Inainte, iunie 1965 (Anul 22, nr. 6301-6326)

1965-06-02 / nr. 6302

Pag. 8 ■HMMR RaMHRRHMMM IMWfllm^WWfil­ JllJI­­WpHi T Campionatul regional de fotbal Cea mai popu­lară întrecere sportivă din re­giunea noastră s-a încheiat du­minică, dînd cîștig de cauză fotbaliștilor de la Progresul Strehaia, s-au clasat care pe primul loc, obți­nînd prin urma­re titlul de cam­pioni ai regiu­nii noastre la fotbal și dreptul de a participa peste puțin timp la baraje în ve­derea promovării în categoria C. Fotbaliștii din Strehaia, antrenați de Ion Robu, au cîștigat pe merit această întrecere, pe care în celă­lalt campionat au ratat-o de puțin, datorită rezultatelor din ultimele etape. De data aceasta, strehăienii au știut să cîștige, terminînd la două puncte diferență față de Dunărea Calafat, a doua clasată. Progresul Strehaia a cîștigat cele mai multe meciuri în acest campionat (17) realizînd în același timp și golave­rajul cel mai valoros: 2,21, față de 1,98 realizat de Dunărea Calafat. Dar iată clasamentul (neomolo­gat) pe care l-am întocmit la în­cheierea actualului campionat: 1. Progr. Streb. 26 17 2­7 62:23 36 2. Dunăreia 26 14 6­6 55:2& 34 3. Autorapid 26 1­3 4­9 50:32 30 4. Minorul 26 13 310 50:32 29 5. Sănătatea 26 12 3 11 40:33 27 6. Drubeta 26 11 510 44:49 27 7. Răsăritul 26 12 212 41:33 26 8. Gloria 26 12 212 49:49 26 9. Unirea 26 12 2­1­2 10:50 26 10. Metalul 26 11 312 36:12 25 11. Metalurgistul 26 11 3 12 10:54 25 12. Prog. Balș 26 8 4 14 31:49 20 13. S.M.T. Sim. 26 8 4 14 34:57 20 14. Tractorul 26 5 318 27:63 13 In legătură cu meciurile disputa­te duminică — în ultima etapă — am primit următoarele relatări de la corespondenții noștri voluntari: DUNĂREA CALAFAT — S.M.T. ȘIMIAN 4—1 (2—1) Primul gol îl înscriu oaspeții în min. 14, prin Popescu, dar la nu­mai un minut Marinaș egalează. După acest gol se joacă nervos de ambele părți, iar în min. 35 Mirea I înscrie pentru Calafat. Localnicii mai înscriu de două ori în repriza secundă prin Mirea II (68) și Ba­­roga (89). A arbitrat cu scăpări o brigadă din Vînju Mare condusă de D. Purcărașu. Juniorii de la Șimian nu s-au prezentat. I. ZAHARIA SĂNĂTATEA TG. JIU — METALUL CRAIOVA 2—0 (1—0) Jocul dintre cele două echipe a enervat pini și pe antrenorii celor două formații, pentru neadmisese greșeli tehnice și indiferența totală a jucătorilor pentru care ultima partidă de fapt nu mai avea nici o semnificație. Datorită unui sen­sibil plus de energie, a învins e­­chipa gazdă, prin golurile Înscrise, de Buftea și Netuș. Juniorii de la Metalul nu s-au prezentat. P. CRISTEA UNIREA CARACAL — PROGRESUL BALȘ 3—0 (1—0) Prima repriză s-a desfășurat sub semnul egalității. In min. 31 bălșe­­nii ratează o lovitură de la 11 me­tri, prin Pera. Singurul gol al re­prizei este înscris în min. 43, de către Teodorescu. După pauză, ca­­racalenii mai înscriu două goluri prin Cheran și Teodorescu. La în­scrierea celui de-al treilea gol (min. 62) jucătorii din Balș cer ar­­bitrului anularea acestuia, pretin­­zînd că nu este valabil. In jurul arbitrului se adună pînă la urmă jucătorii ambelor echipe, astfel că meciul se întrerupe. Juniorii ambe­lor echipe nu și-au disputat parti­da, neprezentîndu-se arbitrii. M. FLORIȚĂ AUTORAPID CRAIOVA — METALURGISTUL SADU 0—0 Joc de slab