Inainte, iunie 1965 (Anul 22, nr. 6301-6326)
1965-06-02 / nr. 6302
Pag. 8 ■HMMR RaMHRRHMMM IMWfllm^WWfil JllJIWpHi T Campionatul regional de fotbal Cea mai populară întrecere sportivă din regiunea noastră s-a încheiat duminică, dînd cîștig de cauză fotbaliștilor de la Progresul Strehaia, s-au clasat care pe primul loc, obținînd prin urmare titlul de campioni ai regiunii noastre la fotbal și dreptul de a participa peste puțin timp la baraje în vederea promovării în categoria C. Fotbaliștii din Strehaia, antrenați de Ion Robu, au cîștigat pe merit această întrecere, pe care în celălalt campionat au ratat-o de puțin, datorită rezultatelor din ultimele etape. De data aceasta, strehăienii au știut să cîștige, terminînd la două puncte diferență față de Dunărea Calafat, a doua clasată. Progresul Strehaia a cîștigat cele mai multe meciuri în acest campionat (17) realizînd în același timp și golaverajul cel mai valoros: 2,21, față de 1,98 realizat de Dunărea Calafat. Dar iată clasamentul (neomologat) pe care l-am întocmit la încheierea actualului campionat: 1. Progr. Streb. 26 17 27 62:23 36 2. Dunăreia 26 14 66 55:2& 34 3. Autorapid 26 13 49 50:32 30 4. Minorul 26 13 310 50:32 29 5. Sănătatea 26 12 3 11 40:33 27 6. Drubeta 26 11 510 44:49 27 7. Răsăritul 26 12 212 41:33 26 8. Gloria 26 12 212 49:49 26 9. Unirea 26 12 212 10:50 26 10. Metalul 26 11 312 36:12 25 11. Metalurgistul 26 11 3 12 10:54 25 12. Prog. Balș 26 8 4 14 31:49 20 13. S.M.T. Sim. 26 8 4 14 34:57 20 14. Tractorul 26 5 318 27:63 13 In legătură cu meciurile disputate duminică — în ultima etapă — am primit următoarele relatări de la corespondenții noștri voluntari: DUNĂREA CALAFAT — S.M.T. ȘIMIAN 4—1 (2—1) Primul gol îl înscriu oaspeții în min. 14, prin Popescu, dar la numai un minut Marinaș egalează. După acest gol se joacă nervos de ambele părți, iar în min. 35 Mirea I înscrie pentru Calafat. Localnicii mai înscriu de două ori în repriza secundă prin Mirea II (68) și Baroga (89). A arbitrat cu scăpări o brigadă din Vînju Mare condusă de D. Purcărașu. Juniorii de la Șimian nu s-au prezentat. I. ZAHARIA SĂNĂTATEA TG. JIU — METALUL CRAIOVA 2—0 (1—0) Jocul dintre cele două echipe a enervat pini și pe antrenorii celor două formații, pentru neadmisese greșeli tehnice și indiferența totală a jucătorilor pentru care ultima partidă de fapt nu mai avea nici o semnificație. Datorită unui sensibil plus de energie, a învins echipa gazdă, prin golurile Înscrise, de Buftea și Netuș. Juniorii de la Metalul nu s-au prezentat. P. CRISTEA UNIREA CARACAL — PROGRESUL BALȘ 3—0 (1—0) Prima repriză s-a desfășurat sub semnul egalității. In min. 31 bălșenii ratează o lovitură de la 11 metri, prin Pera. Singurul gol al reprizei este înscris în min. 43, de către Teodorescu. După pauză, caracalenii mai înscriu două goluri prin Cheran și Teodorescu. La înscrierea celui de-al treilea gol (min. 62) jucătorii din Balș cer arbitrului anularea acestuia, pretinzînd că nu este valabil. In jurul arbitrului se adună pînă la urmă jucătorii ambelor echipe, astfel că meciul se întrerupe. Juniorii ambelor echipe nu și-au disputat partida, neprezentîndu-se arbitrii. M. FLORIȚĂ AUTORAPID CRAIOVA — METALURGISTUL SADU 0—0 Joc de slab nivel tehnic Rezultatul nedreptățește pe oaspeți, care s-au dovedit mai buni, mai ales in cîmp. Localnicii au ratat prin Mureșan și Filă două lovituri de la 11 m. (ultima a fost acordată de-a dreptul imaginar). Fotbalistul Olteanu de la Sadu a fost cel mai bun de pe teren. Sub orice critică arbitrajul prestat de I. Țuțuianu, Tg. Jiu. CORVIN MARICA MINERUL MOTRU — PROGRESUL STREHAIA 4—0 (2—0) Strehăienii au pierdut fără drept de apel. Au înscris Bördők (12), Bengean (21), Bördök (65) și Bușu (70). Strehăienii au jucat