Inainte, mai 1966 (Anul 23, nr. 6585-6610)
1966-05-05 / nr. 6588
trececa Chiorjaia Oliv j Proletari din toate țârîle, unîfi-vâî ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 65884 PAGINI 25 BANI TINERI 6 MAI 1966 Sondorii craioveni se afirmă în pasionanta întrecere Sporind viteza de înaintare spre adîncul tainic al pămîtului, sondorii întreprinderii de foraj Craiova raportează în cinstea glorioasei aniversări a partidului rezultate deosebite. Fizic, lucrările prevăzute în planul de foraj pentru prima etapă a întrecerii socialiste din acest an au fost terminate încă din prima decadă a lunii aprilie. Pînă la 1 mai, au fost îndepliniți, și substanțial depășiți, toți indicatorii de plan, precum și angajamentele luate în cinstea zilei de 8 Mai. In aceste condiții s-a reușit să se realizeze un avans la foraj de peste 5700 metri și respectiv săparea a 11 sonde peste sarcina planificată. Printre factorii care au favorizat obținerea acestor importante succese, se înscrie în primul rînd creșterea vitezei de foraj cu 13,6 la sută mai mult decît era prevăzut în planul de producție. Aceasta însemnează că la fiecare grafic s-a realizat o medie de 980 metri forați într-o lună. Comparată cu media lunară a realizărilor din anul trecut, această cifră este mai mare cu 29,7 la sută. Productivitatea muncii în cursul primului trimestru al anului, ca urmare a măsurilor luate pe linia organizării superioare a procesului de producție și a muncii, a crescut cu 17,4 la sută față de sarcina înscrisă în plan, ceea ce înseamnă o depășire fizică de 6,71 metri forați pe fiecare muncitor. In sporirea productivității muncii, un rol hotărîtor l-a avut extinderea forajului cu turbina, metodă prin care sondorii craioveni au executat circa 73 la sută din totalul lucrărilor de foraj. In această perioadă, la întreprinderea craioveană s-a manifestat o grijă deosebită pentru reducerea timpului neproductiv, indicator la care s-au obținut rezultate mult mai bune decît în toate perioadele precedente, îndeplinirea și depășirea exemplară a indicatorilor de plan, organizarea temeinică a procesului de producție au facilitat obținerea unui important volum de economii prin reducerea sistematică a cheltuielilor de producție. Pe primul trimestru al acestui an, întreprinderea de foraj Craiova s-a înregistrat cu economii la prețul de cost în valoare de 778.000 lei. Contribuții mari la realizările evidențiate au avut sondorii din secția de foraj condusă de tov. Dumitru Pîrvulescu, precum și brigăzile de foraj de care răspund maiștrii Daniel Gurău, Vasile Dumbravă, Ion Pantazi, Matei Guță, Alexe Ridichie, Ion Ionescu și altele. C. RUICU, coresp. Adunări festive în cinstea zilei de 8 Mai Cadrele didactice și studenții Universității din Craiova s-au întrunit ieri în sala Teatrului Național pentru a asculta o expunere a tovarășului Ion Stănescu, membru C.C. al P.C.R., prim-secretar al Commitetului regional Oltenia al P.C.R. Vorbind despre importantele realizări în domeniul dezvoltării învățământului și culturii în patria noastră, tovarășul Ion Stănescu a spus: „Crearea Universității din Craiova corespunde pe de o parte cerințelor pe care le ridică dezvoltarea impetuoasă a economiei și culturii regiunii noastre, valorificării unor tradiții culturale, iar pe de altă parte reflectă gradul înalt de afirmare a învățământului, științei și culturii din patria noastră, locul tot mai de prestigiu pe care-l ocupă România contemporană pe plan internațional". Vorbind la adunarea festivă muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor Uzinei „Electroputere", tovarășul Nicolae Covlea, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., a relevat cele mai de seamă succese ale operei de industrializare a României, temelia dezvoltării întregii societăți, creșterii bunăstării poporului, asigurării