Inainte, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6405-6431)
1965-10-14 / nr. 6416
1 54 Proletari din toate țările, unifi vul ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 64164 PAGINI — 25 BANI JOI 14 OCTOMBRIE 1965 SEMĂNATUL PE SCURT DIN CAMPANIE 9 Tov. VASILE RUSU din STUDINA, raionul Caracal, ne informează că la cooperativa agricolă din localitate recoltatul porumbului este terminat, iar la semănatul griului s-au obținut rezultate deosebite. Din cele 740 ha planificate pentru toamna aceasta, pe aproape 700 s-au și insămintat griul, orzul și secara. Tot din raionul Caracal, tov. MARIN GEORGESCU transmite redacției vestea că la cooperativa agricolă „Unirea“ din GHIZDAVEȘTI insămînțările din toamna aceasta s-au încheiat cu șapte zile mai devreme decit își planificaseră initial țăranii cooperatori și mecanizatorii. 9) Din MOȚAȚEI, raionul Calafat, tov. C. DIHORU ne informează că la cooperativa agricolă „Steagul roșu" însămînțările din toamna aceasta, pe cele 940 ha planificate, s-au încheiat încă de acum cîteva zile. De asemenea, și la celelalte două cooperative agricole din comună — „1907“ și „6 Martie" — însămînțările s-au încheiat în limitele epocii optime. Pentru aceasta, merite deosebite revin țăranilor cooperatori și mecanizatorilor, care n-au precuperit nici un efort pentru înfăptuirea acestei importante sarcini. 9 Și in raionul Vînju Mare tai multe cooperative agricole de producție, ca cele din DANCEA, IZVOARELE, PATULE, RECEA, GOGOȘU, OPRIȘOR, GRUIA, VIAȘU și altele, au terminat însămînțările din toamna aceasta pe întreaga suprafață planificată. După cum ne informează tov. PETRE CĂRBUNARU, în prezent, în cadrul acestor unități, s-a intensificat acțiunea de executare a ogoarelor de toamnă. Äagioneiä CJiemo] Factorul timp e înțeles în 35 de moduri Din cele 35 de cooperative agricole existente în raionul Filiași, pînă la ora actuală nici una n-a terminat semănatul păioaselor pe suprafețele planificate pentru această toamnă. într-adevăr, cîteva dintre ele — cele din Brănești, Ceplea, Ionești, Valea lui Pătru — adică acelea unde țăranii cooperatori și mecanizatorii au depus eforturi susținute, întrecîndu-se la eliberarea terenului, pregătirea acestuia și însămînțări — sînt mult avansate. Cele mai multe însă nici n-au ajuns sau dacă au depășit cu citeva procente nivelul de 50 la sută la însămînțări. Așa se și face că raionul Filiași se situează — la nivelul regiunii — printre cele mult rămase în urmă cu însămînțările. Să fie numai vremea de vină ? Cei solicitați în raidul-anchetă cam așa au dorit să lase a se înțelege. Realitatea însă e alta. Rămînerea în urmă e dictată, fără îndoială și de vreme, de condițiile climatice din ultimele patru luni, dar ea își are rădăcini și în activitatea unor oameni, fie că sînt mecanizatori, țărani cooperatori sau specialiști. La Aninoasa s-au însămînțat pînă acum cu grîu și secară 180 ha din cele 550 planificate. E puțin, într-adevăr, și oamenii se plîng de secetă, de lipsa forțelor de muncă. Ascultîndu-i, înclini să le dai dreptate, dar pătrunzînd mai adinc pe firul lucrurilor, observi că mai sînt și chestiuni... ocolite în discuție de cei din consiliul de conducere. De pildă, cîteva zile în șir nici un hectar nu s-a pregătit cu atelajele unității, iar tractoarele n-au fost folosite nici la jumătatea capacităților. Motive sînt nenumărate. Amintim cîteva: încă se așteaptă eliberarea terenului de culturile tîrzii , atelajele cooperativei agricole sînt ocupate la culesul viilor sau cu alte asemenea lucruri ce n-au nici în plin nici în mînecă cu însămînțările din toamna aceasta; tractoarele stau ore în șir din cauza lipsei unui șurub sau în așteptarea fiarelor de plug ce se ascut la zeci de kilometri, în atelierele S.M.T. Filiași. Sînt motive... solide, nu ? ÎN RAIONUL FILIAȘI Alt exemplu: La Fratoștița s-a însămînțat pînă acum cu grîu și secară 40 la sută din suprafață. în aceilași timp, încă aproape 