șters, lăsind o impresie proastă spectatorilor din Motru. A arbitrat satisfăcător o brigadă severineană condusă de A. Flintă. La juniori a învins cu 5—1 ProgresuL Strehaia. FL. PANDELICA DRUBETA TA. SEVERIN — GLORIA BĂILEȘTI 2—0 (1—0) Intlinire iară istoric, lipsită de interes. Joc incîlcit în special în repriza secundă. Cu toate acestea, victoria localnicilor este meritată Golurile au fost înscrise de Giurgă în min. 16 și 86. A arbitrat o brigadă craioveanâ condusă de Encioiu. Juniorii de la Băilești nu s au prezentat. GH. MANAFU N.R. Meciul Tractorul Segarcea — Răsăritul Caracal s-a încheiat cu rezultatul de 3—0, deoarece caracaienii nu s-au prezentat. ÎNAINTE MEDALION LITERAR La căminul cultural din comuna Ciutura, raionul Craiova, s-a evocat zilele trecute, într-un cadru sărbătoresc, numele strălucit al poetului Grigore Alexandrescu. Fabulele „Vulpea liberală", „Lupul moralist", „Dreptatea leului", „Șoarecele și pisica", „Clinele și cățelul" au plăcut publicului spectator datorită conținutului lor educativ. In interpretarea lor s-au evidențiat Nicola Tudor, Ion Ungureanu, Turcitu Marin, Ica Florea și alții. La buna reușită a acestei acțiuni culturale a contribuit și programul artistic prezentat de elevii claselor a VlI-a și a VIII-a de la școala generală de opt ani din localitate. Prof. GH. CONSTANTINESCU Spectacol De curînd, în sala de spectacole a căminului cultural din Dăbuleni, raionul Corabia, în comuna prezenta a numeroși spectatori, formația de teatru a Casei raionale de cultură din Corabia a prezentat piesa „Grădina cu trandafiri", în regia artistică a actorului Emil Boroghină de la Teatrul Național din Craiova. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. V. COSTAS, coresp. --«» © «»-- --«» « «» — Donatori voluntari de singe Comitetul raional de Cruce Roșie Filiași a organizat cu sprijinul cadrelor medico-sanitare din Melinești, Crușețu, Negoești și Slăvuța o largă acțiune de recoltare a sîngelui. 95 donatori voluntari au dăruit cu această ocazie o părticică din sîngele lor pentru salvarea vieții oamenilor aflați în pericol. Numărul donatorilor voluntari de sînge crește simțitor. Peste 30 membri cooperatori din comunele Stejaru și Crușețu sînt azi donatori de sînge. M. POPESCU, coresp. —«» 69 «»— CRONICA FILMULUI I LI : Filmul lui Christian Jaque ne oferă, înainte de toate, prilejul mult așteptat al reintilnirii cu marele cineast francez, care și-a legat numele de mari filme contemporane ca „Simfonia fantastică", „Mănăstirea din Parma", „Fanfan la' Tulipe", „Dacă toți tinerii din lume“ ca și de nu mai puțin prețioasele realizări din „Babette pleacă la război", „Legea e lege“, „Madam Sans Gene" — ca să numim cîteva... și acum același Christian Jaque știe să capteze cu noul său Ulm interesul pasionat al spectatorilor. S-ar putea spune că e avantajat și de marea popularitate a romanului lui Dumas pe care l-a ecranizat și de folosirea unor mijloace cinematografice de mare atractivitate și multiple posibilități (ecran panoramic, sunet stereofonic, culoare Eastman), cât și de prezența în fruntea distribuției a popularului Alain Delon. Christian Jaque, cu aria sa recunoscută, este cel care conferă cel mai mult Ulmului valorile certe care-l impun în fața publicului. Regizorul — și scenarist în același timp, alături de Paul Andreota și Henri Jeanson — este fidel faptelor romanului, dar optica cu care privește și reflectă aceste fapte în film aparține unui cineast care știe să se apropie de înțelegerea și cerințele spectatorului de azi. Christian Jaque nu operează o reconstituire, ci are perspectiva istoriei, înfățișează cu condescendență întimplările extraordinare, învolburările romantice (adesea desuete) proprii, caracteristice lumii lui