Inainte, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7024-7049)
1967-10-14 / nr. 7035
Pagina 2 • INAINTE in colecția „Monumentele patriei noastre", Editura Meridiane a tipărit în ultima vreme o valoroasă lucrare, intitulată „Sucidava", scrisă de arheologul Dumitru Tudor. într-o succintă prezentare, pe Înțelesul cercurilor largi de cititori, profesorul Tudor ne vorbește despre așezarea Sucidavei, istoricul săpăturilor de aci, iar în zile de istorie deapănă trecutul acestei așezări incepînd cu epoca nouă a pietrei — neoliticul — pintr la revoluția de la 1848. Ne vorbește, apoi, despre urmele orașului roman, podul lui Constantin cel Mare, restaurarea drumului roman, cetățuia romano-bizantină, lintina secretă și bazilică creștină. Dacă această lucrare este cunoscuta și la îndemîna oricărui iubitor al monumentelor patriei noastre, mai puțin cunoscut este faptul că ea urmează unei mari lucrări de sinteză intitulată „Sucidava — o cetate daco-romană bizantină in Dacia", apărută in colecția „Latomus" volumul LXXX, la Bruxelles, lucrare de 140 de pagini, ilustrată cu 35 de figuri și 30 de planșe. Din cuprinsul acestei lucrări, îmbrățișată de cea mai importantă editură europeană pentru studii latine, desprindem, In introducere, preocupări despre situația geografică, numele localității, cum și istoricul cercetărilor arheologice. In capitolul al doilea, ni se vorbește despre Începuturile dominației romane, topografia așezării civile, organizarea civilă și administrativă, populația cetății, sclavagiul, meseriile și religiile. Capitolul al III-lea este destinat studiului teritoriului rural al Sucidavei și al satelor sale. Capitolul IV privește Sucidava In secolele III—V după părăsirea Daciei, in care autorul se ocupă de persistenta dominației romane după părăsirea aureliană, podul Împăratului Constantin cel Mare, restaurarea vechiului drum roman, cetatea constantiniană și atacul hunilor. Un capitol special (V) este consacrat Sucidavei din epoca bizantină, în care nu se vorbește despre restaurarea cetății constantiniene, bazilică creștină, viata in interiorul cetății, fuga garnizoanei bizantine și distrugerea cetății, in ultimul capitol (VI), avem câteva date succinte despre Sucidava feudală și Întemeierea satului Celei. Am semnalat cititorilor noștri această prezentă a științei românești peste hotare, pentru a arăta prețuirea de care se bucură cercetările noastre arheologice In cercurile științifice europene, pentru ca In Încheiere să dau unele amănunte privind rezultatele cercetărilor și săpăturilor făcute In continuare și anul acesta la Celei. Timp de mai bine de două luni — în mai și iunie — prof. D. Tudor de la Universitatea din București, cu fondurile puse la dispoziție de Muzeul raional Corabia. In colaborare cu Institutul de arheologie și Centrul de antropologie din București și Centrul de istorie, filologie și etnografie din Craiova ale Academiei R.S.R., a executat săpături care depășesc in amploare pe cele din anii trecuți. Astfel, o secțiune in cetatea militară săpată pe o lungime de 30 metri și o lățime de patru metri a stabilit stratigrafia distrugerilor prin incendiu a cetății in secolul al V-lea de către huni și sfîrșitul secolului al VI-lea de către avari. Din zidul înconjurător al cetății s-a redezvelit o porțiune de 80 metri din care s-au consolidat 40 metri, in colțul de sud al cetății militare s-a descoperit un nou turn de apărare bine păstrat. S-au executat, apoi, lucrări de redezvelire