nivel tehnic Rezulta­tul nedreptățește pe oaspeți, care s-au dovedit mai buni, mai ales in cîmp. Localnicii au ratat prin Mureșan și Filă două lovituri de la 11 m. (ultima a fost acordată de-a dreptul imaginar). Fotbalistul Ol­­teanu de la Sadu a fost cel mai bun de pe teren. Sub orice critică arbitrajul prestat de I. Țuțuianu, Tg. Jiu. CORVIN MARICA MINERUL MOTRU — PROGRESUL STREHAIA 4—0 (2—0) Strehăienii au pierdut fără drept de apel. Au înscris Bördők (12), Bengean (21), Bördök (65) și Bușu (70). Strehăienii au jucat șters, lă­­sind o impresie proastă spectatori­lor din Motru. A arbitrat satisfă­cător o brigadă severineană con­dusă de A. Flintă. La juniori a învins cu 5—1 ProgresuL Strehaia. FL. PANDELICA DRUBETA TA. SEVERIN — GLORIA BĂILEȘTI 2—0 (1—0) Intlinire iară istoric, lipsită de in­teres. Joc incîlcit în special în re­priza secundă. Cu toate acestea, victoria localnicilor este meritată Golurile au fost înscrise de Giurgă în min. 16 și 86. A arbitrat o bri­gadă craioveanâ condusă de En­­cioiu. Juniorii de la Băilești nu s au prezentat. GH. MANAFU N.R. Meciul Tractorul Segarcea — Răsăritul Caracal s-a încheiat cu rezultatul de 3—0, deoarece caracaienii nu s-au prezentat. ÎNAINTE MEDALION LITERAR La căminul cultural din comuna Ciutura, raionul Craiova, s-a evocat zilele trecute, într-un cadru sărbă­toresc, numele strălucit al poetului Grigore Alexandrescu. Fabulele „Vulpea liberală", „Lupul moralist", „Dreptatea leului", „Șoarecele și pisica", „Clinele și cățelul" au plăcut publicului spectator dato­rită conținutului lor educativ. In in­terpretarea lor s-au evidențiat Ni­cola Tudor, Ion Ungureanu, Turcitu Marin, Ica Florea și alții. La buna reușită a acestei acțiuni culturale a contribuit și programul artistic pre­zentat de elevii claselor a VlI-a și a VIII-a de la școala generală de opt ani din localitate. Prof. GH. CONSTANTINESCU Spectacol De curînd, în sala de spectacole a căminului cultural din Dăbuleni, raionul Corabia, în comuna pre­zenta a numeroși spectatori, forma­­ția de teatru a Casei raionale de cultură din Corabia a prezentat pie­sa „Grădina cu trandafiri", în regia artistică a actorului Emil Boroghină de la Teatrul Național din Craiova. Spectacolul s-a bucurat de un deo­sebit succes. V. COSTAS, coresp. --«» © «»--­ --«» « «» — Donatori voluntari de singe Comitetul raional de Cruce Roșie Filiași a organizat cu sprijinul ca­drelor medico-sanitare din Melinești, Crușețu, Negoești și Slăvuța o lar­gă acțiune de recoltare a sîngelui. 95 donatori voluntari au dăruit cu această ocazie o părticică din sîn­­gele lor pentru salvarea vieții oa­menilor aflați în pericol. Numărul donatorilor voluntari de sînge crește simțitor. Peste 30 mem­bri cooperatori din comunele Ste­­jaru și Crușețu sînt azi donatori de sînge. M. POPESCU, coresp. —«» 69 «»— CRONICA FILMULUI I LI : Filmul lui Christian Jaque ne oferă, înainte de toate, prilejul mult așteptat al reintilnirii cu marele cin­east francez, care și-a legat numele de mari filme contemporane ca „Simfonia fantastică", „Mănăstirea din Parma", „Fanfan la' Tulipe", „Dacă toți tinerii din lume“ ca și de nu mai puțin prețioasele realizări din „Babette pleacă la război", „Legea e lege“, „Madam Sans Gene" — ca să numim cîteva... și acum