Inainte, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6870-6895)

1967-04-08 / nr. 6876

Pagina 2 • ÎNAINTE ■ Caravana medicală... Mult s-au­ bucurat cetățenii din localitățile raionului Gilort cind au aflat că unele examene radiologice le vor putea face chiar in satele lor. Bucurie la figurat, dar nu și la propriu, Intr-adevăr, Ministerul Prevederilor Sănătății și Sociale repartizat un autobuz tip a „Caravană medicală“. De folos insă că de aproa­pe un an stă la spitalul din Tg. Cărbunești. A­­mortismentele urcă deo­potrivă cu prețul nepă­sării. Secțla sănătate a sfa­tului popular raional este cea mai in măsură să stabilească adevăratul „diagnostic" de anchilo­zare a caravanei. Pen­tru o și mai mare preci­zie poate folosi chiar a­­paratul Röntgen insta­lat pe mașină.­ ­ Poșeta inginerei Aflată in­­ delegație la Tg. Jiu, inginera Nică Anghelina, salariată in Ministerul Economiei Fo­restiere, a uitat in auto­buz o poșetă cu 1000 lei, două cecuri netransmisi­bile și alte acte. La capă­tul liniei ultimul pasager se pregătea să coboare. Purta o damigeană și... o poșetă I ? Sesizindu-se, șoferul Ion Turneanu l-a oprit: „Dă-o înapoi, nu-ți aparține !“. Bilbuielile l-au dat de gol pe necinstit. Chiar in aceeași zi o­­bieetul pierdut a fost restituit inginerei. Șofe­rul a refuzat recompensa oferită. A preferat cinstea. ■ Magazine­rul... revizuit Lui Ghimpeșteanu Dumi­tru, fost restaurantul magazinei la „Oltenia“• Craiova i se desface con­tractul de muncă pe data de 17 septembrie 1960. Și totuși el Își îndeplineș­te mai departe vuneția a­­proape patru luni ! Intre timp 1 se face un control, găsindu-i-se o lipsă în gestiune în valoare de 12.000 lei. După alte... re­vizuiri s-a stabilit că suma delapidată ar fi de 6 911 lei. Se aud voal cum că părtași la acoperirea pa­gubei pricinuite avutului obștesc ar trebui să fie și unii factori de răspun­dere de la TAPL. Dar mai bine să dăm cuvîntul jus­tiției... ■ Călătorie cu peripeții zeci de cetățeni care au trebuit să meargă la Tg. Jiu (luni 20 martie a.e.) cu trenul nr. 2099, au pășit o veritabilă far­să. in gara Craiova și-au cumpărat cuvenitele bi­lete, apoi s-au urcat în vagoane. La Tg. Cărbu­nești Insă au rămas... stu­pefiați cind li s-a anun­țat că trenul nu merge mai departe. „Se fac lu­crări de consolidare la un pod din apropiere” — a fost argumentul. Nefericiții pasageri, cu diferența de bani aruncată In vint, n-au avut înco­tro decit să se descurce pe căi particulare. Tligu Jiul l-au văzut abia pe la ora prinzului. Cui i-o aparține șicana ? Misterul trebuie să-l dezlege cu siguranță conducerea Direcției regionale C.F.R. Craiova. Rubrică redactată de P. AUREL Noile organe alese­­ la lucru (Urmare din pag. 1) Un rol important în îndepli­nirea sarcinilor sfaturilor populare îl au deputații care, prin activitatea lor concretă, ce o desfășoară în mijlocul ale­gătorilor, constituie principala l­ătură între sfaturile popu­lare și masele de cetățeni. Dor­nici de a continua și îmbogăți frumoasele realizări de pînă ac­um, majoritatea deputaților cărora masele le-au acordat recent mandatul — au și tre­cut la înfăptuirea a numeroa­se obiective și acțiuni obștești menite să ducă la ridicarea ni­velului gospodăresc al circum­scripțiilor electorale și totodată al localităților respective. In perioada ce urmează, cu spri­jinul comitetelor executive ale sfaturilor populare și al comi­tetelor de cetățeni, ei trebuie să mobilizeze cu mai mult suc­ces masele de cetățeni la rezol­varea propunerilor făcute de a­­legători, pentru înfrumuseța­­rea și buna gospodărire a sa­telor noastre. Există pretutin­deni resurse locale inepuizabi­le a căror valorificare prin inițiativa și priceperea oameni­lor poate adăuga sporuri de frumusețe așezărilor