Dumas, dar depășite astăzi, în viziunea omului contemporan. Regizorul glumește adesea, ironizează cu finețe exagerările romantice ale cărții, tot ce e vetust. Dar, să reamintim cititorilor noștri întimplările cărții... Totul se petrece în Parisul, anului 1789, an animat de puternice pămîntări și impulsuri revoluționare. Guillaume de Saint Preux contele cinic, pervers, crud și egoist, caută să se folosească de nemulțumirile maselor in folosul său propriu. El duce o dublă existență: prezenței în saloanele nobiliare ii adaugă loviturile hoțești pe care le lăptuește la drumul mare împotriva nobililor, cărora le dă aureola de răzbunare a poporului. Intr-o încăierare cu oamenii polițaiului La Mouche este rănit pe obraz cu tăiuș de sabie. Ne maiputînd apare astfel la recepția marchizului de Vigogne pentru că și-ar fi atras bănuielile poliției, se folosește de perfecta asemuire cu fratele său Julien — un tînăr fermecător prin frumusețea lui, prin elanurile sale avintate, prin puritatea sufletului și prin nobilele idei revoluționare care îi însuflețesc inima și cu totul. Julien află in aceste împrejurări planurile monstruoase ale aristocrației de a desființa starea a treia, de a readuce regele detronat și a înăbuși în sînge vrerea de libertate a poporului. Intimpinînd nepăsarea cinică a fratelui său, căruia îi comunică această veste, Julien hotărăște să devină el adevărata „Lalea neagră" — exponent al vrerilor poporului și, pentru aceasta, intră în strînse legături cu mișcarea revoluționarilor. Lupta lui este de-a dreptul eroică, cutezanța — neîntrecută. In cele din urmă cade însă în mîinile oamenilor lui M Mouche și este condamnat la moarte prin spinzurătoare. In locul lui va fi executat însă Guillaume, silit să-și dezvăluie adevărata identitate. Finalul filmului: răsculații parizieni iau cu asalt Bastilia și toate redutele aristocrației... De furia spînzurătorii atîrnă tiranul de Vigogne... Iar Julien, împreună cu frumoasa și viteaza Caroline trăiesc din plin bucuriile dragostei lor înflăcărate. Filmul lui Christian Jaque este plin de farmec, exaltă mulțumește deplin privirile înseși anumite facilități — poate inimile și proprii genului — plac. Alain Delon este admirabil prin farmecul, jocul degajat și exuberanța trăirilor, iar Virna Lisi e o prezență plină de vioiciune. Imaginea lui Henri Decae și muzica inspirată a lui Gerard Calvl se încadrează de rutoarea Ulmului de minune în nota predominantă și în atmosfera cu cepoezie avîntată, robustă, generoasă. AL. FIRESCU neagră Prețul de cost la I.R.I.L Vînju Mare Referindu-ne la anumiți indicatori de plan, se poate aprecia că întreprinderea raională de industrie locală Vînju Mare se prezintă, în primele luni ale acestui an, ceva mai bine decît în aceeași perioadă a anului trecut. Numai pe trimestrul I al anului curent, de pildă, colectivul de muncă al acestei unități de industrie locală și-a realizat planul producției globale industriale în proporție de 106 la sută, iar pe cel al producției marfă în proporție de 105 la sută. In ciuda acestor realizări, prețul de cost la I.RJ.L. Vînju Mare rămîne totuși o problemă a cărei rezolvare e pusă și acum sub semnul întrebării". Pe primul trimestru al anului în curs, de exemplu, in loc ca prețul de cost să fie redus cu 2,54 la sută, așa cum era planificat, a crescut cu 3,08 la sută, iar pe luna aprilie situația este asemănătoare. Să vedem acum citeva din principalele cauze care au făcut ca prețul de cost să crească. In prima categorie a unor astfel de cauze intră cheltuielile neeconomicoase de transport, în special cele efectuate cu transportul uiumului de la unele unități de morărit la bazele de recepție. Mai concret, este vorba despre faptul că morile din Broscari, Poroinița, Vînjuleț, Corlățel