ace­lași Christian Jaque știe să capteze cu noul său Ulm interesul pasionat al spectatorilor. S-ar putea spune că e avantajat și de marea popu­laritate a romanului lui Dumas pe care l-a ecranizat și de folosirea unor mijloace cinematografice de mare­ atractivitate și multiple posibi­lități (ecran panoramic, sunet stereo­fonic, culoare Eastman), cât și de prezența în fruntea distribuției a popularului Alain Delon. Christian Jaque, cu aria sa recunoscută, este cel care conferă cel mai mult Ul­mului valorile certe care-l impun în fața publicului. Regizorul — și scenarist în același timp, alături de Paul Andreota și Henri Jeanson — este fidel faptelor romanului, dar optica cu care privește și reflectă aceste fapte în film aparține unui cineast care știe să se apropie de înțelegerea și cerințele spectatorului de azi. Christian Jaque nu ope­rează o reconstituire, ci are perspecti­va istoriei, înfățișează cu condescen­dență întimplările­ extraordinare, înv­olburările romantice (adesea de­suete) proprii, caracteristice lumii lui Dumas, dar depășite astăzi, în viziunea omului contemporan. Regizorul glumește adesea, ironizează cu finețe exagerările romantice ale căr­ții, tot ce e vetust. Dar, să reamintim cititorilor noștri întimplările cărții... Totul se petrece în Parisul, anului 1789, an animat de puternice pămîntări și impulsuri revoluționare. Guillaume de Saint Preux contele cinic, pervers, crud și egoist, caută să se folosească de nemulțumirile mase­lor in folosul său­ propriu. El duce o dublă existență: prezenței în sa­loanele nobiliare ii adaugă loviturile hoțești pe care le lăptuește la drumul mare împotriva nobililor, că­rora le dă aureola de răzbunare a poporului. Intr-o încăierare cu oamenii polițaiului La Mouche este ră­nit pe obraz cu tăiuș de sabie. Ne maiputînd apare astfel la recepția marchizului de Vigogne pentru că și-ar fi atras bănuielile­­ poliției, se folosește de perfecta asemuire cu fratele­­ său Julien — un tînăr fer­mecător prin frumusețea lui, prin elanurile sale avintate, prin purita­tea sufletului și prin nobilele idei revoluționare care îi însuflețesc inima și cu totul. Julien află in aceste împrejurări planurile monstruoase ale aristo­crației de a desființa starea a treia, de a readuce regele detronat și a înăbuși în sînge vrerea de liber­tate a poporului. Intimpinînd nepă­sarea cinică a fratelui său, căruia îi comunică această veste, Julien hotărăște să devină el adevărata „Lalea neagră" — exponent al vreri­lor poporului și, pentru aceasta, in­tră în strînse legături cu mișcarea revoluționarilor. Lupta lui este de-a dreptul eroică, cutezanța — neîn­trecută. In cele din urmă cade însă în mîinile oamenilor lui M Mouche și este condamnat la moarte prin spinzurătoare. In locul lui va fi exe­cutat însă Guillaume, silit să-și dezvăluie adevărata identitate. Finalul filmului: răsculații parizieni iau cu asalt Bastilia și toate redutele aristocrației... De furia spînzurătorii atîrnă tiranul de Vigogne... Iar Julien, împreună cu frumoasa și viteaza Caroline tră­iesc din plin bucuriile dragostei lor înflăcărate. Filmul lui Christian Jaque este plin de farmec, exaltă mulțumește deplin privirile­ înseși anumite facilități — poate inimile și proprii genului — plac. Alain Delon