noastre. Construcția de trotuare, repa­rațiile și întreținerile de dru­muri, poduri și podețe, plan­tările de pomi și flori, executa­rea lucrărilor din contribuție voluntară bănească și în mun­că folosindu-se rațional fondu­rile și resursele locale — sunt obiective ce trebuie să prindă viață pretutindeni. Comitetele executive trebuie să se ocupe cu mai mult interes decît au făcut-o pînă acum și de cali­tatea unor asemenea lucrări, de păstrarea și buna întreținere a tot ceea ce se înfăptuiește prin inițiativa, entuziasmul și efortul obștesc. în activitatea noilor organe alese, sesiunea — ca formă principală de lucru a deputați­lor și ca formă juridică de e­­xercitare a puterii de către sfa­turile populare — trebuie să urmărească evidențierea aspec­telor pozitive ce urmează fi menținute și dezvoltate, pre­­­cum și dezbaterea curajoasă a lipsurilor găsindu-se soluțiile de înlăturare a lor. Ridicînd nivelul sesiunilor sfaturilor populare, se va asigura atra­gerea în mai mare măsură a cetățenilor la rezolvarea cu succes a multiplelor probleme ce stau în fața organelor locale ale puterii de stat. întreaga ac­tivitate a sfaturilor populare comunale trebuie să întărirea necontenită a ducă la legă­turilor lor cu masele largi de oameni ai muncii de la sate, la extinderea și intensificarea inițiativei cetățenești, la dez­voltarea democrației noastre socialiste. ! Am vizitat mai multe centre de radioficare din cîteva raioane ale re­giunii, ascultînd emisi­uni ale acestora sau stu­diind articolele mise în programele trans­lo­cale din anul acesta. Peste tot am observat căutări de diferite na­turi ce converg în do­meniul realizării emisiuni din ce în m­or ce mai vii, care să poarte de fiecare dată învesti­tura noului. Ceea ce atrage atenția este tendința tot mai multor lucrători ai aces­tor unități de a găsi so­luțiile și instrumentele cele mai adecvate în sco­pul de a determina as­cultătorii să aștepte cu tot mai mult interes ora locală, de a atrage în realizarea emisiuni­lor cît mai mulți cetă­țeni ai orașului și satu­lui să-și spună punctul lor de vedere. Se obser­vă, de asemenea, că re­dactorii responsabili ai centrelor de radioficare și colectivele care-i a­­jută în muncă studiază cu atenție mijloacele noi de exprimare folosite în ultimul timp de ziare și reviste, precum și în emi­siunile posturilor noastre de radio, încercînd să le aplice specificului local. Dar, să analizăm cîteva aspecte mai concrete ale problemei. Ce foc ocupă în emisiuni problemele cetățenești ? Am început cu problemele cetățenești, pentru că domeniul acesta ni s-a părut mai defi­citar în emisiuni, pentru că in același timp, e terenul celor mai­ multe căutări și semne ale întrebării. In regiunea noastră, dintre centrele vizitate, am constatat că cel din orașul Caracal reu­șește să se ridice mai mult la înțelegerea acestui aspect. Emisiunile centrului au reușit să se ocupe uneori destul de interesant de diferite laturi ale problemelor cetățenești. Ascul­tătorii centrului din Caracal s-au obișnuit ca în ficare vineri seara să aștepte o astfel de emisiune, Intitulată chiar: „Pe teme cetățenești". Studiind emi­siunile din anul acesta, observi un frumos evantai de pro­bleme prezentate la rubrica a­­mintită, sau chiar dezbătute aci. Pentru că, de cîteva ori, la Caracal s-au realizat chiar și anchete pe teme cetățenești. Una din ele s-a referit la apro­vizionarea orașului. Ca mijloa­ce de prezentare, redactorul Maria Popescu, cu sprijinul colectivului său, a cerut pă­rerea mai multor gospodine și apoi, cu ajutorul microfo­nului, a prezentat răspunsul celor vinovați de ceea ce sesizaseră cetățenii. Asemă­nător s-a organizat și o discu­ție care urmărea să combată felul necorespunzător în care înțelegeau