independenței și suveranității naționale. Capitolelilor făcute importante ale expunede către tovarășii Gheorghe Paloșa și Mihail Ivan la adunările festive ale oamenilor „cetății chimiei" de lângă Craiova și Schelei de extracție din Țicleni au pus în evidență grija partidului nostru pentru valorificarea resurselor naturale și pentru dezvoltarea industriei chimice și a celei petrolifere. La Complexul pentru industrializarea lemnului din Tg. Jiu a avut loc o adunare festivă, cu prilejul căreia a vorbit tovarășul Ilie Bădicuț, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R. Ceferiștii craioveni — avînd printre ei numeroși participanți la luptele greviste de la Grivița din 1933 și la alte acțiuni de luptă din trecut, conduse de Partidul Comunist Român, au ascultat cu un viu interes expunerea făcută de tovarășul Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului orășenesc Craiova al P.C.R. Tovarășii. Mihai Băluță, Ion Crețu și Constanța Ciontu-Drăghia, membri ai biroului Comitetului regional Oltenia al P.C.R. au făcut expuneri la adunările festive ale colectivelor Exploatării miniere Motru, prinderii metalurgice Sadu și întreLiceului nr. 4 din Craiova. Luînd cuvîntul la adunarea muncitorilor Combinatului alimentar „Oltenia", tovarășul Gheorghe Milea, membru al biroului Comitetului regional Oltenia al P.C.R., șeful secției propagandă și agitație, a scos în evidență, printre altele, grija permanentă a partidului pentru ridicarea bunăstării materiale și culturale a întregului nostru popor. La adunarea constructorilor de pe șantierul Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier" a vorbit tovarășul Ion Giubelan, membru supleant al biroului Comitetului regional Oltenia al P.C.R., redactor șef al ziarului „înainte". Tovarășul Mihai Smarandache, primsecretar al Comitetului raional de partid Gilort a vorbit cooperatorilor din Bengești. Tov. Ilie Ion, secretar al Comitetului orășenesc de partid Craiova a relevat semnificațiile profunde ale aniversării de la 8 Mai, la adunarea festivă a muncitorilor întreprinderii de reparații auto nr. 8 din Craiova. Muncitorii, tehnicienii și Inginerii întreprinderii de transporturi Craiova au urmărit cu un viu interes expunerea făcută de tovarășul Petre Gigea președinte al comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Craiova. I Uzina „7 Noiembrie“ Craiova. Finisarea unui sot de semănători la sectorul III montaj. 45 DE ANI DE LA CREAREA P.C.R. Primul Congres al P.C.R. — moment istoric important în viața poporului nostru La 8 mai se împlinesc 45 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român, eveniment de importanță istorică pentru întregul nostru popor. De patru decenii și jumătate, partidul comunist, cu o fidelitate de nestrămutat față de marxismleninism, a luptat necontenit pentru fericirea maselor largi, pe care le-a condus în grele și îndelungate acțiuni revoluționare în cursul cărora a dat jertfe numeroase, obținut succese și victorii istorice , care au deschis patriei noastre calea libertății și a progresului. Partidul Comunist Român este continuatorul celor mai bune tradiții ale luptei de veacuri a poporului nostru pentru libertate națională și socială. El întruchipează trăsăturile înaintate ale proletariatului, are rădăcini viguroase în mișcarea muncitorească din România, în luptele clasei muncitoare și în răscoalele țărănimii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în activitatea desfășurată în cadrul cluburilor și cercurilor muncitorești de elementele proletare înaintate, în vederea creării partidului muncitorilor din România, începutul secolului al XX-lea este punctat de numeroase acțiuni revoluționare ale clasei muncitoare din țara noastră pentru drepturi și libertăți democratice, pentru interesele vitale ale celor ce muncesc. Proletariatul