și altele, în loc să transporte cerealele provenite din uiuni la baza de recepție cea mai apropiată — cea din Vînju Mare, le-au dus la bazele de recepție din Crivina și Tr. Severin. Motivul că baza de recepție din Vînju Mare nu primește este destul de neîntemeiat. Acceptîndu-l totuși, aceasta a însemnat pentru întreprindere cheltuieli suplimentare de transport, preț cost ridicat. Mai amintim aici deși suportarea parțială a cheltuielilor efectuate fără rost, pentru transportul pe calea ferată a unei apreciabile cantități de material refractar luat din altă regiune și trimis înapoi după câteva zile, pe motiv că întreprinderea nu era pregătită pentru construirea unei secții de fabricat sticlă , că cei din conducere s-au pripit comandînd material beneficiarului înainte de definitivarea și aprobarea studiului tehnico-financiar privitor la înființarea noii secții care și azi a rămas doar ca un proiect probabil, fără perspectivă imediată de înfăptuire. In acest din urmă caz e vorba deci nu numai de suportarea unor simple cheltuieli neeconomicoase, dar și de deficiențe de planificare. Tot o deficiență de acest gen, care vizează mai mult sau mai puțin direct conducerea întreprinderii, dar care a influențat negativ prețul de cost, poate fi considerat costul la care a fost procurată cheresteaua ce servește drept materie primă pentru sectorul lemn. Planificîndu-se birocratic, cu ușurință, inițial s-a prevăzut ca un metru cub de material lemnos — în speță de cherestea — să fie procurat la prețul de 700 lei, ori O.R.A.D. Oltenia s-a livrat cu 923 lei. De aici rezultă, dintr-o dată și firesc, o creștere a prețului de cost a produselor fabricate din lemn, echivalind cu 293 lei pe metru cub de cherestea folosită. E locul potrivit să se atragă atenția ca, atunci cînd se stabilesc cifrele de plan pentru noul an de producție, cînd se definitivează balanța financiară a întreprinderii, să se țină riguros seama de prețul oficial de cumpărare al materiilor prime. Nejust ar fi însă să se socotească minore și alte cauze care au dus la ridicarea prețului de cost de fabricație la I.R.I.L. Vînju Mare. La sortimentul pline, bunăoară, prețul de cost de fabricație a fost depășit pe primul trimestru cu 35 lei pe tonă, datorită cheltuielilor neprevăzute făcute pentru amenajarea cuptoarelor de copt, care inițial au fost reparate necorespunzător. Uneori însă, cum ar fi de pildă in cazul produsului uși-ferestre, întreprinderea a fost pusă la un moment dat în situația de a nu avea beneficiari, deoarece aceștia și-au anulat contractele destul de tîrziu, cind Întreprinderea luase deja măsuri pentru confecționarea și desfacerea a 150 m.p. uși-ferestre. Vina pentru aceasta o poartă în primul rînd secția regională de industrie locală, care nu s-a interesat să asigure beneficiari fermi, obligînd astfel întreprinderea să întrerupă, într-un moment deloc potrivit, procesul de producție pentru sortimentul amintit și să plătească amortismente pentru utilajele care nu produc, să plătească salarii unor oameni pe care a trebuit să-i locuri de muncă, folosească în alte La toate acestea mai adăugăm lipsa pînă de curind a mecanizării procesului de extracție a materialului pietros din carierele locale, fapt ce a făcut ca manopera unui metru cub balast, de pildă, să fie cu aproape trei lei mai mare decît prețul de vînzare; preocuparea necorespunzătoare a anumitor lucrători pentru a da produse de cea mai bună calitate (în cazul pîinii) și iată-ne deci puși in fața principalilor factori care au condus la ridicarea prețului de cost la întreprinderea din Vînju Mare. Concluziile se desprind de la sine: conducerea întreprinderii să tragă învățămintele cuvenite din situația de fapt existentă și să folosească