Inainte, mai 1966 (Anul 23, nr. 6585-6610)

1966-05-05 / nr. 6588

trececa C­hiorjaia Oliv j Proletari din toate țârîle, unîfi-vâî ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 65884 PAGINI 25 BANI TINERI 6 MAI 1966 Sondorii craioveni se afirmă în pasionanta întrecere Sporind viteza de înaintare spre adîncul tainic al pămîtului, son­dorii întreprinderii de foraj Craiova raportează în cinstea glorioasei aniversări a partidului rezultate deosebite. Fizic, lucrările prevăzute în planul de foraj pentru prima etapă a întrecerii socialiste din acest an au fost terminate încă din prima decadă a lunii aprilie. Pînă la 1 mai, au fost îndepliniți, și substanțial depășiți, toți indicatorii de plan, precum și angajamentele luate în cinstea­­ zilei de 8 Mai. In aceste condiții s-a reușit să se realizeze un avans la foraj de peste 5700 metri și respectiv săparea a 11 sonde peste sarcina planificată. Printre factorii care au favorizat obținerea acestor importante suc­cese, se înscrie în primul rînd creș­terea vitezei de foraj cu 13,6 la sută mai mult decît era prevăzut în planul de producție. Aceasta însemnează că la fiecare grafic s-a realizat o medie de 980 metri fo­rați într-o lună. Comparată cu me­dia lunară a realizărilor din anul trecut, această cifră este mai mare cu 29,7 la sută. Productivitatea muncii în­ cursul primului trimestru al anului, ca ur­mare a măsurilor luate pe linia or­ganizării superioare a procesului de producție și a muncii, a crescut cu 17,4 la sută față de sarcina înscrisă în plan, ceea ce înseamnă o depă­șire fizică de 6,71 metri forați pe fiecare muncitor. In sporirea pro­ductivității muncii, un rol hotărî­­tor l-a avut extinderea forajului cu turbina, metodă prin care sondorii craioveni au executat circa 73 la sută din totalul lucrărilor de foraj. In această perioadă, la întreprin­derea craioveană s-a manifestat o grijă deosebită pentru reducerea timpului neproductiv, indicator la care s-au obținut rezultate mult mai bune decît în toate perioadele precedente, îndeplinirea și depășirea exem­plară a indicatorilor de plan, or­ganizarea temeinică a procesului de producție au facilitat obținerea u­­nui important volum de economii prin reducerea sistematică a chel­tuielilor de producție. Pe primul trimestru al acestui an, întreprin­derea de foraj Craiova s-a înregis­trat cu economii la prețul de cost în valoare de 778.000 lei. Contribuții mari la realizările e­­vidențiate au avut sondorii din secția de foraj condusă de tov. Dumitru Pîrvulescu, precum și bri­găzile de foraj de care răspund maiștrii Daniel Gurău, Vasile Dum­bravă, Ion Pantazi, Matei Guță, Alexe Ridichie, Ion Ionescu și altele. C. RUICU, coresp. Adunări festive în cinstea zilei de 8 Mai Cadrele didactice și studenții U­­­niversității din Craiova s-au întru­nit ieri în sala Teatrului Național pentru a asculta o expunere a to­varășului Ion Stănescu, membru C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­m­­mitetului regional Oltenia al P.C.R. Vorbind despre importantele reali­zări în domeniul dezvoltării învă­țământului și culturii în patria noas­tră, tovarășul Ion Stănescu a spus: „Crearea Universității din Craiova corespunde pe de o parte cerințelor pe care le ridică dezvoltarea impe­tuoasă a economiei și culturii regiu­nii noastre, valorificării unor tra­diții culturale, iar pe de altă parte reflectă gradul înalt de afirmare a învățământului, științei și culturii din patria noastră, locul tot mai de prestigiu pe care-l ocupă Româ­nia contemporană pe plan interna­țional". Vorbind la adunarea festivă muncitorilor, tehnicienilor și ingine­­­rilor Uzinei „Electroputere", tovară­șul Nicolae Covlea, secretar al Co­mitetului regional Oltenia al P.C.R., a relevat cele mai de seamă suc­cese ale operei de industrializare a României, temelia dezvoltării în­tregii societăți, creșterii bunăstării poporului, asigurării