătat mai înainte — mecanizatorii tri­miși acolo umblă mai mult după băutură și se află mai tot timpul în „plimbare" la Bobicești, timp în care lucrările agricole bat pa­sul pe loc. Semnificativ este fap­tul că în ziua de 9 octombrie, la Osica de Jos din cele 10 tractoare ale S.M.T. Caracal au lucrat nu­mai 7, la Drăgotești din 8 trac­toare ale aceluiași S.M.T. au lu­crat 6, iar la Lăcrița din cele 11 tractoare ale S.M.T. Olari au lu­crat numai 9. Și aceasta este una din cauzele care fac ca pe raion, viteza zilnică la arături și insă­­mîntări să nu se realizeze. Așa de pildă, în ziua de 11 octombrie a.c., față de viteza zilnică la ară­turi stabilită la 470 ha, se reali­zase o viteză de numai 230 hec­tare, iar la însămînțări, față de viteza zilnică de 996 ha. trecută în plan, se realizaseră doar 730 hectare. Ce arată cele de mai sus ? A­­rată că spre deosebire de multe gospodării colective unde rezul­tatele sînt bune, mai există și unități unde lucrurile merg slab, că forța de lucru nu este folosită încă în întregime, că posibilitățile nu sunt pe deplin valorificate. A­­ceastă constatare atrage după si­ne necesitatea ca în zilele care urm­ează, în raionul Balș să fie luate în continuare măsuri care să ducă la intensificarea ritmu­lui arăturilor și însămînțărilor. Lucrul acesta este absolut nece­sar. C. CONSTANTINESCU J Rafinăriilor—țiței de calitate Ca și colectivele celorlalte întreprin­deri din regiunea noastră, și colectivul de petroliști de la schela de extracție Billoni și-a îndeplinit planul de produc­ție pe luna septembrie a.c. cu trei zile mai devreme. Printr-o bună organizare a locului de muncă, s-a reușit ca în luna respectivă să se trimită rafinării­lor patriei zeci de mii de tone țiței de bună calitate. Factorii esențiali care au condus la realizarea planului și a angajamentelor au fost: desfășurarea procesului de producție intr-un ritm uniform in tot cursul lunii, precum și respectarea și scurtarea termenelor de punere in func­țiune, atît a sondelor noi, cit și a celor vechi. Creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost au fost prin­cipalele obiective în întrecere. In majo­ritatea secțiilor unde munca a fost bine organizată, încă din primele zile ale lunii, planul de producție a fost depășit zilnic. In mod deosebit s-a evidențiat secția complexă Craiova care a tratat și predat la I.T.T.C. țiței, cu un pro­cent de 0,2 la sută impurități și 2,00 kg. sare la vagon. Prin preocuparea manifestată față de îmbunătățirea condițiilor de tratare a țițeiului, s-a reușit să se reducă consu­mul specific de chimicale. Astfel, față de 8,5 kg, D-5 s-a obținut un consum de 1,700 kg. D-5 la vagonul de țiței tratat. In acest fel s-au adus întreprin­derii economii în valoare de 80.000 lei. Exemplul secției complexe Craiova a fost urmat și de secția a doua și Parcul mare Bîlteni, care au tratat toată cantitatea de țiței extrasă din schelă și care a fost predată la ITTC cu un procent de 0,2 la sută impurități și 2 kg. sare la vagon. De asemenea, la Parcul mare Bîlteni s-a obținut eco­nomii mari prin refolosirea pistoa­­nelor monobloc la stația de apă. Succesele obținute de petroliștii din schela Bîlteni sunt o expresie a hărni­ciei întregului colectiv, precum și a eficacității muncii politice desfășurată de comitetul de partid pe schelă și de organizațiile de bază din secții. Reali­zările din cursul lunii septembrie dau certitudinea că și de acum înainte e­­xistă suficiente condiții pentru îndepli­nirea planului de producție în bune con­diții, pentru respectarea angajamente­lor luate de petroliști în acest an. PIATAN GHEORGHE MOLDOVEANU ANA, coresp. (Corespondența participă la concursul ziarului nostru). &0-k­ Ll­itULU-t ea co­ ftiiUflată f­UI Recent, în sala cinematografului „Vic­toria" din orașul Tg. Jiu a avut loc o consfătuire cu consumatorii organizată de cooperativa „Steaua roșie“ din lo­calitate Consfătuirea a avut drept scop de a prezenta celor de față diferite exponate executate de către lucrătorii din secțiile croitorie femei și bărbați, încălțăminte, foto etc. din cadrul acestei cooperative. Consfătuirea a avut scopul de a pune in discuția participanților felul cum a reușit colectivul cooperativei să satis­facă cerințele mereu crescînde ale clien­ților ce execută lucrările la cooperati­vele din orașul Tg. Jiu și din centrele muncitorești, cum sunt Schela Bîlteni, exploatarea mineră Rovinari etc. Z­PODAR­IȚA, coresp. (Corespondența participă la concursul ziarului nostru).

Next