unii tineri să se îmbrace. Nu trebuie înțeles, însă, că rubrica citată e singura ce se ocupă de problemele cetă­țenești. Acestea se interferează interesant și în alte rubrici, ca de exemplu în cea intitu­lată : „Dialog cu tinerețea" care se transmite joia sau în „Școala, familia și viața" (miercurea). Din două în două săptămîni, lunea, cen­trul din Caracal realizează o rubrică: „De vorbă cu femei­le" — în care străbat, pe rînd, diferite laturi ale pro­blemelor cetățenești, ca de altfel și marțea, în minutele rezervate rubricii : „Din acti­vitatea sfatului popular”. Nu la fel se prezintă acest aspect la centrul de radiofi­care din Tr. Severin, care dispune de cu totul alte po­sibilități (printre care și de trei redactori). Aci, problemele cetățenești au fost abordate întîmplător și destul de șters în zilele ce s-au scurs de la începutul anului. De ce efect a putut avea pildă, un articol transmis de curînd, în care pentru a se arăta irepro­­șabilitatea lucrului efectuat la o unitate de croitorie băr­bătească, se aduce în emisiu­ne ca... martor, vicepreședin­tele cooperativei meșteșugă­rești din care face parte uni­tatea respectivă... Am găsit în emisiunile a­­cestui centru un articol izbutit din toate punctele de vedere, pe teme educative, care tin­dea chiar spre anchetă socia­lă, realizat de redactorul res­ponsabil (tov. Ileana Tufeanu) ceea ce ne dovedește că există posibilități, care sperăm să fie valorificate pe viitor. Cen­trul de radioficare din Tr. Severin realizează emisiuni foarte valoroase în domeniul problemelor multiple pe care le ridică industria orașului. Acestea nu numai că trebuie menținute, dar se cer și mai mult perfecționate, moderni­zate. Creșterea preocupărilor în domeniul cetățenesc nu tre­buie, sub nici un motiv, să se soldeze cu reducerea tra­tării aspectelor din industrie. Cetățeanul și preocupările lui cotidiene apar anemic dezbătute și de către centrul de radioficare din Aor, aspectele acestea Corabia­ s-au redus doar la susținerea ac­țiunilor de înfrumusețare a orașului. Tratarea unor as­pecte mai spinoase pe care le oferă viața, centrul de ra­dioficare n-a găsit resurse s-o facă. Un caz mai aparte ni-l ofe­ră însă orașul Strehaia. Aci, redactorul responsabil nici nu și-a făcut vreun gînd să ridi­ce astfel de probleme, pentru că fiind vorba și de critică în tratarea lor, susține că i s-ar fi spus pe plan local faptul că emisiunile centrului să abordeze problemele numai sub aspect pozitiv. (!? ). Ce spune structura colaboratorilor ? Centrul de radioficare din Corabia și-a însușit de ani de zile o manieră aparte în trata­rea cu succes a problemelor a­­gricole. Din activitatea sub a­­cest aspect a centrului se pot învăța multe lucruri folositoare. Cercetînd cu atenție factorii care determină acest lucru se constată că centrul respectiv are un colectiv valoros și activ de specialiști care lucrează în domeniul agriculturii. Cu aju­torul acestora se reușește susți­nerea unei autentice emulații între cooperativele agricole, se transmit noutăți de care se tine seama. Lipsesc însă (nu sub as­pect numeric), colaboratori inte­resați să susțină problemele de altă natură ale orașului. Nu au fost... găsiți încă cei ce s-ar pu­tea afirma și în această pri­vință. La Caracal, am remarcat o insuficiență în domeniul tra­tării problemelor de industrie. Una din cauză constă și aici, tocmai în faptul că centrul nu și-a format puncte de sprijin în noile unități industriale ale o­­rașului. Planuri care se pot contura ale Am ascultat cîteva emisiuni centrului de radioficare Grojdibod, raionul Corabia. Programul acestui centru este ascultat de abonați din patru comune de pe Valea Dunării. Din această cauză, misiunea redactorului responsabil (Sil­vestru Domozină), e