independenței și suveranității naționale. Capitole­lilor făcute importante ale expune­de către tovarășii Gheorghe Paloș­a și Mihail Ivan la adunările festive ale oamenilor „ce­tății chimiei" de lângă Craiova și Schelei de extracție din Țicleni au pus în evidență grija partidului nostru pentru valorificarea resurse­lor naturale și pentru dezvoltarea industriei chimice și a celei petro­lifere. La Complexul pentru industriali­zarea lemnului din Tg. Jiu a avut loc o adunare festivă, cu prilejul căreia a vorbit tovarășul Ilie Bădicuț, secretar al Comitetului regional Ol­tenia al P.C.R. Ceferiștii craioveni — avînd prin­tre ei numeroși participanți la luptele greviste de la Grivița din 1933 și la alte acțiuni de luptă din trecut, conduse de Partidul Comu­nist Român, au ascultat cu un viu interes expunerea făcută de tova­rășul Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului orășenesc Craiova al P.C.R. Tovarășii. Mihai Băluță, Ion Crețu și Constanța Ciontu-Drăghia, membri ai biroului Comitetului regional Ol­tenia al P.C.R. au făcut expuneri la adunările festive ale colectivelor Exploatării miniere Motru, prinderii metalurgice Sadu și între­Li­ceului nr. 4 din Craiova. Luînd cuvîntul la adunarea mun­citorilor Combinatului alimentar „Oltenia", tovarășul Gheorghe Milea, membru al biroului Comitetului re­gional Oltenia al P.C.R., șeful sec­ției propagandă și agitație, a scos în evidență, printre altele, grija per­manentă a partidului pentru ridica­rea bunăstării materiale și cultu­rale a întregului nostru popor. La adunarea constructorilor de pe șantierul Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier" a vorbit tovarășul Ion Giubelan, membru supleant al biroului Comi­tetului regional Oltenia al P.C.R., redactor șef al ziarului „înainte". Tovarășul Mihai Smarandache, prim­­secretar al Comitetului raional de partid Gilort a vorbit cooperatorilor din Bengești. Tov. Ilie Ion, secretar al Comitetului orășenesc de partid Craiova a relevat semnificațiile pro­funde ale aniversării de la 8 Mai, la adunarea festivă a muncitorilor întreprinderii de reparații­ auto nr. 8 din Craiova. Muncitorii, tehnicie­nii și Inginerii întreprinderii de transporturi Craiova au urmărit cu un viu interes expunerea făcută de tovarășul Petre Gigea președinte al comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Craiova. I Uzina „7 Noiembrie“ Craiova. Finisarea unui sot de semănători la sectorul III montaj. 45 DE ANI DE LA CREAREA P.C.R. Primul Congres al P.C.R. — moment istoric important în viața poporului nostru La 8 mai se împlinesc 45 de ani de la înființarea Partidului Comu­nist Român, eveniment de impor­tanță istorică pentru întregul nos­tru popor. De patru decenii și jumătate, partidul comunist, cu o fidelitate de nestrămutat față de marxism­­leninism, a luptat necontenit pen­tru fericirea maselor largi, pe care le-a condus în grele și îndelungate acțiuni revoluționare în cursul că­rora a dat jertfe numeroase, obținut succese și victorii istorice , care au deschis patriei noastre ca­lea libertății și a progresului. Partidul Comunist Român este continuatorul celor mai bune tra­diții ale luptei de veacuri a poporu­lui nostru pentru libertate națio­nală și socială. El întruchipează trăsăturile înaintate ale proletaria­tului, are rădăcini viguroase în mișcarea muncitorească din Româ­nia, în luptele clasei muncitoare și în răscoalele țărănimii din a doua ju­mătate a secolului al XIX-lea, în activitatea desfășurată în cadrul cluburilor și cercurilor muncitorești de elementele proletare înaintate, în vederea creării partidului mun­citorilor din România, începutul­­ secolului al XX-lea este punctat de numeroase acțiuni re­voluționare ale clasei muncitoare din țara noastră pentru drepturi și libertăți democratice, pentru in­teresele vitale ale celor ce muncesc. Proletariatul român a organizat puternice