român a organizat puternice acțiuni de solidaritate în sprijinul primei revoluții ruse și s-a ridicat cu hotărîre împotriva războiului imperialist, dînd numeroase jertfe. Cu prilejul marii răscoale țărănești din 1907, care a înscris una din cele mai glorioase pagini din istoria poporului român, muncitorii au organizat o serie de greve, întruniri și demonstrații de sprijin și solidaritate cu țărănimea răsculată și față de familiile miilor de țărani uciși din ordinul regelui și al guvernanților burghezo-moșierești. Ca urmare a consecințelor primului război mondial — uriașele distrugeri de bunuri materiale și vieți omenești, jaful neîngrădit al ocupanților germani, lipsa aproape totală a maselor largi populare de drepturi politice, foametea, inflația — a avut loc o puternică ascuțire a vechilor contradicții sociale ale regimului burghezo-moșieresc. Pe fondul acestei situații în anii 1918 — 1920, în întreaga țară s-a desfășurat un puternic avînt revoluționar. România a fost străbătută de la un capăt la altul de izbucnirea a numeroase greve ale muncitorilor ceferiști, metalurgiști, mineri, petroliști, tipografi, forestieri ș.a. Șirul marilor bătălii de clasă din țara noastră s-a desfășurat în condițiile unui avînt revoluționar internațional. Victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie care a deschis o nouă epocă în istoria omenirii — epoca trecerii de la capitalism la socialism — a constituit pentru lupta clasei muncitoare din România, ca și din întreaga lume, un puternic imbold. Clasa muncitoare din țara noastră s-a ridicat cu fermitate și hotărîre în apărarea tînărului stat sovietic. Generate de condițiile interne și stimulate de împrejurările internaționale, în anii 1918—1920 în România luptele muncitorești se țineau lanț, lună de lună, săptămînă de săptămînă, zi de zi. Aveau loc greve generale pe orașe, pe ramuri și pe regiuni și se cerea cu insistență grevă generală pe întreaga țară. In această perioadă, lupta de clasă a proletariatului din țara noastră s-a ridicat pe o treaptă superioară. Acțiunile revoluționare ale proletariatului au căpătat o amploare, intensitate și combativitate nemaicunoscute pînă atunci. Grevele muncitorilor au avut o durată mai lungă și au fost însoțite de mitinguri și demonstrații furtunoase, în care revendicările economice se îmbinau cu cele politice. Ca urmare a acțiunilor sale revoluționare, clasa muncitoare a impus satisfacerea temporară a unor revendicări economice și politice ca ziua de muncă de 8 ore, desființarea amenzilor, alocații de scumpete, recunoașterea consiliilor muncitorești, apariția de ziare muncitorești, dreptul de întrunire etc. Concomitent cu luptele muncitorești au avut loc puternice frămîntări țărănești și acțiuni împotriva exploatării moșierești. Problema cea mai arzătoare a țăranilor era lipsa de pămînt. De aceea, ei s-au ridicat împotriva tergiversării înfăptuirii reformei agrare, promise in timpul războiului, intrînd uneori așa cum s-au petrecut lucrurile și în cîteva comune din județul Dolj, cu forța pe pămînturile moșierești. Mișcări cu caracter revoluționar au avut loc și în rîndurile celorlalte categorii sociale și chiar în armată. In focul avîntului revoluționar din acești ani s-a evidențiat și s-a călit în luptă un contingent de elemente revoluționare, care au desfășurat o vie activitate pentru răspîndirea ideilor marxism-leninismului în țară, pentru revoluționară a cursului orientarea mișcării socialiste și muncitorești, pentru îndrumarea și conducerea acțiunilor ei de luptă. Acest suflu revoluționar, devenit predominant în mișcarea muncitorească, determină în noiembrie 1918 schimbarea vechii denumiri a Partidului Social Democrat în Partidul socialist, iar la FLOREA DRAGNE doctor în istorie (Continuare in pag. 2-a). Cu prilejul aniversării Partidului Comunist