a fîntînii secrete in vederea consolidării gangului și scărilor de coborîre la apă pentru a putea fi accesibile vizitatorilor. In necropola romană săpăturile au dat la iveală citeva zeci de morminte din care s-a scos un prețios material osteologic uman pentru cercetările antropologice — și monede, ceramică, podoabe din secolele II—IV. Menționăm, în încheiere, că lucrările de împrejmuire a cetății militare cu stîlpi de beton și sâimă de fier au fost terminate, iar în prezent se lucrează asiduu la consolidarea ilniunii secrete. Grija care se acordă acestui monument curind din istoria va face in Celeiul lui Popa Șapcă un punct de atracție pentru cei care în drumeția lor se vor abate și pe bogatele plaiuri ale Romanațiului. SUCIDAVA C. S. NICOLAESCU-PLOPȘOR, membru corespondent al Academiei R .8. România Festivalul filmului sovietic se deschide mîine la Craiova, cu premiera „INIMA DE MAMA“ (cinema Central). Conceput pe ecran cinemascop, filmul aduce în fața spectatorilor figura cea mai luminoasă a unei mame care supraveghează în permanență, plină de răspunderi și de întrebări, de duioșie, copilăria și adolescența fiului ei, Lenin. Eroul central al filmului, Lenin, este surprins de arta regizorului Mark Donskoi într-o perioadă destul de critică, de complicată pentru Maria Alexandrovna Ulianova — anii 1884-1890. Este perioada cînd mama suferă cu apăsare tragedia execuției fiului său cel mare, Alexandru, care participase la atentatul împotriva țarului. Drama pe care o trăiește mama de aci înainte o călește, o fortifică, și de unde la început nebulosul vieții îi acoperea însăși perspectiva familiară, acupa, grija pentru restul copiilor, rămași orfani, devine principala preocupare. Un rol memorabil, care nu suportă melodramatismul obișnuitului, îl deține Elena Fadeeva, care e convinsă că trăire plenară a personajului, o individualizează și subliniază importanța distribuirii sale scenice. Vladimir Ilici este văzut în ipostaza sa bărbătească, revoluționară, de pe vremea cînd era student al Universității din Kazan și mai ales, din perioada Petersburgului, cînd maturitatea, răspunderea socială devin la omul dinamic, plin de țeluri înalte, coordonate ale propriei existențe. Recunoscut pentru pasiunea peisajului rus, regizorul Mark Donskoi, ajutat de Mihail Iakovici, prezintă în stil clasic, marea picturalitate a Volgăi, imensitatea plăcută a stepei, alternativ cu viața familiei Ulianova. E un film de mare autenticitate și vibrare revoluționară, care luminează pe deplin o perioadă zbuciumată în formarea unuia din cei mai mari dascăli ai omenirii, din toate timpurile, care a fost Lenin. „SINGUR PE LUME“ (cinema „30 Decembrie“) este o coproducție franco-italiană de aventuri, multe din ele stîrnind compasiunea spectatorilor. Micuțul Remi este răpit de lângă tatăl său pentru întregirea unor afaceri ale unui consocrat al tatălui său. El pare descins din lumea dikensiană, fără însă a fi tutelat ca o păpușă de binevoitorii săi. Mama este singura care-i acordă, după ce-l găsește, căldura necesară pentru revitalizare, pentru înlăturarea loviturilor din... peripeții. Cinematograful „23 August“ prezintă, în programul obișnuit, două producții, premiere, diferite ca tematică și stil. Prima, „DON GABRIEL“ dezvăluie drama unui intelectual, membru al Academiei de litere din Polonia, în timpul războiului. Panica focului amenințător ajunge în lumea lingviștilor, tocmai cînd dezbăteau cu ardoare unele probleme de ortografie. Luat