100 ha cultivate cu porumb așteaptă a fi recoltate, tractoarele și atelajele unității avînd un front foarte restrîns de lucru, iar ritmul însămînțărilor fiind exact la jumătate. La Argetoaia mai sunt de însămînțat 600 ha cu grîu și secară, într-o lună de zile abia s-au însămînțat 400 ha. Adăugind că, în fiecare zi, fiecare tractor așteaptă cel puțin două ore fiarele de plug ascuțite, de la SMT, că pentru fiecare șurub necesar se așteaptă atelierul mobil, că din cîmp tractoarele se retrag la brigadă (cazul cooperativelor agricole din Valea lui Pătru, Brănești, Salcia) în jur de orele 17,30, rezultă clar la ce capacitate sînt folosite mașinile în această parte a regiunii , rezultă ce mare forță de muncă se pierde zilnic. Dacă mai amintim și faptul că atelajele sunt folosite cu un slab randament, că încă se mai așteaptă după eliberarea terenului de coceni, amintim numai o parte din factorii care, înlăturați, pot constitui tot atîtea puncte de plecare spre un ritm mai intens la însămințuri în raionul Filiași, spre urgentarea încheierii acestei mari bătălii. Credem că, prin măsuri eficiente luate de către consiliul agricol raional, prin mobilizarea deplină a forțelor existente în raionul Filiași, rămînerea în urmă la însămînțări poate fi înlăturată, iar această mare acțiune se va putea încheia la timp. Pentru aceasta însă, îndeosebi conducerea S.M.T. Filiași trebuie îndrumată să găsească căile și metodele potrivite pentru a nu se mai pierde timp cu deplasarea fiarelor pentru ascuțit în atelierele de la centru, să aprovizioneze brigăzile de tractoare cu necesarul de piese de schimb, să stabilească cel mai potrivit orar de lucru pentru fiecare mecanizator, iar consiliile de conducere, din cadrul cooperativelor specialiștii să mobilizeze mai temeinic agricole forțele pe care le au la îndemînă. GH. FECIORU TIMPUL NU AȘTEAPTA Și în raionul Gorj însămînțările de toamnă sînt lucrările cele mai importante de sezon. Pentru executarea în bune condiții a acestor lucrări, țăranii cooperatori, mecanizatorii, specialiștii depun eforturi. Ca urmare, în cadrul a multor unităti ritmul la semănat e demn de apreciat. Astfel, la cooperativele agricole din Brădiceni, Dănești, Boțești și încă altele s-au însămînțat pînă acum între 85 și 98 la sută din suprafețele planificate. Dar aceste rezultate bune nu pot... ascunde pe cele negative întîlnite în cadrul altor unități agricole din cadrul raionului. La cooperativele agricole din Mătăsari, Peșteana-Jiu, Ceauru, Clinic, Lelești, Negomir s-au însămînțat pînă acum suprafețe mult prea mici fată de posibilitățile existente. De aceea, credem că e bine ca aceste unități să ia exemplul cooperativelor agricole din Brădiceni și Dănești I, unde organizarea muncii e foarte bună. GH. ENAȘTESCU, coresp. La semănatul griului pe tarlalele cooperativei agricole din Ceplea, raionul Filiași în interiorul ziarului . Mărturii de artă și de maturitate creatoare (pag. 2-a). I.R.I.L. Craiova la început de drum (pag. 2-a), la fiecare loc de muncă, cadre temeinic pregătite. Răspunderea inginerului 1pag 3 din raionul Tr. Severin. Ritm mai accentuat construcțiilor zootehnice (pag. 3-a) Schela de extracție Țicleni: instalația de separare a apei din gazolină. Se perfecționează tehnologia de fabricație Filele din calendar s-au redus, semn că pînă la sfîrșitul anului 1965 n-a mai rămas chiar așa de mult timp. De aceea, în fabrici, uzine, pe șantiere, oamenii muncii desfășoară o susținută întrecere pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan. In același timp se stabilesc noi planuri M.T.O., se caută căi mai eficiente pentru îmbunătățirea întregii activități de producție — toate acțiunile canalizîndu-se către un singur scop : asigurarea unei baze solide producției anului viitor. Acestor probleme li se acordă o atenție deosebită și de către colectivul I. I. S. „Independența" Craiova Tovarășul Varga, inginerul Tiberiu șef al întreprinderii ne-a informat