foarte dificilă, fiind nevoit — ca să nu supere ascultătorii — să oglindească în egală măsură realizările din toate cele pa­­­­tru comune. Ascultînd emisiu­­­­nile acestui centru rămîi cu I o impresie foarte bună. Ele I au o notă de varietate care­­ trezește interes. Ceea ce re­­­­ține atenția, e faptul că re­­­­dactorul reușește să susțină­­ acțiuni organizatorice, ca de­­ exemplu aceea prin care a ■ antrenat cetățenii din Ștefan I cel Mare la refacerea drumu­­­­rilor. Bune rezultate s-au ob­ ■­ținut prin emisiunile în suită­­ prin care s-a urmărit îmbună­­­­tățirea frecvenței elevilor la­­ începutul anului școlar. Redactorul responsabil și-a­­ propus ca prin Intermediul ■ microfonului să contribuie și­­ la dezvoltarea mișcării artisti­­­­ce din cele patru comune ve­­­­cine, organizînd pentru înce­­­­put, concursuri între soliști vo­­­­cali și instrumentiști. Acțiu­­­­nea e destul de pretențioasă,­­ dar planul redactorului se­­ poate, totuși, contura ca o « dovadă de interes pentru cul­­­­turalizarea maselor. In cîteva rînduri... O prezentare a activității și chiar numai a concluziilor privind preocupările centrelor de radioficare ar solicita un foarte mare spațiu. De aceea ne limităm să amintim doar prin cîteva rînduri că acestor unități e necesar să li se acor­de mai mult sprijin pe plan local. Lucrătorii centrelor de radioficare ar trebui, cu spri­jinul organizațiilor de partid și sfaturilor populare, să fie mai bine informați asupra proble­melor actuale și sprijiniți să poată mai ușor pătrunde în e­­sența unor cazuri care se con­sideră că ar interesa opinia publică. Considerăm, de aseme­nea, că centrele de radioficare trebuie ajutate concret să or­­ganizeze consfătuiri temeinic pregătite cu abonații de la o­­rașe și sate. Cel mai important lucru este însă de a se lua măsuri ca în jurul stațiilor de radioficare să fie organizate colective largi de specialiști, de oameni cu a­­jutorul cărora să se poată sus­ține emisiuni care să trezească interes în rîndul ascultătorilor, concursuri pe diferite teme sau unde există posibilități, chiar rubrici de satiră și umor. C. GHEORGHE CĂUTĂRI PE CALEA MODERNIZĂRII PROGRAMELOR LOCALE Din activitatea câtorva centre de radioficare Ancheta socială or­ganizată de redacția ziarului nostru In le­gătură cu frecventa îngrijorătoare în une­le localități a căsăto­riilor premature a sus­citat interesul unui foarte mare număr de cititori—țărani coo­peratori, educatori, medici etc. Cornel Dumitrescu, secretarul sfatului popular al comunei Sadova, raionul Co­rabia, ne-a relatat numeroase cazuri în care practica unor căsătorii premature a avut efecte grave în viața unor tineri. „Vinovați sînt în pri­mul rînd părinții, oa­meni egoiști, robi ai unor mentalități în­vechite. Nu ne putem absolvi de răspun­dere nici noi, cel care ar trebui să for­măm o opinie hotă­­rîtă, neînduplecată în fața unor atari aba­teri de la normele alcătuirii unei căsni­cii morale. Organi­zăm la căminul cul­tural întîlniri cu bri­găzile științifice, con­ferințe, lectorate cu tinerii, dar prea puțin discutăm cu ei de la om la om, de la to­varăș la tovarăș". Dintr-o seamă de scrisori expediate de către comitetele ra­ionale U.T.C. Ca* „Cind Isaiia dănțuiește prea din vreme99 lacal, Corabia, Cra­iova și Calafat am reținut preocupări in­teresante pe linia muncii de educație morală privind com­baterea premature. căsătoriilor Despre acțiunile de viitor ce vor fi Întreprinse pe acest tărâm am pri­mit relatări intere­sante din partea Co­mitetului regional al femeilor și comitetu­lui comunal al femei­lor din Dăbuleni, ra­ionul Corabia. „Noi am indicat comisiilor de femei să-și în­drepte toată atenția asupra științifice propagandei și muncii de educație în rîndul tinerelor