prin surprindere, profesorul filolog se izbește, ca o pasăre de noapte, de cruzimea "războiului, de fărădelegile dușmanului. De reținut calitatea remarcabilă a scenariului lui Josef Hen, care a contopit într-o atentă sinteză, cu valențe de simbol, povestirile a doi scriitori polonezi — Jerzy Putrament și Gabriel Karski. Producția românească „ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE“, care va rula în partea a doua a săptămânii viitoare, este o transpunere aproape fidelă a cunoscutei piese, cu același titlu, a lui Al. Mirodan. Regizorul Gheorghe Vitanidis a ecranizat de fapt o adaptare cinematografică, semnată de Marica Beligan. Comedie, cu multă audiență și viză de actualitate, ea aduce pe generic problema fericirii omului, a eliberării sale de prejudecăți și egoism. Magdalena, o tînără chimistă după ce trece prin dușul depersonalizării, devine visătoare, imaginativă, apropiindu-și, vizînd identificarea, conturul unui bărbat care să-i corespundă. GABRIEL MILESCU Diversitate și noutate în arta ecranului Secvență din filmul românesc „Șeful sectorului suflete“. Camil Petrescu se refuză montării clasice, obișnuite, cu atît mai mult intervențiilor neavenite, care nu-i respectă indicațiile scenice, destul de explicite, și mai ales profunzimea replicilor, căldura ideilor. Teatrul lui Camil Petrescu pare dificil de interpretat fiindcă autorul creează „dosare de existențe omenești” in care „aristocrația spirituală” este susceptată din unghiuri diverse și fără risipă de digresiuni sau comentarii inoportune. De aceea, debutul unei stagiuni teatrale cu o piesă camilpetresciană, pare mai mult decit temerar, fiind o încredere avizată in propriile forțe artistice. Cu atît mai mult, cu cit piesa „Suflete tari” a înscris citeva succese teatrale in biografia sa. Naționalul craiovean făcut un pas revelatoriu față de a ultimele două stagiuni, căutînd să ciștige un plus de credit cu jucarea acestei piese in deschidere, in fața spectatorilor, împreună cu un grup de actori inimoși regizoarea craioveană Georgeta Tomescu, a încercat o esențializare a problematicii piesei, a confesiunii intelectuale. Fiindcă întreaga piesă nu este una de acțiune, de cursivitate, ci una de dezbateri, de dialoguri și solilocvii, de revelații în conștiință. Toți eroii, dar absolut toți, de la Andrei Pietraru și pînă la servitori, suferă tn final mutații spirituale, răsturnări de păreri, străfulgerări de situații existente întoarse pe dos. Andrei Pietraru trăiește tutelat categoric de niște precepte de clasă, care-1 distanțează chiar și de conjudețeanul său Culai, exact ca Gelu Ruscanu față de Praida. Ioana Boiu, așa cum o caracterizează însuși autorul, se manifestă sub egida unui cu blazon, cu logofeți și trecut spătari, cărora, le adaugă fapta unei Suzana Boiu, simțindu-se ea însăși măreață, ca o copie fidelă, ca un descendent al unui singe care s-a sfîrșit de mult. Chiar Matei Boiu — Doreani trăiește această dramă lăuntrică, (fiind o paranteză deschisă de la moartea fiului său) ca pe o obligație a neamului său, socotindu-se ultimul în arborele genealogic al familiei. Toate personajele acestei piese sunt ambițioase. Toate însă, cu excepția lui Andrei Pietraru, trăiesc obsesia amintirilor de neam, de nobili, a blazonului pe care vor să-l păstreze, să-l transmită neîntinat viitorului. Singur Andrei Pietraru, trezit din somnolența casei bătrînești a lui Dorcani, are aspirații de parvenit, este singurul care-și dă seama că trebuie să