acțiuni de solidaritate în sprijinul primei revoluții ruse și s-a ridicat cu hotărîre împotriva războiului imperialist, dînd nu­meroase jertfe. Cu prilejul marii răscoale țărănești din 1907, care a înscris una din cele mai glo­rioase pagini din istoria poporului român, muncitorii au organizat o serie de greve, întruniri și demon­strații de sprijin și solidaritate cu țărănimea răsculată și față de fa­miliile miilor de țărani uciși din ordinul regelui și al guvernanților burghezo-moșierești. Ca urmare a consecințelor pri­mului război mondial — uriașele distrugeri de bunuri materiale și vieți omenești, jaful neîngrădit al ocupanților germani, lipsa aproape totală a maselor largi populare de drepturi politice, foametea, inflația — a avut loc o puternică ascuțire a vechilor contradicții sociale ale re­gimului burghezo-moșieresc. Pe fon­dul acestei situații în anii 1918 — 1920, în întreaga țară s-a desfă­șurat un puternic avînt revoluțio­nar. România a fost străbătută de la un capăt la altul de izbucnirea a numeroase greve ale muncitori­lor ceferiști, metalurgiști, mineri, petroliști, tipografi, forestieri ș.a. Șirul marilor bătălii de clasă din țara noastră s-a desfășurat în con­dițiile unui avînt revoluționar in­ternațional. Victoria Marii Revo­luții Socialiste din Octombrie care a deschis o nouă epocă în istoria omenirii — epoca trecerii de la capitalism la socialism — a con­stituit pentru lupta clasei munci­toare din România, ca și din în­treaga lume, un puternic imbold. Clasa muncitoare din țara noastră s-a ridicat cu fermitate și hotărîre în apărarea tînărului stat sovietic. Generate de condițiile interne și stimulate de împrejurările interna­ționale, în anii 1918—1920 în Ro­mânia luptele muncitorești se ți­neau lanț, lună de lună, săptămînă de săptămînă, zi de zi. Aveau loc greve generale pe orașe, pe ramuri și pe regiuni și se cerea cu insis­tență grevă generală pe întreaga țară. In această perioadă, lupta de cla­să a proletariatului din țara noas­tră s-a ridicat pe o treaptă supe­rioară. Acțiunile revoluționare ale proletariatului au căpătat o amploa­re, intensitate și combativitate ne­maicunoscute pînă atunci. Grevele muncitorilor au avut o durată mai lungă și au fost însoțite de mitin­guri și demonstrații furtunoase, în care revendicările economice se îmbinau cu cele politice. Ca urma­re a acțiunilor sale revoluționare, clasa muncitoare a impus satisface­rea temporară a unor revendicări economice și politice ca ziua de muncă de 8 ore, desființarea amen­zilor, alocații de scumpete, recu­noașterea consiliilor muncitorești, apariția de ziare muncitorești, drep­tul de întrunire etc. Concomitent cu luptele muncito­rești au avut loc puternice frămîn­­tări țărănești și acțiuni împotriva exploatării moșierești. Problema cea mai arzătoare a țăranilor era lipsa de pămînt. De aceea, ei s-au ridicat împotriva tergiversării în­făptuirii reformei agrare, promise in timpul războiului, intrînd uneori așa cum s-au petrecut lucrurile și în cîteva comune din județul Dolj, cu forța pe pămînturile moșierești. Mișcări cu caracter revoluționar au avut loc și în rîndurile celorlal­te categorii sociale și chiar în ar­mată. In focul avîntului revoluționar din acești ani s-a evidențiat și s-a călit în luptă un contingent de elemente revoluționare, care au desfășurat o vie activitate pentru răspîndirea ideilor marxism-leninis­­mului în țară, pentru revoluționară a cursului orientarea mișcării socialiste și muncitorești, pentru în­drumarea și conducerea acțiunilor ei de luptă. Acest suflu revoluțio­nar, devenit predominant în miș­carea muncitorească, determină în noiembrie 1918 schimbarea vechii denumiri a Partidului Social De­mocrat în Partidul socialist, iar la FLOREA DRAGNE doctor în istorie (Continuare in pag. 2-a). Cu prilejul aniversării Partidului Comunist Român Solemnitatea înmînării unor înalte ordine