toate rezervele și resursele, pentru ca prețul de cost planificat să fie respectat. Lichidarea cheltuielilor neeconomicoase, planificarea judicioasă a prețului de cumpărare a materiilor prime și materialelor, sporirea preocupării întregului colectiv pentru realizarea în termen a obiectivelor de mecanizare și mică mecanizare prevăzute în planul M.T.O., ridicarea continuă a calității produselor — iată, in mare, factorii care pot conduce sigur la reducerea prețului de cost. M. STANESCU In loc să scadă a crescut — Reparații de cîntare și bascule inclusiv montaj. — Reparații radio, televizoare, mașini de scris și calculat, aparate de măsură și control electrice și de presiune. — Repară cu montaj instalații mecanice sub presiune (cazane) și ascensoare de persoane și materiale. — Reparații cu rebobinări de motoare și generatoare și transformatori electrici. — Reparații curente și mijlocii, mașini auto, diverse tipuri. — Confecționează mobilier comercial de diverse tipuri, dimensiuni. ÎNTREPRINDEREA de constructe FORESTIERE DIN CLUJ str. Horea nr. 7 telefon 4953 angajează imediat ingineri constructori de drumuri, maiștri, tehnicieni la șantierele Sebiș, Dr. Petru Groza reg. Crișana, Avram Iancu, Bistra raionul Cîmpeni, Gilău, Rodna, Telciu, raionul Năsăud, Baicu Țibleș, Poieni de sub Munte raionul Vișeu, precum și tehnicieni normare pentru șantierele Bistra și Baicu Țibleș, TRUSTUL MINIER DEVA Exploatarea minieră Teliuc angajează muncitori în următoarele meserii — mineri — ajutori mineri — lăcătuși — mecanici auto — șoferi — electricieni — muncitori necalificați pentru subteran. Salarizarea conform normelor în vigoare. Pentru nefamiliști se asigură cazare. Pentru familiști se asigură cazare pe parcurs, pe măsură ce se dau blocuri în folosință. EXECUTA PENTRU SECTORUL SOCIALIST ȘI POPULAȚIE. Sobuiaj de ciedtwmotocu'e Ai duiartuuH auto. jlMcamran cami* Ai anwelope I auto, pt^cam Ai IntdUămrunh. fteprototem tablouiHAi m^tiansertic in ulei pe piwză. ■Lucruri demm^HA MÎAUx di'ăiH de tablouri. TkAtalatui electrice internecu'e: Amiații Instalații pentru Robe. ^esxuatu clădiri (zujyűvüx,w>ptt V)\ tamn, tencuieli etc)la materiatel PLATA PRIN VIRAMENT SAU NUMERAR Grupul școlar forestier Timișoara PĂDUREA VERDE recruteazâ candidați pentru școala profesională de mașiniști la utilaje pentru exploatările forestiere din regiunile Oltenia și Banat în condițiile de mai jos: Candidații trebuie să fie absolvenți a șapte clase elementare, să aibă vîrsta între 16—18 ani împliniți în anul 1965 și să fie recomandați de una din întreprinderile forestiere din regiunile Oltenia și Banat, înscrierile se fac pînă cel mai tîrziu 30 iunie 1965 la întreprinderile forestiere care-i recomandă, iar examenele de admitere se țin între 3-13 iulie 1965, constînd din: vizita medicală, probe scrise și orale la 1, română și matematică din materia claselor a V—VlI-a. AGENDA ZILEI ; TEATRU Teatrul Național orele 20 : Gaițele. CINEMATOGRAFE „Patria", filmul: Laleaua neagră, orele 9,30; 11,30; 14,30; 16,45; 19 și 21,15. „Central“, filmul: Asta-i tot1 ce s-a întîmplat, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie", filmul: 1 Alerg după o stea, orele 11 ; 15 , 17 ; 19 și 21. „23 August", filmul: Yokmok, orele 10,45, 15,30; 17,30; 19,30 ; 21,30. „Tineretului", filmul : Armata codobaturilor, orele 10, 14,30; 16,30 18,30 și 20,30. „8 Mai“, filmul : Rîul negru, orele 17; 19; 21. MUZEU I Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie — iulie 1934“ din Craiova, calea Severinului nr. 9 este deschis între orele 9—13 Muzeul de artă din Craiova este deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 9—13 și 17—21. BIBLIOTECI Biblioteca regională Oltenia este deschisă între orele 8—20,30. Biblioteca Casei de cultură a sindicatelor din Craiova este deschisă între orele 9—13 și 17—21. RADIO STUDIOUL CRAIOVA MIERCURI 2 IUNIE 17.30 „In cinstea Congresului partidului“. Muzică ușoară. 