fie cu picioarele pe pămînt, și, că, după șase ani să simtă și el că există, că este prezent. Căsătoria cu Ioana Înseamnă pentru el nu o urcare in virful piramidei sociale sau o dislocare pregătită lui Boiu Doreanu, ci o recunoaștere oficială a capacităților sale intelectuale. In acest sens, armele sale se deosebesc de cele ale arivistului clasic, apropiindu-se intr-un fel de Julien Sorel al lui Stendhal. PETRE GHEORGHIU, care a dat viață lui Andrei Pietraru, presupune a fi tălmăcit serios rolul, convingîndu-se că numai în limita unor trăiri personale poate să fie el însuși. Trecerea sa de la umil funcționar într-o casă bătrînească, singulară prin personalitatea arhitecturală, la omul jovial, în țntîlnirea cu Culai, și apoi la bărbatul hotărit din iataciul „Jupîniței” îl recomandă cr, pe un interpret cu un surplus de Înțelegere față de regim, dar parcă prea umil în vestimentația sa ! y' O apariție plăcută, oarecum aparte, a lui CONSTANTIN SASSU. Preti, tinăr Insă pentru un bărbat aproape 70 de ani, palid cu o privire absentă, nepămîndtească...”, ceea ce a făcut ca uneori să fie în gesturi sau rjt vorbă, cel de toate zilele. ăl mai bine, cel mai naturalț i-a permis și rolul) a jucat înrsă REMUS MARGINEANU, se departe cu o dicție sănătoasă, muntenească (a sa Telega) și mai ales cu o robustețe și un optimism constructiv. Ioana Boiu a trebuit să fie interpretată de LEM PINTEA — HOMEAG. Rolul, se pare, ori că a fost prea mic, ori prea mare pentru actriță, fiindcă răceala, și mai ațles nota obișnuită de joc, îi-a făcut distant, neconviigător. De unde concluzia bunele intenții, și de distribuție, nu fac Întotdeauna casă bună cu rolurile scrise ! Restul interpreților au dovedit o Înțelegere justă a indicațiilor regizoarei, poate un plus de sinceritate trebuie acordat, pentru însușirea rolului RUXANDREI SIRETEANU (Elena). In ce privește scenografia , a fost mai întotdeauna pe fază. O diferențiere, și mai ales un studiu convenabil al indicațiilor autorului, ar fi retușat aranjarea iatacului „Jupîniței” și permanenta boltă, creată în stilul universității vechi. Bună și intervenția regizoarei in eliminarea unor pasaje din piesă, care comunică cu ansamblul operei lui Camil Petrescu, dar nu specific cu „Suflete tari”. Drama revelațiilor în conștiințe leAaNE:Eímam Petre Gheorghiu în rolul lui Andrei Pietraru. mTeatru Teatrul Național, orele 20 : DOAMNA NEVĂZUTA (premieră). *1Cinema „Central" (telefon 4029), filmul : AGONIE ȘI EXTAZ, orele 11 ; 15.30 ; 18 ; 20,30. „30 Decembrie* (telefon 5080), filmul : CUM SA FURI UN MILION, orele 11 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. „23 August* (telefon 4448), filmul : ANGELICA ȘI REGELE, orele 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului* (telefon 2228), filmul : RIO CONCHOS, orele 10 , 15,30 ; 17,30 ; 19,30. „8 Mai* (telefon 4235), filmul : DACII, orele 16 , 18 ; 20. *H3E Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie—iulie 1934“ este deschis între orele 9—13. Muzeul de artă este deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 10—20. Casa memorială „TRAIAN DEMETRESCU" este deschisă între orele 10—13 și 17—20. foi Expoziții Expoziția retrospectivă de pictură „Dumitru Ghiață“ (deschisă în sălile Muzeului de artă). Expoziția de ceramică Theodora Kițulescu (deschisă la Centrul de Istorie, filologie și etnografie al Academiei R.S.R.). Expoziția de pictură Iosif Krijanovsky (în sala Galeriilor de artă din B-dul 23 August). »wiwwwmm Biblioteca regională Oltenia este deschisă între orele 8—20.30. *Radio DUMINICA 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 9.00 Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii dirijat de Elena Vicică. 