ale Republicii Socialiste România Cu prilejul celei de-a 45-a aniver­sări a Partidului Comunist Român, toi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, a avut loc solemnitatea in­­mînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. A fost conferit Ordinul „Tudor Vladimirescu", distincție acordată participanților la lupta revoluțio­nară, care au adus o contribuție de seamă la cucerirea libertăților demo­cratice, la instaurarea orînduirii so­cialiste, la construcția socialismului în patria noastră, precum și alte înalte ordine ale Republicii Socia­liste România. In marea sală de marmură Palatului Republicii se aflau vechi­i membri ai partidului, cu o îndelun­gată activitate în mișcarea munci­torească, cu merite deosebite in în­tărirea partidului și în înfăptuirea politicii sale, militanți devotați poporului, care și-au închinat viața luptei pentru construirea socialis­mului in patria noastră. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești, perso­nalități ale vieții științifice și cultu­rale, generali ai forțelor noastre ar­mate. La sosirea in sală, conducătorii partidului și statului nostru au fost salutați cu deosebită căldură. S-a dat citire decretului Consiliu­lui de Stat prin care se conferă Ordinul „Tudor Vladimirescu" clasa 1 tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­ghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Moghioroș, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ște­fan Voitec, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Petre Lupu, Vasile Vilcu, Mihai Dalea, Manea Mănescu, Con­stantin Pîrvulescu, Petre Constan­­tinescu-Iași, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțu­ri, Alexandru Senco­­vici, Gheorghe Stoica, Gheorghe Va­­silichi; Ordinul „Tudor Vladimi­rescu“ clasa a II-a tovarășilor Iosif Banc, Maxim Berghianu, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Ianoș Fazekaș, Ilie Verdeț, Vasile Patili­­neț, Virgil Trofin, Augustin Alexa, Dumitru Balalia, Nicolae Bădescu, Iosif Bayerle, Anton Breitenhofer, Simion Bughici, Alexandru Buican, Mihai Burcă, Elena Ceaușescu, Con­stanța Crăciun, Constantin Daicovi­­ciu, Constantin Doncea, Mihail Flo­­rescu, Gheorghe Gaston Marin, Ni­colae Lupu Goldberger, Nicolae Gum­ă, Marin Florea Ionescu, Du­mitru Ivanovici, Mihail Levente, Pompiliu Macovei, Constantin Mă­nescu, Corneliu Mănescu, Vasile Mirza, Grigore C. Moisil, Roman Moldovan, Ilie Murgulescu, István Nagy, Gheorghe Necula, Miron Ni­­colescu, Ion Niculi, Cornel Onescu, Ion Pas, Dumitru Petrescu, Gheor­ghe Petrescu, Emil Popa, Valter Roman, Mihail Roșianu, Constantin Sandu, Dumitru Simulescu, Emeric Stoffel, Iacob Teclu, Vasile Vaida, Ghizela Vass, Ion Vințe, Ștefan Voicu, Barbu Zaharescu; Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a IlI-a tovarășilor Nicolae Alexe, Bujor Almășan, Emilian Anton, Ștefan Bălan, Alexandru Boabă, Ștefan Boboș, Emil Bobu, Paraschiva Brau­­ner, Avram Bunaciu, Virgil Cazacu, Gheorghe Călin, Gheorghe Cioară, loan Cîrcel, Alexandru Codarcea, Ioan Coman, Ion Cotoi, Ion Cozma, Mihail Cruceanu, Ludovic Csupor, Clara Mihailovici Cușnir, Vasile Daju, Constantin Dăscălescu, Nico­lae Deleanu, Miu Dobrescu, Emil Drăgănescu, Martha Drăghici, Aurel Duca, Petre Duminică, Aurel Duma, Emanoil Florescu, Elvira Galșinschi, Filip Geltz, Mihnea Gheorghiu, Suzana Gîdea, Nicolae Giosan, Tra­­ian Gîrbă, Ion Giuvacov, Mihai Gomboș, Teodor Haș, Gheorghe Hossu, Ion Iliescu, Gheorghe Ion, Gheorghe Ionescu, Petre Ionescu, Teodor Ionescu, Ion Ioniță, Martin Isac, Áron Kahane, György Kovács, Vasile Malinschi, Mihai Marinescu, Teodor Marinescu, Voinea Mari­­nescu, Vasile Mateescu, Ștefan Ma­tei, Ion Mărcuș, Gheorghe Mihoc, Aldea Militaru, Constantin Mîndrea­­nu, Anton Moisescu, Wanda Ni­­colschi, Constantin Nistor, Stelian Nițulescu, Andrei Păcuraru, Ion Pățan, Nicolae Petre, Gheorghe Pe­trescu, Gheorghe