fete din co­munele în care mai dăinuie un așa de primejdios „obicei al pămîntului"—ne scrie tovarășa Ioana Fio­­rea, secretară a Co­mitetului regional al femeilor, însoțind a­­ceastă declarație de principiu cu relata­­rea concretă a unor măsuri curente, foar­te potrivit alese pentru o atare acțiune educativă. Din șirul scrisori­lor sosite pe margi­nea anchetei noastre sociale mai mențio­năm pe cea trimisă de medicul Constan­tin Drăghici, șeful secției sănătate a Sfa­tului popular al ra­ionului Calaf­at. Vom cita cîteva fragmente deosebit de prețioa­se pentru elitarea unei situații din co­muna Ciupercenii Nou­ „Dansul timpuriu al lui Isaiia își des­fășoară freavent rit­mul în această comu­nă. încă de la numi­rea mea ca media în această comună, în 1959, am fost neplă­cut impresionat de acest „obicei“. Cer­­cetându-i cauzele, am constatat că de fapt, la mijloc stătea goa­na pentru pământ care trebuia unit prin interese matrimonia­le. Mai există și as­tăzi destul de mulți părinți care-și dau asentimentul pentru astfel de căsătorii, urmărind interese meschine. Urmărind evoluția unor aseme­nea familii, am con­statat că din 12 căsă­torii nelegitime în­făptuite în anul 1966, unele s-au dezmem­brat, iar în 3 cazuri, mamele au dat naș­tere la copii sub­ponderali și cu mal­formații congenitale. In anul 1966, am depistat 10 căsătorii premature din care 8 au fost prematur desfăcute. Elena Stoi­ca, de pildă, s-a că­sătorit la numai 13 ani cu Emil Căldăra­­ru, în vîrstă de 16 ani. Căsătoria lor a durat cîteva luni. Drama ar fi fost cu atît mai sfîșietoare, dacă din această uni­re timpurie ar fi re­zultat­ul copii. Ancheta socială a­­părută In ziar ne-a determinat să reil­a­­tăm au atît mai adina asupra acestor as­pecte nedorite. In Ciupercenii Noi, ca și în alte cîteva co­mune, se manifestă numeroase cazuri ale îmbolnăvirii copiilor rezultați din căsăto­riile premature de a­­fectiuni ginecologice sau ftizie, pentru că la tocmai baza nașterilor respective nu a existat un po­tential biologic solid. In comuna aceasta s-a constatat și un nu­măr record de copii neșcolarizați. Intre­­bind o elevă din clasa a VIll-a cate dintre colegele ei de clasă s-au căsătorit deja, ea a ripostat prompt : „Mi-at mai ușor să răspund și cite nu s-au măritat încă. Pot spune că mai sîntem doar 4—5 nemăritate, dintre ze­cile de colege cu care am început școala". te Toate aceste aspec­tă determină să consider foarte utilă menținerea — și chiar amplificarea — cam­paniei începută în ziar pentru combate­rea căsătoriilor pre­mature. Noi am for­mat brigăzi pe linie medicală, am organi­zat acțiuni speciale la Ciupercenii Noi și Desa. Constat însă cu regret că n-am putut obține rezulta­tele scontate. Nu vom dezerta de la datorie, vom inten­sifica munca noas­tră. Consider insă că adoptarea unor nor­me juridice pentru reglementarea aces­tui soi de căsătorii ar fi foarte bine ve­nită. Pînă atunci, vom încerca să găsim me­tode și mai eficiente care să bazeze acest dăunător obicei. A­­șteptăm in acest sens, întreg concursul presei". Ii asigurăm pe to­varășul dr. C. Dră­ghici și pe toți citi­torii noștri că vom da curs pe mai de­parte în ziar tuturor observațiilor și pro­punerilor constructi­ve, menite să ducă la combaterea eficien­­tă a practicii căsă­toriilor premature. AL. FIRESCU O.C.L. Alimentara Craiova, O.C.L. Mixt Tg. Jiu, O.C.L. Mixt Tr. Severin, O.C.L. Mixt Cara­cal și O.C.L. Mixt Motru ANGAJEAZĂ IMEDIAT, REMIZIERI PENTRU DESRAGEREA LA DE MISILIU A LAPTELUI, PRODUSELOR LACTATE PROASPETE. PLINII ȘI PRODUSELOR DE PANIFICAȚIE — Se acordă nota maxime de remiză) . Se pot angaja și pensionari, oameni de ser­­viciu din blocuri, școli, întreprinderi și Instituții. Gospodăria agricolă de stat — Craiova angajează