este admirabil prin farmecul, jocul dega­jat și exuberanța trăirilor, iar Virna Lisi e o prezență plină de vioi­ciune. Imaginea lui Henri Decae și muzica inspirată a lui Gerard Calvl se încadrează de rutoare­a Ulmului de minune în nota predominantă și în atmosfera cu ce­poezie avînta­tă, robustă, generoasă. AL. FIRESCU neagră Prețul de cost la I.R.I.L Vînju Mare Referindu-ne la anumiți indica­tori de plan, se poate aprecia că întreprinderea raională de industrie locală Vînju Mare se­ prezintă, în primele luni ale acestui an, ceva mai bine decît în aceeași perioadă a anului trecut. Numai pe trimes­trul I al anului curent, de pildă, co­lectivul de muncă al acestei uni­tăți de industrie locală și-a realizat planul producției globale industriale în proporție de 106 la sută, iar pe cel al producției marfă în proporție de 105 la sută. In ciuda acestor realizări, prețul de cost la I.RJ.L. Vînju Mare ră­­m­în­e totuși o problemă a cărei re­zolvare e pusă și acum sub semnul întrebării". Pe primul trimestru al a­­nului în curs, de exemplu, in loc ca prețul de cost să fie redus cu 2,54 la sută, așa cum era planificat, a crescut cu 3,08 la sută, iar pe luna aprilie situația este asemănătoare. Să vedem acum citeva din princi­palele cauze care au făcut ca pre­țul de cost să crească. In prima categorie a unor astfel de cauze intră cheltuielile neecono­micoase de transport, în special cele efectuate cu transportul uiumului de la unele unități de morărit la bazele de recepție. Mai concret, este vorba despre faptul că morile din Broscari, Poroinița, Vînjuleț, Corlățel și altele, în loc să trans­porte cerealele provenite din uiuni la baza de recepție cea mai apro­piată — cea din Vînju Mare, le-au dus la bazele de recepție din Cri­­vina și Tr. Severin. Motivul că baza de recepție din Vînju Mare nu pri­mește este destul de neîntemeiat. Acceptîndu-l totuși, aceasta a însem­nat pentru întreprindere cheltuieli suplimentare de transport, preț cost ridicat. Mai amintim aici de­­și suportarea parțială a cheltuielilor efectuate fără rost, pentru transpor­tul pe calea ferată a unei aprecia­bile cantități de material refractar luat din altă regiune și trimis îna­poi după câteva zile, pe motiv că întreprinderea nu era pregătită pen­tru construirea unei secții de fabri­cat sticlă , că cei din conducere s-au pripit comandînd material benefi­ciarului înainte de definitivarea și aprobarea studiului tehnico-finan­ciar privitor la înființarea noii sec­ții care și azi a rămas doar ca un proiect probabil, fără perspectivă imediată de înfăptuire. In acest din urmă caz e vorba deci nu numai de suportarea unor simple cheltuieli neeconomicoase, dar și de deficien­țe de planificare. Tot o deficiență de acest gen, care vizează mai mult sau mai pu­țin direct conducerea întreprinderii, dar care a influențat negativ prețul de cost, poate fi considerat costul la care a fost procurată cheres­teaua ce servește drept materie pri­mă pentru sectorul lemn. Planificîn­du-se birocratic, cu ușurință, inițial s-a prevăzut ca un metru cub de material lemnos — în speță de che­restea — să fie procurat la prețul de 700 lei, ori O.R.A.D. Oltenia s-a livrat cu 923 lei. De aici rezultă, dintr-o dată și firesc, o creștere a prețului de cost a produselor