Pop, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Vasile Potop, Ion Predescu, Emeric (Imre) Pusztai, Gheorghe Roșu, Clement Rusu, Con­stantin Scarlat, Cristofor Simio­­nescu, Gheorghe Stan, Ion Stănescu, Mihai Suder, Bucur Șchiopu, Con­stantin Trandafirescu, Ion Turcu, Costache Tiulescu, Ene Țurcanu, Iosif­ Uglar, Ladislau Vass, Nicolae Vereș, Geza Vida, Aurel Vijoli, Ioan Voina, Marcu Witzman, Tănase Za­­haria. In continuare s-a dat citire de­cretelor Consiliului de Stat prin care sunt decorați cu Ordinele „Tudor Vladimirescu“, clasele a IV-a și a V-a, „Steaua Republicii Socia­liste România“, „23 August“ și „Apărarea Patriei“ membri ai C.C. al P.C.R., membri ai guver­nului, numeroși veterani ai mișcă­rii muncitorești din țara noastră, activiști pe tărîmul muncii de partid și de stat, in economie și cultură, in organizațiile obștești. Inminarea distincțiilor a fost sub­liniată cu aplauze însuflețite. Conducătorii partidului și statului s-au întreținut cu cei decorați, feli­­citîndu-i și urîndu-le noi succese în muncă și viață, sănătate și fericire personală. Solemnitatea, desfășurată intr-o atmosferă sărbătorească, a constituit o puternică manifestare de dragoste și atașament pentru Partidul Comu­nist Român, pentru Comitetul său Central, o expresie vie a hotărîrii de a ridica pe noi culmi opera de construire a socialismului in patria noastră. ☆ Prin decrete ale Consiliului de Stat s-au conferit, cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român, ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unui număr de peste 3.000 de vete­rani ai mișcării muncitorești, acti­viști ai organizațiilor de partid și obștești, lucrători din domeniul eco­nomiei, științei și culturii din în­treaga țară. In toate centrele regionale au avut loc ieri solemnități, in­ cadrul că­rora au fost inmînate distincții. (Agerpres). Inminarea de ordine și medalii la Craiova Cu prilejul aniversării, la 8 Mai, a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, a avut loc ieri după amiază, în sala Sfatului popular regional, solemnitatea în­­mînării unor ordine și medalii, con­ferite de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. La solemnitate au fost prezenți tovarășii : Ion Stănescu, prim-secre­tar al Comitetului regional de partid, Ion Predescu, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, Ilie Bădi­cuț și Nicolae Covlea, secretari ai Comitetului regional de partid, Gheorghe Milea, membru al birou­lui Comitetului regional de partid, șeful secției de propagandă și agita­ție, Constanța Ciontu-Drăghia, mem­bră a biroului Comitetului regional de partid, președinta Comitetului re­gional al femeilor, Teodor Dărăbă­­neanu, președintele Colegiului regio­nal de partid și Petre Poroineanu, secretarul comitetului executiv al Sfatului popular regional. In sală se afla un mare număr de activiști de partid și de stat, vechi militanți ai partidului nostru, cadre didactice și alții. Pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite in opera de pentru con­struire­a socialismului, cu prilejul aniversării a 45 de ani de la înfiin­țarea Partidului Comunist Român, printr-un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia s-a acordat unui număr în­semnat de tovarăși Ordinul „Tudor Vladimirescu" clasa III-a, Ordinul Muncii clasa III-a, Ordinul „Tudor Vladimirescu" clasa IV-a, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia" clasa IV-a și a V-a, Ordinul „23 August" clasa V-a, Medalia Muncii și Medalia „Tudor Vladimi­rescu" clasa I. Printre cei care au primit înaltele distincții se aflau tovarășii: Teodor Dărăbăneanu, Ilie Bădicuț, Gheor­ghe Jianu, Constantin Dumitrescu, Constantin Cheată, Ion Pîrvan, Nico­lae Peșteață, Virgil Balaure și alții. In numele biroului Comitetului re­gional de partid și al comitetului executiv al Sfatului popular regio­nal, tovarășul Ion Predescu