Român Solemnitatea înmînării unor înalte ordine ale Republicii Socialiste România Cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român, toi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, a avut loc solemnitatea inmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. A fost conferit Ordinul „Tudor Vladimirescu", distincție acordată participanților la lupta revoluționară, care au adus o contribuție de seamă la cucerirea libertăților democratice, la instaurarea orînduirii socialiste, la construcția socialismului în patria noastră, precum și alte înalte ordine ale Republicii Socialiste România. In marea sală de marmură Palatului Republicii se aflau vechii membri ai partidului, cu o îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, cu merite deosebite in întărirea partidului și în înfăptuirea politicii sale, militanți devotați poporului, care și-au închinat viața luptei pentru construirea socialismului in patria noastră. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești, personalități ale vieții științifice și culturale, generali ai forțelor noastre armate. La sosirea in sală, conducătorii partidului și statului nostru au fost salutați cu deosebită căldură. S-a dat citire decretului Consiliului de Stat prin care se conferă Ordinul „Tudor Vladimirescu" clasa 1 tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Moghioroș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Petre Lupu, Vasile Vilcu, Mihai Dalea, Manea Mănescu, Constantin Pîrvulescu, Petre Constantinescu-Iași, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Alexandru Sencovici, Gheorghe Stoica, Gheorghe Vasilichi; Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a tovarășilor Iosif Banc, Maxim Berghianu, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Ianoș Fazekaș, Ilie Verdeț, Vasile Patilineț, Virgil Trofin, Augustin Alexa, Dumitru Balalia, Nicolae Bădescu, Iosif Bayerle, Anton Breitenhofer, Simion Bughici, Alexandru Buican, Mihai Burcă, Elena Ceaușescu, Constanța Crăciun, Constantin Daicoviciu, Constantin Doncea, Mihail Florescu, Gheorghe Gaston Marin, Nicolae Lupu Goldberger, Nicolae Gumă, Marin Florea Ionescu, Dumitru Ivanovici, Mihail Levente, Pompiliu Macovei, Constantin Mănescu, Corneliu Mănescu, Vasile Mirza, Grigore C. Moisil, Roman Moldovan, Ilie Murgulescu, István Nagy, Gheorghe Necula, Miron Nicolescu, Ion Niculi, Cornel Onescu, Ion Pas, Dumitru Petrescu, Gheorghe Petrescu, Emil Popa, Valter Roman, Mihail Roșianu, Constantin Sandu, Dumitru Simulescu, Emeric Stoffel, Iacob Teclu, Vasile Vaida, Ghizela Vass, Ion Vințe, Ștefan Voicu, Barbu Zaharescu; Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a IlI-a tovarășilor Nicolae Alexe, Bujor Almășan, Emilian Anton, Ștefan Bălan, Alexandru Boabă, Ștefan Boboș, Emil Bobu, Paraschiva Brauner, Avram Bunaciu, Virgil Cazacu, Gheorghe Călin, Gheorghe Cioară, loan Cîrcel, Alexandru Codarcea, Ioan Coman, Ion Cotoi, Ion Cozma, Mihail Cruceanu, Ludovic Csupor, Clara Mihailovici Cușnir, Vasile Daju, Constantin Dăscălescu, Nicolae Deleanu, Miu Dobrescu, Emil Drăgănescu, Martha Drăghici, Aurel Duca, Petre Duminică, Aurel Duma, Emanoil Florescu, Elvira Galșinschi, Filip Geltz, Mihnea Gheorghiu, Suzana Gîdea, Nicolae Giosan, Traian Gîrbă, Ion Giuvacov, Mihai Gomboș, Teodor Haș, Gheorghe Hossu, Ion Iliescu, Gheorghe Ion, Gheorghe Ionescu, Petre Ionescu, Teodor Ionescu, Ion Ioniță, Martin Isac, Áron Kahane, György Kovács, Vasile Malinschi, Mihai Marinescu, Teodor Marinescu, Voinea Marinescu, Vasile Mateescu, Ștefan Matei, Ion Mărcuș, Gheorghe Mihoc, Aldea Militaru, Constantin Mîndreanu, Anton Moisescu, Wanda Nicolschi, Constantin Nistor, Stelian Nițulescu, Andrei Păcuraru, Ion Pățan, Nicolae Petre, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Pop, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Vasile