9.15 Transmiteri pentru sate. 9.55 Varietăți muzicale. 10.30 Concert de muzică populară. 11.00 Buletin de știri. 11.03 De la o melodie la alta. 11.47 Recomandări din program. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 13.10 Estrada duminicală. 14.15 Programul orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. 14.40 „Am strîns toamnă după toamnă“ — muzică ușoară. 15.00 Sport și muzică. 18.00 Concert simfonic popular. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 19.30 Programul orchestrei de estradă a Radioteleviziunii. 20.00 Radiojunft*^ 201xo Melodii populare cu lubreția Ciobanu și Ilie Udil^ 20.30 Teatru scurt. Premieră, incitatorul necunoscut de Gugsr Abecassis. 21.00 Vă invităm la^dans. 22.00 Radiojurnal. Sport 1Ț^ Buletin meteorologic. 22.20. Orchestra Bert Kaempfert. 22^^Qment poetic. Versuri Mariana Dumitrescu. 22.40 Pagini alese din muzica de dans. 24.00 fietin de știri. 0.05 Melodiile roții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 1.02 Melodiile nopții (continuare). 11.55—3.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. PROGRAMUL NI 6.00 Program de cîntece și trocuri. 6.30 Buletin de știri. 6.35 ■ Divertismente pentru fanfară. 6.45 [Dansuri de estradă. 7.00 Frumuseți din țara mea — muzică populară. 7.20 Selecțiuni din operete. 7.30 Buletin de știri. 7.35 Miniaturi distractive. 8.00 Caleidoscop muzical. 9.00 Ascultați și veți recunoaște — muzică ușoară. 9.30 Piese pentru flaut de Lully, Godard, Reichert. 9.40 Refrene fără vîrstă. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Radioatlas. 10.15 Jocuri. 10.20 Radio-publicitate. 10.40 Muzică. 10.45 Actualitatea cinematografică. 11.00 Concert Brahms interpretat de orchestra Filarmonică din Berlin. 12.00 Noutăți folclorice. 12.15 Din [repertoriul formațiilor Constantin Alexandru și The Shadows. 12.55 Portativul veseliei. 13.15 Recomandări din program. 13.18 Concertele prînz. 14.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 14.10 Din albumul muzicii ușoare. 14.30 Unda eselă. Pagini umoristice. 15.00 apropiu-urile în Mi bemol macr și în Sol bemol major de hubert. 15.10 Concurs cu public poezia eminesciană. 15.35 Muzică soară cu Sergiu Cioiu, Luciana [’urina și orchestra Sergiu Mala- Jamba. 16.00 Buletin de știri. 16.‘05 melodii ascultate mereu cu plăcere. 16.30 „La horă-n sat“ — cîntece și jocuri. 17.00 Cîntă Lumi- Inița Cosmin. 17.15 Recitalul pianistului Alexandru Demetriad. 17.30 Suită de șlagăre. 18.00 Opereta „Povestea din cartierul de Vest“ de Bernstein (montaj muzical literar). 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică ușoară de Vasile Veselovski. 19.20 Oameni de seamă. 19.50 Jocuri populare. 20.00 înregistrări ale violoncelistului Gáspár Cassado. 20.15 Din cele mai frumoase cîntece, cele mai frumoase. 20.30 Concert de melodii românești. 21.00 Radiojurnal. 21.10 Dans pentru toate vîrstele. 21.40 Seară de romanțe. 22.00 Din nou dans. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Melodii românești. 23.20 Festivalul muzical internațional Bergen — 1967. Din lucrările compozitorului Edvard Grieg : Trei poeme pe versuri de John Paulsen ; Sonata în la minor pentru violoncel și pian. 23.56 Continuăm dansul. 