imediat cu respectarea normelor in vigoare. — UN STRUNGAR — UN CONDUCĂTOR AUTO PENTRU AUTOTU­RISM WARSZAWA. — UN SUDOR Doritorii se vor adresa la G.A.S. Craiova, Șoseaua Caracal km. 8, prezentînd actele de calificare , ANUNȚ Secția utilaje construcții căi ferate C­E­R­N­E­LE ANUNȚĂ pierderea în ziua de 10 februarie a.cm în trenul de Ti­­mișoara-București între stațiile Strehaia și Craiova a unei mape plin cu 4 permise circulație pentru auto­basculante cu următoarele numere de circulație: _ 81. OL. 1306 ; 31. OL. 1307 ; 31. OL. 1308 ; 81. OL. 1283. Se declară nule în mîna oricărei persoane. EB22HH1 Teatrul Național, orbie 201 PLATONOV. „Patria" (telefon 3850), fil­mul 1 CĂLĂTORIE IN STIL ITALIAN, orele 11 , 15. 17 , 19, 21. „Central" (telefon 4029), filmul I SCARA CU­RAJULUI, orele 11, 15, 17, 19, 21. „80 Decembrie* (te­lefon 5080), filmul­ ZECI ȘI TREI, orele TREI­11 , ULTIMA CAVALCADA SPRE SANTA CRUZ, 15, 17, 19, 21. „23 August“ (telefon 4448), filmele , AȘA A FOST și LAGUNA DO­RINȚELOR, orele 10,30, 14,30, 17,30, 20,30. „Tine­retului" (telefon 2228), fil­mul: FOC IN LINIA II-A, (matineu) orele 10. TRI­UMFUL LUI ROBIN HOOD 15,30, 17,30, 19,30. „8 Mai" (telefon 4285), fil­mul: CELE DOUA ORFE­LINE, orele 16, 18, 20. Muzee Muzeul „Procesul luptă­torilor ceferiști și petroliști Iunie—Iulie 1934" din Craio­va este deschis Intre orele 9— 18 și 17—20. Muzeul de artă este deschis între orele 10—18 și 17—20. Muzeul regional al Olte­niei este deschis între orele 10— 13 și 17—20. Biblioteca regională Olte­nia este deschisă între orele 8—20.30. DUMINICA 9 APRILIE PROGRAMUL II 6.00 Cu cîntecul și jocul prin regiunile patriei. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Mu­zică din operete. 6.45 Raze de soare pe portativ. 7.00 Emisiune de folclor muzical. 9.50 Cîntece pionierești. 10.00 Piese pentru pian de Tudor Ciortea. 10.10 Doi Interpreți de folclor­i Ioana Crăciun și Ion Drăgoi. 10.30 Buletin de știri. 10.35 Cîntă Dan Spătaru. 10.45 Noi înregis­trări de muzică populară. 16.30 Noutățile discului ro­mânesc. Emisiune de Edgar Elian. 17.30 De Eros și primăvara, dragoste. 17.40 Muzică populară. 18.00 Me­­lodii-magazin. 18.45 Recita­lul pianistului Corneliu Gheorghiu. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică de Nord Demetriad. ușoară 19.20 Revista literară radio (re­luarea emisiunii din 8 apri­lie). 20.00 Din cele mai frumoase melodii... cele mai frumoase. 20.15 Petrecere dansantă. 21.00 Radiojurnal. Sport. 21.15 „Au înflorit pe străzi salcîmil țară” — al­bum de romanțe. 21.85 Ex­poziție de muzică ușoară. 22.00 Dans și tinerețe. 22.30 Moment poetic. 22.40 Cîntă­­reți români pe scenele lu­mii i Dan Iordăchescu. 23.00 Buletin de știri. 23.10 Festi­valul muzical Internatio­nal „Flandra — 1966". 23.52 Muzică de dans. 0.57—1.00 Buletin de știri. Televiziune SÎMBATA 8 APRILIE 18.00 Pentru cel 18.15 Noile aventuri mici, ale echipajului val-vîrtej „Mira­jul Ambrei”. 18.50 Publici­tate. 18.58 Ora exactă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.27 Buletin meteorologic. 19.30 Față-n față. 20.00 Tele-en­­ciclopedia. 21.00 Antena este a dumneavoastră­. 21.30 Film seriale Sfîntul. 22.20 Turneul melodiilor. 22.50 Telesport. 23.00 Telejurna­lul de noapte. 23.15 închi­derea emisiunii. FILATELIE In curînd, albumele fila­­teliștilor se vor îmbogăți cu noi mărci poștale. Vor fi puse în circulație mărci poștale cu tema „Reprodu­ceri de artă". Seria cuprin­de șase mărci ce vor înfă­țișa pictori cu renume mon­dial : Rubens, Rembrandt, Ion Andreescu, Ștefan Du­­mitrescu, Jean Al. Steriadi și Lucas Cranach cel Bă­­trîn. Mărcile sînt tipărite în sistem tierdruck, în mai multe culori, pe hîrtie cro­­mo. Această emisiune este în­soțită de două plicuri „Pri­ma zi".

Next