Potop, Ion Predescu, Emeric (Imre) Pusztai, Gheorghe Roșu, Clement Rusu, Constantin Scarlat, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stan, Ion Stănescu, Mihai Suder, Bucur Șchiopu, Constantin Trandafirescu, Ion Turcu, Costache Tiulescu, Ene Țurcanu, Iosif Uglar, Ladislau Vass, Nicolae Vereș, Geza Vida, Aurel Vijoli, Ioan Voina, Marcu Witzman, Tănase Zaharia. In continuare s-a dat citire decretelor Consiliului de Stat prin care sunt decorați cu Ordinele „Tudor Vladimirescu“, clasele a IV-a și a V-a, „Steaua Republicii Socialiste România“, „23 August“ și „Apărarea Patriei“ membri ai C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, numeroși veterani ai mișcării muncitorești din țara noastră, activiști pe tărîmul muncii de partid și de stat, in economie și cultură, in organizațiile obștești. Inminarea distincțiilor a fost subliniată cu aplauze însuflețite. Conducătorii partidului și statului s-au întreținut cu cei decorați, felicitîndu-i și urîndu-le noi succese în muncă și viață, sănătate și fericire personală. Solemnitatea, desfășurată intr-o atmosferă sărbătorească, a constituit o puternică manifestare de dragoste și atașament pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, o expresie vie a hotărîrii de a ridica pe noi culmi opera de construire a socialismului in patria noastră. ☆ Prin decrete ale Consiliului de Stat s-au conferit, cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român, ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unui număr de peste 3.000 de veterani ai mișcării muncitorești, activiști ai organizațiilor de partid și obștești, lucrători din domeniul economiei, științei și culturii din întreaga țară. In toate centrele regionale au avut loc ieri solemnități, in cadrul cărora au fost inmînate distincții. (Agerpres). Inminarea de ordine și medalii la Craiova Cu prilejul aniversării, la 8 Mai, a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, a avut loc ieri după amiază, în sala Sfatului popular regional, solemnitatea înmînării unor ordine și medalii, conferite de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. La solemnitate au fost prezenți tovarășii : Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, Ion Predescu, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, Ilie Bădicuț și Nicolae Covlea, secretari ai Comitetului regional de partid, Gheorghe Milea, membru al biroului Comitetului regional de partid, șeful secției de propagandă și agitație, Constanța Ciontu-Drăghia, membră a biroului Comitetului regional de partid, președinta Comitetului regional al femeilor, Teodor Dărăbăneanu, președintele Colegiului regional de partid și Petre Poroineanu, secretarul comitetului executiv al Sfatului popular regional. In sală se afla un mare număr de activiști de partid și de stat, vechi militanți ai partidului nostru, cadre didactice și alții. Pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite in opera de pentru construirea socialismului, cu prilejul aniversării a 45 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român, printr-un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România s-a acordat unui număr însemnat de tovarăși Ordinul „Tudor Vladimirescu" clasa III-a, Ordinul Muncii clasa III-a, Ordinul „Tudor Vladimirescu" clasa IV-a, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa IV-a și a V-a, Ordinul „23 August" clasa V-a, Medalia Muncii și Medalia „Tudor Vladimirescu" clasa I. Printre cei care au primit înaltele distincții se aflau tovarășii: Teodor Dărăbăneanu, Ilie Bădicuț, Gheorghe Jianu, Constantin Dumitrescu, Constantin Cheată, Ion Pîrvan, Nicolae Peșteață, Virgil Balaure și alții. In numele biroului Comitetului regional de partid și al comitetului executiv al Sfatului popular regional, tovarășul Ion Predescu a felicitat