despre unele măsuri tehnico-organizatorice ce au fost luate pentru producția anului viitor. întreprinderii noastre îi revin sarcini mărețe de îndeplinit in viitorul plan cincinal ne-a relatat interlocutorul. Muncitorii, inginerii și tehnicienii in frunte cu comuniștii au apreciat că sînt create condiții optime pentru creșterea producției și productivității muncii, îmbunătățirea continuă a calității produselor reducerea substanțială și a prețului de cost. Am aflat apoi că întreg colectivul I.I.S. „Independența" Craiova se pregătește pentru producția anului viitor. Așa de exemplu, la planul M.T.O. stabilit cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1966 se adaugă alte propuneri concrete pentru îmbunătățirea activității. Astfel, va continua să se acorde o atenție deosebită introducerii și extinderii tehnicii noi, perfecționării metodelor de lucru. La secția țesătorie se vor moderniza războaiele. Mecanismul cutie, acționat prin role mecanice va fi înlocuit prin alt mecanism cu carde de material plastic, iar în secția filatură vor continua să se instaleze ringuri noi, prin care volumul de producție al secției va crește de aproape două ori. Se va face reparația capitală a corpurilor de clădiri A și C și, legat de aceasta, reamplasarea utilajului, în scopul organizării producției în flux tehnologic continuu, se va moderniza transportul materiilor prime și produselor finite prin procurarea de electrocare, electrostivuitoare, cărucioare etc. A. POPESCU Contururi la noua fabrică de aparataj Pe măsură ce noua fabrică de aparataj de înaltă tensiune, ce se construiește la Uzina „Electroputere" Craiova iși definitivează conturul și se execută finisarea noilor hale, serviciul de investiții al uzinei desfășoară o muncă tot mai intensă pentru instalarea utilajelor. Pe cei aproximativ 10.000 mp care s-au predat pînă acum, s-au instalat mașini de găurit multibroșe, strunguri frontale, freze universale, mașini de docbinat, mașini de izolat bobine bandă de hîrtie și altele. Echipa de montori a șantierului, condusă de maistrul Isac Petre a reușit să monteze pînă in prezent 28 de utilaje. Lucrările de montaj continuă cu o amploare deosebită, susținută de priceperea și entuziasmul unor „veterani" ai șantierelor, printre care șeful de brigadă Mircea Neagoe și montatorul Ion Vlad. POPESCU CORNEL, coresp. Nici nu vreau să încerc, dragă cititorule, să-ți arăt imaginea de noapte a Craiovei — prin cuvinte. Fiecare om aflat la ceasurile de răgaz din seară, ori la petrecerile de familie și cu prietenii, admiră pe de-a-ntregul peisajul feeric al Craiovei, cu ciorchinii de lumină răspîndiți în înaltul blocurilor-turn, cu cîntecele ei, cu voioșia oltenească binecunoscută, cu aerul tare și cu mireasma parcurilor, cu multele prilejuri oferite oricui de a petrece o seară de neuitat... In orașul nostru înnoit, demn de menirile sale de oraș socialist, s-au statornicit o viață culturală care ne îmbogățește și serile, o mentalitate civică schimbată, cu deprinderi noi de viață... Dar... Acest „dar" ne atrage atenția că mai sunt întîmplări nedorite și atitudini nedorite unor oameni care tulbură liștea și armonia orașului în timpul nopții. Mai sunt e drept, cazuri din ce în ce mai rare, dar mai sînt (...) elemente care nu-și respectă semenii, nu respectă odihna acestora, bucuriile acestora... Vrem să vă prezentăm cîteva constatări de acest fel, însoțiți-ne, așadar, într-un raid de noapte , prin Craiova... Să respectăm bucuriile oamenilor! Sîmbătă seara. Animat ca de obicei, restaurantul „Oltenia" din Craiova oferă clientelei sale prilejul unei seri plăcute, creată de o ambianță familială, de o muzică antrenantă, de un meniu bogat. Intr-un loc mai restrîns, mai multe mese au fost rînduite cap la cap, ca intr-un careu. O petrecere în colectiv: cadrele didactice de la Școala generală de opt ani nr 13 și-au dat intîlnire în acea seară, pentru a sărbători o colegă care pășește pragul