fa­bricate din lemn, echivalind cu 293 lei pe metru cub de cherestea folo­sită. E locul potrivit să se atragă atenția ca, atunci cînd se stabilesc cifrele de plan pentru noul an de producție, cînd se definitivează ba­lanța financiară a întreprinderii, să se țină riguros seama de prețul ofi­cial de cumpărare al materiilor prime. Nejust ar fi însă să se socotească minore și alte cauze care au dus la ridicarea prețului de cost de fa­bricație la I.R.I.L. Vînju Mare. La sortimentul pline, bunăoară, prețul de cost de fabricație a fost depășit pe primul trimestru cu 35 lei pe tonă, datorită cheltuielilor nepre­văzute făcute pentru amenajarea cuptoarelor de copt, care inițial au fost reparate necorespunzător. Une­ori însă, cum ar fi de pildă in cazul produsului uși-ferestre, întreprinde­rea a fost pusă la un moment dat în situația de a nu avea beneficiari, deoarece aceștia și-au anulat con­tractele destul de tîrziu, cind Între­prinderea luase deja măsuri pentru confecționarea și desfacerea a 150 m.p. uși-ferestre. Vina pentru a­­ceasta o poartă în primul rînd sec­ția regională de industrie locală, care nu s-a interesat să asigure be­neficiari fermi, obligînd astfel în­treprinderea să întrerupă, într-un moment deloc potrivit, procesul de producție pentru sortimentul amin­tit și să plătească amortismente pen­tru utilajele care nu produc, să plă­tească salarii unor oameni pe care a trebuit să-i locuri de muncă, folosească în alte La toate acestea mai adăugăm lipsa pînă de curind a mecanizării procesului de extrac­ție a materialului pietros din ca­rierele locale, fapt ce a făcut ca manopera unui metru cub balast, de pildă, să fie cu aproape trei lei mai mare decît prețul de vînzare; preocuparea necorespunzătoare a a­­numitor lucrători pentru a da pro­duse de cea mai bună calitate (în cazul pîinii) și iată-ne deci puși in fața principalilor factori care au­ con­dus la ridicarea prețului de cost la întreprinderea din Vînju Mare. Concluziile se desprind de la sine: conducerea întreprinderii să tragă învățămintele cuvenite din situația de fapt existentă și să folo­sească toate rezervele și resursele, pentru ca prețul de cost planificat să fie respectat. Lichidarea chel­tu­ielilor neeconomicoase, planificarea judicioasă a prețului de cumpărare a materiilor prime și materialelor, sporirea preocupării întregului co­lectiv pentru realizarea în termen a obiectivelor de mecanizare și mică mecanizare prevăzute în planul M.T.O., ridicarea continuă a calită­ții produselor — iată, in mare, fac­torii care pot conduce sigur la re­ducerea prețului de cost. M. STANESCU In loc să scadă a crescut — Reparații de cîntare și bascule inclusiv montaj. — Reparații radio, televizoare, ma­șini de scris și calculat, aparate de măsură și control electrice și de pre­siune. — Repară cu montaj instalații mecanice sub presiune (cazane) și ascensoare de persoane și materiale. — Reparații cu rebobinări de mo­toare și generatoare și transforma­­tori electrici. — Reparații curente și mijlocii, mașini auto, di­verse tipuri. — Confecționează mo­bilier comercial de diver­se tipuri, dimensiuni. ÎNTREPRINDEREA de constructe FORESTIERE DIN CLUJ str. Horea nr. 7 telefon 4953 angajează imediat ingineri constructori de drumuri, maiștri, tehnicieni