a felici­tat călduros pe cei distinși, urîndu-le noi și importante succese în munca lor de înfăptuire a politicii partidu­lui nostru. In numele celor decorați au luat cuvîntul tovarășii: Ion Cristescu, Ion Pîrvan, Nicolae Bodescu și alții. Tovarășul Ion Predescu înmînează înalta distincție tov. Gheorghe Jianu. ANI DE GREA ÎNCERCARE — Amintiri — Sărbătorim în aceste zile îm­plinirea a 45 de ani de la crea­rea Partidului Comunist Român — eveniment de seamă in viața întregului popor. Vestea creării P.C.R. in 1921, a umplut de bucurie inimile oamenilor muncii de la ora­șe și sate, a stîrnit entuziasm și încredere in mase. Oamenii mun­cii vedeau in partid farul lor călăuzitor in lupta împotriva ex­ploatării capitaliste, împotriva regimurilor de teroare și asu­prire burghezo-moșierești. In cele patru decenii și jumă­tate care au trecut de partidul a străbătut rnn atunci, drum greu, dar încununat de mari succese și victorii. In perioada dintre cele două războaie mon­diale viața oamenilor muncii era grea și plină de suferințe: pro­letariatul era exploatat la singe mai ales în timpul crizei econo­mice din 1929—1933. La conse­cințele dezastruoase ale crizei economice s-a adăugat politica antipopulară dusă de clasele do­minante, care au luat o serie de măsuri cu scopul de a salva pe cit posibil profiturile lor. Împotriva acestei politici anti­populare și antinaționale, P.C.R deși scos în afara legii, s-a ridi­cat cu hotărîre mobilizînd ma­sele la luptă pentru apărarea in­­tereselor fundamentale ale po­porului, pentru libertate și inde­pendență națională, împletind strîns revendicările economice cu cele politice. In mod deosebit capacitatea partidului de organizare și mo­bilizare a maselor la lupta revo­luționară a ieșit în evidență în anii crizei economice din 1929— 1933, când au avut loc mari bătă­lii de clasă ale proletariatului român care au culminat cu luptele ceferiștilor și petroliști­lor din ianuarie-februarie 1933. După aceste lupte, în condițiile ascensiunii fascismului pe plan european și activizării agenturi­lor fascismului german in țara noastră, P.C.R. a desfășurat o ac­tivitate neobosită, plină de cla­ritate pentru atragerea maselor populare, a tuturor forțelor de­mocratice și patriotice la lupta împotriva fascismului, împotriva pregătirilor de război, pentru apărarea intereselor poporului și țării. In acest scop partidul creat o serie de organizații anti­­­fasciste legale ca: Liga muncii, Blocul democratic, Comitetul na­țional antifascist, asociația „Ami­cii U.R.S.S.“ etc., care, alături de organizația țărănimii muncitoare, Frontul plugarilor, au luptat ac­tiv împotriva pericolului fascist, pentru apărarea libertăților de­mocratice, pentru independență națională. , In acea perioadă mă aflam la Iași, îmi amintesc că in anul 1936 s-a organizat la cinemato­graful „Sidoli" din Iași o mare întrunire unde au fost convo­cate toate organizațiile politice cu caracter democratic sub con­ducerea P.C.R. Pe ordinea de zi a întrunirii figura lupta catego­rică împotriva fascismului și a războiului antisovietic pe care Germania fascistă îl pregătea, precum și alte probleme de ordin social și economic. La această întrunire deși au fost convocați peste 1.000 de cetățeni, au venit mai mult de 5.000 persoane, oa­meni de toate profesiile. Din par­tea muncitorilor ceferiști de la Nicolina a vorbit la întrunire Ilie Pintilie, membru al partidului comunist. Participanții la întru­nire au protestat împotriva pre­gătirilor de război contra Uniunii Sovietice, cerind totodată acor­darea de libertăți democratice și politice oamenilor muncii. Și in Oltenia, ca și în restul țării, masele muncitoare s-au ri­dicat să luptă împotriva pregăti­rilor de război. Mobilizați de co­muniști, muncitori, țărani, inte­lectuali, elemente patriotice, au T. DARABANEANU membru de partid din 1930 (Continuare in pag. 2-a).

Next