18.000- erotirea sănătății oamenilor muncii în regiunea Oltenia. (Vorbește tov. Enache Gheorghe, șeful secției sănătate a Sfatului popular regional). Grija pentru viață. (Instantaneu la noua policlinică din Balș). Cîntece de muncă și jocuri populare românești. 18.30 Festivalul bienal de teatru „Ion Luca Caragiale“ și bienala de artă plastică. Program muzical susținut de formații artistice de amatori. 19.00 Cum vă pregătiți pentru strîngerea recoltei 7 Program de muzică populară românească. BUCUREȘTI JOI 3 IUNIEII PROGRAMUL 1 <» I 5.00 Buletin de știri. Buletin mei I teorologic. 5.06 Zori de zi cu mere ? 0 dii. 5.20 Jurnalul satelor: Pregătirea f ) utilajelor necesare în campania de recoltare a cerealelor păioase. 530 '0 Secția de gimnastică. 5.40 Mie 0 concert distractiv. 6.00 Radiojurnal. , 1 Buletin meteorologic. 6.10 Muzică și ușoară. 6.30 Recomandări din profi I gram. 6.35 Passa doble. 6.45 Salut #i voios de pionier. 7.00 Radiojurnal. 91 7.15 Melodiile tinereții. 7.30 Sfatului medicului. Alimentația sugarului. I vara. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 9 ; Valsuri vocale de estradă. 8.00 Su- și marul presei. 8.06 Concertul instruimentelor — muzică ușoară. 8.30 Pe ? Is teme agrare. Asigurarea bazei fura î 11 sere — condiție importantă pentru * 1i creșterea producției animaliere (re-luarea emisiunii din 1 iunie). 8.55 j . Selecțiuni din opereta „Oklahoma“ All de Rodgers. 9.23 „Melodii fără cu 4 lvinte“ — muzică de estradă. 10.000 Buletin de știri. 10.03 Poemul vieții? 6 noi de Dumitru Bughici. 10.15 Legături la cererea ascultătorilor. Dini V povestirile lui Liviu Rebreanu. 10.30 41 Soliști și orchestre des populară. 11.00 Pagini din muzică ? opera? 1> .,Don Carlos“ de Verdi. 11.42 „Pă-?n duri prietene“ — program de muzică vocală. 12.00 Buletin de știri. 1 . 12.03 Muzică distractivă interpretată de fanfară. 12.15 Muzică ușoară? II de Adalbert Winkler. 12.30 Antolo ? 4 gie poetică — Alexandru Vlahuță. ANI 12.45 Poemul simfonic „Didona“ de 4 !* Alfred Alessandrescu. 13.08 Muzică ? 1 populară cerută de ascultători. 13.10? Soliști ai Operei de stat din Iași: ? v Livia Rusu, Florica Mărieș, Castelu ? Simionescu, Ion Humiță. 14.00 Bir. A Aletin de știri. 14.05 Recomandări din 4 program. 14.10 Festival de muzică ? 9 ușoară „Nordzee-Belgia“ .14.40 Cotele, apelor Dunării. — 1964. 15.00 ? ? Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră de Max 4 i. Bruch; solist Cristian Ferras. 15.30 4 i „La mîndra pe ulicioară“ — cîntece 94 de dragoste și jocuri populare. 16.00 9 Radiojurnal. Buletin meteorologic. ? ? 16.15 Recital de operă Arta Florescu. ? ? 16.30 Prietena noastră cartea. 17.00 î Muzică ușoară. 17.15 Cu microfonul i jr prin regiunea Hunedoara. 17.35 Mu 4 ?zică populară interpretată de Valerian A Colojoară și Sile Ungureanu. 18.00 ? 1 Seară pentru tineret. 19.00 Cîntă, ? ? dansează — tinerețe. 20.00 Radio- in gazeta de seară. 20.30 Varietăți muzicale. 21.15 Părinți și copii. 21.30 ^ Muzică ușoară italiană. 22.00 Radio- fii jurnal. Buletin meteorologic. Sport ? ? 22.20 Ritmul, melodia și interpretul ? ? preferat. 23.15 Patru lieduri de Valentin Gheorghiu. 23.52—23.55 Bulet ? tin de știri. •» 9 £ ! TELEVIZIUNE ? ! MIERCURI 2 IUNIE ? /A é După amiază — Fotbal: întîlnirile A |1 dintre echipele Rapid — Progresul fu Dinamo București — Steaua. 1900 î Jurnalul televiziunii. 19.20 Pentru? ? copii: „Spaima dovlecilor“ — sec 4 notă de Chira Dragomir. 20.00 Dej9 huturi.21.00 Oameni sărmani. In în ? ? cheiere ! Buletin de știri. Buletin mesteorologic. f III _ _ . t >