la șantierele Sebiș, Dr. Petru Groza reg. Crișana, Avram Iancu, Bistra raionul Cîmpeni, Gilău, Rodna, Telciu, raionul Năsăud, Baicu Țibleș, Poieni de sub Munte raionul Vișeu, precum și tehnicieni nor­mare pentru șantierele Bistra și Baicu Țibleș, TRUSTUL MINIER DEVA Exploatarea minieră Teliuc angajează muncitori în următoarele meserii — mineri — ajutori mineri — lăcătuși — mecanici auto — șoferi — electricieni — muncitori necalificați pentru subteran. Salarizarea conform normelor în vigoare. Pentru nefamiliști se asigură cazare. Pentru familiști se asigură cazare pe parcurs, pe măsură ce se dau blocuri în folosință. EXECUTA PENTRU SECTORUL SOCIALIST ȘI POPULAȚIE. Sobuiaj de ciedtwm­otocu'­e Ai duiartuuH auto. j­lMcamran cami* Ai anwelope I auto, pt^cam­ Ai IntdUămrunh. fteprototem tablouiHAi m^tiansertic in ulei pe piwză. ■Lucruri dem­m­^HA­ MÎAUx di'ăiH d­e tablouri. TkAtalatui electr­ice intern­ecu'e: Amiații Instalații pentru Robe. ^esxuatu clădiri (zujyűvüx,w>ptt­ V)\ tamn, tencuieli etc)la materiatel PLATA PRIN VIRAMENT SAU NUMERAR Grupul școlar forestier Timișoara PĂDUREA VERDE r­ecrute­azâ candidați pentru școala profesională de mași­­niști la utilaje pentru exploatările forestiere din regiunile Oltenia și Banat în condițiile de mai jos: Candidații trebuie să fie absolvenți a șapte clase elementare, să aibă vîrsta între 16—18 ani împliniți în anul 1965 și să fie re­comandați de una din întreprind­erile forestiere din regiunile Olte­nia și Banat, înscrierile se fac pînă cel mai tîrziu 30 iunie 1965 la întreprin­derile forestiere care-i recomandă, iar examenele de admitere se țin între 3-13 iulie 1965, constîn­d din: vizita medicală, probe scrise­ și orale la 1, română și matematică din materia claselor a V—­VlI-a. AGENDA ZILEI ; TEATRU Teatrul Național orele 20 : Gaițele. CINEMATOGRAFE­­ „Patria", filmul: Laleaua neagră,­­ orele 9,30; 11,30; 14,30; 16,45; 19­ și 21,15. „Central“, filmul: Asta-i tot1 ce s-a întîmplat,­ orele 11 ; 15 ; 17 ;­­ 19 ; 21. „30 Decembrie", filmul: 1 Alerg după o stea, orele 11 ; 15 , 17 ;­ 19 și 21. „23 August", filmul: Yokmok, orele 10,45, 15,30; 17,30; 19,30 ; 21,30. „Tineretului", filmul : Armata codobaturilor, orele 10, 14,30; 16,30 18,30 și 20,30. „8 Mai“, fil­mul : Rîul negru, orele 17; 19; 21. MUZEU I Muzeul „Procesul luptătorilor ce­­­feriști și petroliști din iunie — iulie 1934“ din Craiova, calea Severinului nr. 9 este deschis între orele 9—13 Muzeul de artă din Craiova este deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 9—13 și 17—21. BIBLIOTECI Biblioteca regională Oltenia este deschisă între orele 8—20,30. Biblioteca Casei de cultură a sin­­dicatelor din Craiova este deschisă între orele 9—13 și 17—21. RADIO STUDIOUL CRAIOVA MIERCURI 2 IUNIE 17.30 „In cinstea Congresului partidului“. Muzică ușoară. 18.00­0- erotirea sănătății oamenilor muncii în regiunea Oltenia. (Vorbește tov. Enache Gheorghe, șeful secției sănă­tate a Sfatului popular regional). Grija pentru viață. (Instantaneu la noua policlinică din Balș). Cîntece de muncă și jocuri populare româ­nești. 18.30 Festivalul bienal de tea­tru „Ion Luca Caragiale“ și bienala de artă plastică. Program muzical susținut de formații artistice de ama­tori. 19.00 Cum vă pregătiți pentru strîngerea recoltei 7 Program de mu­zică populară românească. BUCUREȘTI JOI 3 IUNIE­­I­I PROGRAMUL 1 <»­ I 5.00 Buletin de știri. Buletin me­­­i I­ teorologic. 