pensionării. Sărbătorita — profesoara Violeta Olivoto — e cu ochii-n lacrimi; parcă nici nu mai știe vorbi, de emoție. Directorul școlii, Ion Busuioc, profesoarele Maria Marinache și Livia Aurariu, învățătorul Constantin Barbu și alți colegi de catedră toastează pentru viața și bucuriile sărbătoritei, ii oferă flori, daruri.. Sunt clipe înduioșătoare, cu adevărat memorabile, în viața tuturor celor adunați la această masă comună. Mesenii din jur ii privesc cu drag, impărtășindu-le bucuria... Deodată izbucnesc zgomote neobișnuite, strigăte... Ce s-a intîmplat ? Un chefliu — Marin Murgulescu, din strada Petuniei nr. 68 — a găsit prilejul să se amuze, jignind ospătară care ii servise cu multă solicitudine. Intervin alți meseni să-l convingă că nu-i bine ce face_ Ți-a găsit cu cine să discuți! Asupra ospătarei și a celorlalți din jur se abate o ploaie amarnică de invective. Țipetele chefirului acoperă chiar și orchestra. In cele din urmă, cîțiva cetățeni mai curajoși reușesc să-l scoată din local. Conflictul s-a aplanat... Orchestra își continuă cîntecul , oamenii ridică paharele ca pentru o reluare a bucuriei. Dar totul e parcă altfel. Bucuria le-a fost ciuntită, umilită, de inconștiența unui scandalagiu, iresponsabil de faptele sale. Chiar și la masa omagială atmosfera s-a răcit. Cineva, ceva, s-a strecurat intre oameni, in inimile lor. Se simt stingheriți de jena că un semen, un om s-a putut deda la asemenea fapte. Ah, muzica!... Considerați îndreptățite, dragi cititori, fiecare dintre cele două sensuri ale acestei exclamații. Muzica e plăcută, întăritoare. Muzica din sala de concerte a filarmonicii craiovene, muzica din restaurante, din grădinile de vară (bineînțeles cînd nu-ți sparge auzul, cum se întîmplă uneori), muzica din sălile de dans (cînd nu te ucide cu stridențe, așa cum se întîmplă cîteodată și clubul „1 Mai"), muzica radioului sau televizorului (cînd posesorii lor nu le transformă in amplificatori pentru o întreagă stradă sau un întreg cartier) e un însoțitor bun în ceasurile de seară... Dar, închipuiți-vă și alte cazuri — recent petrecute — cînd exclamația de mai sus o rostești cu obidă, cu exasperare... în aceeași seară de sîmbătă 2 octombrie cînd a avut loc raidul nostru anchetă, la bufetul „Bulevard" din vecinătatea stadionului Tineretului, responsabilul Titu Rusănescu întîrziase trasul obloanelor cu o oră. La miezul nopții difuzorul arunca adevărate tunete, care aduceau pe alocuri a... muzică. întreg cartierul ruia în această farmă, care displăcea chiar și celui mai exaltat după ultimele cuceriri în materie de muzică ușoară modernă. „Ah, muzica!" — se tînguia un cartier întreg. ...în piața Krasnoff, pe ferestrele ultimului etaj al internatului Școlii medii de muzică și artă din Craiova se răspîndeau valuri, valuri de (iertați-mi cuvîntul)... adevărate istorii muzicale. Cîțiva dintre elevii care dormeau liniștiți în paturile lor au ripostat colegilor lor care le tulburau astfel somnul. Pedagogii internatului nu interveneam direcțiunea școlii de muzică le-a atras atenția să nu se amestece în... programul de repetiții al elevilor. Și astfel, la ora 1 din noapte, cîțiva zurbagii făceau... „muzică"! Repetau... Ah, muzical... Noua magistrală a Craiovei — Calea Severinului — este și noaptea locul cel mai de încîntare al orașului. Pînă și liniștea are aici măreție și frumusețe. Cu timp e liniște... Ora 3 din noapte... De la ultimul caz al blocului A-4 se răspîndește pretutindeni un vaier de nedescris. Magnetofonul, dat la maximum, e sub „tensiune". La ferestrele vecine apare din cînd în cînd cîte un locatar, care vorbește ca pentru sine. Bănuim ce spune. Dar parcă-i aude cineva ? Căci, de la fereastra apartamentului nr. 13 de pe scara 3, ocupat de inginerul Mayer Reynold de la I.M.B. — șantierul Craiova, apare cu intermitențe și... colac peste pupăză — un om cu o trompetă. Trompeta se dezlănțuie, cînd languros, cînd vijelios. Cîțiva vecini îi fac semne. Necum