călduros pe cei distinși, urîndu-le noi și importante succese în munca lor de înfăptuire a politicii partidului nostru. In numele celor decorați au luat cuvîntul tovarășii: Ion Cristescu, Ion Pîrvan, Nicolae Bodescu și alții. Tovarășul Ion Predescu înmînează înalta distincție tov. Gheorghe Jianu. ANI DE GREA ÎNCERCARE — Amintiri — Sărbătorim în aceste zile împlinirea a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român — eveniment de seamă in viața întregului popor. Vestea creării P.C.R. in 1921, a umplut de bucurie inimile oamenilor muncii de la orașe și sate, a stîrnit entuziasm și încredere in mase. Oamenii muncii vedeau in partid farul lor călăuzitor in lupta împotriva exploatării capitaliste, împotriva regimurilor de teroare și asuprire burghezo-moșierești. In cele patru decenii și jumătate care au trecut de partidul a străbătut rnn atunci, drum greu, dar încununat de mari succese și victorii. In perioada dintre cele două războaie mondiale viața oamenilor muncii era grea și plină de suferințe: proletariatul era exploatat la singe mai ales în timpul crizei economice din 1929—1933. La consecințele dezastruoase ale crizei economice s-a adăugat politica antipopulară dusă de clasele dominante, care au luat o serie de măsuri cu scopul de a salva pe cit posibil profiturile lor. Împotriva acestei politici antipopulare și antinaționale, P.C.R deși scos în afara legii, s-a ridicat cu hotărîre mobilizînd masele la luptă pentru apărarea intereselor fundamentale ale poporului, pentru libertate și independență națională, împletind strîns revendicările economice cu cele politice. In mod deosebit capacitatea partidului de organizare și mobilizare a maselor la lupta revoluționară a ieșit în evidență în anii crizei economice din 1929— 1933, când au avut loc mari bătălii de clasă ale proletariatului român care au culminat cu luptele ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februarie 1933. După aceste lupte, în condițiile ascensiunii fascismului pe plan european și activizării agenturilor fascismului german in țara noastră, P.C.R. a desfășurat o activitate neobosită, plină de claritate pentru atragerea maselor populare, a tuturor forțelor democratice și patriotice la lupta împotriva fascismului, împotriva pregătirilor de război, pentru apărarea intereselor poporului și țării. In acest scop partidul creat o serie de organizații antifasciste legale ca: Liga muncii, Blocul democratic, Comitetul național antifascist, asociația „Amicii U.R.S.S.“ etc., care, alături de organizația țărănimii muncitoare, Frontul plugarilor, au luptat activ împotriva pericolului fascist, pentru apărarea libertăților democratice, pentru independență națională. , In acea perioadă mă aflam la Iași, îmi amintesc că in anul 1936 s-a organizat la cinematograful „Sidoli" din Iași o mare întrunire unde au fost convocate toate organizațiile politice cu caracter democratic sub conducerea P.C.R. Pe ordinea de zi a întrunirii figura lupta categorică împotriva fascismului și a războiului antisovietic pe care Germania fascistă îl pregătea, precum și alte probleme de ordin social și economic. La această întrunire deși au fost convocați peste 1.000 de cetățeni, au venit mai mult de 5.000 persoane, oameni de toate profesiile. Din partea muncitorilor ceferiști de la Nicolina a vorbit la întrunire Ilie Pintilie, membru al partidului comunist. Participanții la întrunire au protestat împotriva pregătirilor de război contra Uniunii Sovietice, cerind totodată acordarea de libertăți democratice și politice oamenilor muncii. Și in Oltenia, ca și în restul țării, masele muncitoare s-au ridicat să luptă împotriva pregătirilor de război. Mobilizați de comuniști, muncitori, țărani, intelectuali, elemente patriotice, au T. DARABANEANU membru de partid din 1930 (Continuare in pag. 2-a).