5.06 Zori de zi cu mere­ ? 0 dii. 5.20 Jurnalul satelor: Pregătirea f ) utilajelor necesare în campania de­­ recoltare a cerealelor păioase. 5­30 '­0 Secția de gimnastică. 5.40 Mie­­ 0 concert distractiv. 6.00 Radiojurnal. , 1 Buletin meteorologic. 6.10 Muzică ș­­i ușoară. 6.30 Recomandări din pro­f­i I gram. 6.35 Passa doble. 6.45 Salut #­­i voios de pionier. 7.00 Radiojurnal. 9­­1 7.15 Melodiile tinereții. 7.30 Sfatul­u­­i medicului. Alimentația sugarului. I vara. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 9 ; Valsuri vocale de estradă. 8.00 Su- ș­­i marul presei. 8.06 Concertul instru­­­­­i­mentelor — muzică ușoară. 8.30 Pe ? Is teme agrare. Asigurarea bazei fura­ î 11 sere — condiție importantă pentru * 1i creșterea producției animaliere (re-­­­luarea emisiunii din 1 iunie). 8.55 j . Selecțiuni din opereta „Oklahoma“ A­ll de Rodgers. 9.23 „Melodii fără cu­ 4­­ l­vinte“ — muzică de estradă. 10.00­0 Buletin de știri. 10.03 Poemul vieții? 6 noi de Dumitru Bughici. 10.15 Leg­­ă­­­turi la cererea ascultătorilor. Dini V povestirile lui Liviu Rebreanu. 10.30 4­­1 Soliști și orchestre de­­s populară. 11.00 Pagini din muzică ? opera? 1> .,Don Carlos“ de Verdi. 11.42 „Pă-?­n duri prietene“ — program de mu­­­­zică vocală. 12.00 Buletin de știri. 1 . 12.03 Muzică distractivă interpre­­­­­­tată de fanfară. 12.15 Muzică ușoară? II de Adalbert Winkler. 12.30 Antolo­ ? 4 gie poetică — Alexandru Vlahuță. A­NI 12.45 Poemul simfonic „Didona“ de 4 !* Alfred Alessandrescu. 13.08 Muzică ? 1 populară cerută de ascultători. 13.10?­­ Soliști ai Operei de stat din Iași: ? v Livia Rusu, Florica Mărieș, Castel­u ? Simionescu, Ion Humiță. 14.00 Bir. A A­letin de știri. 14.05 Recomandări din 4­­ program. 14.10 Festival de muzică ? 9 ușoară „Nordzee-Belgia“ .­1­4.40 Cotele, apelor Dunării. — 1964.­­ 15.00 ? ? Concertul nr. 1 în sol minor pen­­­­­tru vioară și orchestră de Max 4 i. Bruch; solist Cristian Ferras. 15.30 4 i „La mîndra pe ulicioară“ — cîntece 9­4 de dragoste și jocuri populare. 16.00­­ 9 Radiojurnal. Buletin meteorologic. ? ? 16.15 Recital de operă Arta Florescu. ? ? 16.30 Prietena noastră cartea. 17.00­­ î Muzică ușoară. 17.15 Cu microfonul i jr prin regiunea Hunedoara. 17.35 Mu­ 4 ?­zică populară interpretată de Valeria­n A Colojoară și Sile Ungureanu. 18.00 ? 1 Seară pentru tineret. 19.00 Cîntă, ? ? dansează — tinerețe. 20.00 Radio- i­n gazeta de seară. 20.30 Varietăți mu­­­­­­zicale. 21.15 Părinți și copii. 21.30­­ ^ Muzică ușoară italiană. 22.00 Radio- fi­i jurnal. Buletin meteorologic. Sport ? ? 22.20 Ritmul, melodia și interpretul ? ? preferat. 23.15 Patru lieduri de Va­­­­­­lentin Gheorghiu. 23.52—23.55 Bule­­t ? tin de știri. •» 9 £ ! TELEVIZIUNE ? ! MIERCURI 2 IUNIE ? /A é­­ După amiază — Fotbal: întîlnirile A |1 dintre echipele Rapid — Progresul f­­­­u­ Dinamo București — Steaua. 19­00 î Jurnalul televiziunii. 19.20 Pentru? ? copii: „Spaima dovlecilor“ — sec­­­ 4 notă de Ch­ira Dragomir. 20.00 De­­j­­9 huturi.21.00 Oameni sărmani. In în­ ? ? cheiere ! Buletin de știri. Buletin me­­­s­teorologic. f III _ _ . t >

Next