de simpatie, în camera cu pricina se dansează cu o adevărată furie, iar trompetistul stă într-o solitudine de roman polițist și... cîntă, privind în răstimpuri spre ceilalți vecini de apartament. Privind înapoi cu mînie... Ah, muzica !... Și cît de frumoasă ar fi fost liniștea nopții cu freamătul ei, cu șoaptele ei tainice... Cît de frumoasă și cît de adevărat muzicală !... Ore tîrzii din noapte Ospătarii grădinii „Minerva" au avut o zi grea. E firesc: sfîrșit de săptămînă, clientelă multă. Au așteptat ca pe nu știu ce ora închiderii. Dar de la acea „oră" au trecut... ore ! Cu toate stăruințele ospătarilor, cîțiva clienți rămîn pironiți în scaune. Unii nu se mai pot ridica pe picioare. Alții, găsesc că-i interesant să admire revărsatul zorilor de la masa de restaurant. Printre aceștia și cîțiva lucrători ai Direcției comerciale regionale, care ar putea da — eventual — alt exemplu de conduită. Cel puțin să respecte un orar, de sus-numita direcție fixată La ora 3 din noapte, la o masă, stă pironit un tînăr de 20 de ani Victor Cioboiu. Lucrează la întreprinderea „11 Iunie". E obișnuitul localului și nu odată așteaptă aci zorii. Se simte chiar jignit cînd cîte un cunoscut îi strigă : „La ora asta copiii dorm !“. El, copil ! ? El, care știe toate mișcările din localurile de noapte? El care își face un obicei din a stingheri (împreună cu alții!) liniștea locatarilor din jurul restaurantului? Nu-i plac ocupațiile... copilăriei. De asta a și renunțat să-și termine liceul. Cineva i-a spus să se înscrie la seral. Asta-i bună: să-și petreacă serile... învățînd ? ! Să-și petreacă serile la... școală, atîta vreme cît există binecuvîntatele restaurante ? ! AL. FIRESCU CU FATA LA CERINȚELE CETĂȚEANULUI LINIȘTEA ORAȘELOI (Continuare in pag. 3-a) Actualități din regiune Un nou funicular La Exploatarea Șușița Verde din cadrul întreprinderii forestiere Tg. Jiu a intrat în funcțime un nou funicular de mare capacitate. Cu ajutorul acestui utilaj, ritmul de aprovizionare a rampelor de încărcare va fi intensificat, iar buștenii vor începe intr-un timp mai scurt metamorfoza lor complicată prin agregatele Complexului pentru industrializarea lemnului de la Tg. Jiu. P. ZAMFIR, coresp. Colocviu de geografie Filiala Craiova a Societății de științe naturale și geografie din Republica Socialistă România organizează în ziua de 17 octombrie a. c. un colocviu de geografie cu tema: „Cercetarea și cunoașterea orizontului local de către profesori, studenți și elevi — mijloc important de sprijinire a procesului de invățămînt și educație patriotică". Programul se va desfășura in orizontul local al orașului Craiova (punctul Podari), între orele 8—15 și va cuprinde comunicari, referate și o aplicație practică cu elevii. Vor participa profesori de geografie din orașul Craiova și regiunea Oltenia, precum și din București. Ferme de selecție Pentru îmbunătățirea efectivelor de animale și păsări din raionul Caracal și în special a celor din cooperativele agricole de producție, s-a trecut la înființarea fermelor de selecție. Astfel, pentru taurine se creează asemenea ferme la cooperativele agricole din comunele Gostavă, Băbiciu, Scărișoara, pentru porcine — la cooperativele agricole din Amărăștii de Sus și Bucinișu, iar pentru păsări la cooperativele agricole din Gostavăt, Băbiciu și Castranova. în acest scop s-a trecut la alegerea animalelor celor mai productive, cărora să li se asigure o furajare de calitate și o cît mai bună evidență a producției și produșilor. 8 762 000 de spectatori La unitățile cinematografice din regiunea Oltenia se organizează tot mai numeroase și mai rodnice acțiuni de popularizare a filmelor. Ca urmare a acestui fapt, numărul spectatorilor crește continuu. De la începutul anului și pînă astăzi, filmele prezentate pe ecranele celor 30 de cinematografe pe bandă normală și 502 cinematografe sătești au fost vizionate de peste 8.762.000 de spectatori. C. MOȚÂȚÂIANU, coresp. Á