0.55 — 1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. * Televiziune SIMBATA 14 OCTOMBRIE 18.00 Vă așteptăm la ora 6 . Emisiune pentru femei. 18.30 La șase pași de o excursie. Emisiune-concurs pentru tineretul școlar, realizată de Cătălin Dodu și Boris Stegărescu. Prezintă Ion Lucian. 1930 Telejurnalul de seară. 19.45 Buletinul meteorologic. Publicitate. 19.55 „La cules de vii“. Montaj folcloric. Cîntă o formație instrumentală condusă de Nicolae Băluță. Soliști : Natalia Gliga, Ștefania Stere-Polovenco, Maria Crăciun, Viorica Flintașu, Aurel Ioniță, Constantin Cocriș, Tiberiu Ceia. Redactor : Marioara Banu. Regia : Vlad Bîtcă. 2015 Gala U.N.I.C.E.F. Spectacol de varietăți desfășurat sub auspiciile Fondului Internațional al Națiunilor Unite pentru ajutorarea copiilor. Transmisiune de la Helsinki. 21.15 Teleenciclopedia. 22.15 Film serial . Evadatul. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 Telesport. 23.30 închiderea emisiunii. întreprinderea de construcții siderurgice Hunedoara, str. Dr. Petru Groza tel. 2411 angajează pentru lucrările de la laminoarele Bluming—1300 Hunedoara muncitori în meseriile: electricieni, lăcătuși, sudori, dulgheri, zidari, necalificați. Se asigură condiții de lucru In acord, masă contra cost la cantinele întreprinderii, cazare și drepturi suplimentare conform H.C.M. 1240/1958. Exploatarea minieră Ruschița Raionul Caransebeș ANGAJEAZA Muncitori necalificați (numai la munca în subteran, de 18 ani împliniți). Se asigură cazare gratuită, în dormitoare comune cu încălzire centrală, două mese la cantină pe zi contra cost, se acordă spor de izolare. Cei care vo să se angajeze să fie apți pentru munca în subteran. Linii arhitectonice moderne. Foto : S. Gabriel I La nuntă-n (Urmare din pag. 1) Mi-am amintit de ei. Mi-am amintit de Vladimir, comună curată și veselă, îmbrățișată de pădurile în care se află și ulmul cel uriaș sub ramurile căruia poposea căpitanul pandurilor cînd venea aci din Cloșani sau din Cerneții Mehedințului. Mi-am amintit că, cu ani în urmă, într-un asfințit cînd cerul mi s-a părut nefiresc de învăpăiat am scris cu răbdare într-un carnet cele ce mi-a povestit Tudor Vladimirescu cel de azi. L-am căutat, am răsfoit paginile îngălbenite și am citit : „Tudor Vladimirescu a fost frate de singe cu Papa Vladimirescu. După ce l-au omorît pe Tudor, și l-au aruncat în fîntînă, fanarioții au năvălit călări în sat să mistuie seminția Vladimireștilor. Au omorît mulți oameni. Au găsit-o într-un tîrziu pe nevasta lui Papa, și au băgat de seamă că era grea. Au vrut s-o spintece pentru ca din pîntecul ei să nu mai vină pe lume un fecior cutezător și aprig cum a fost Tudor. S-au jeluit femeile satului și au căzut cu fața-n țărînă la picioarele lor, să miluiască viața femeii lui Papa. Trei oameni, cei mai bătrini din sat, au jurat în Vladimir fața celor cu iataganele în miini că femeia nu plămădește în pîntecul ei seminția Vladimireștilor și așa au scăpat-o de la moarte. Peste cîteva luni nevasta lui Papa, ascunsă de femei, a dat viață pe un braț de otavă lui Ion Vladimirescu. El a avut fecior pe Constantin care ne-a dăruit luminii pe mine și pe fratele meu Gheorghe Vladimirescu“. Cuvintele bătrînului le mai păstrez, scrise, într-un carnet de însemnări și într-o carte. Așez lngă ele invitația la nunta ultimului descendent din familia Vladimireștilor. Și aștept să revăd comuna în care a venit pe lume un mare bărbat al neamului românesc. Printre lăstărișuri și crihale revăd Valea Negraia, locurile copilăriei lui Tudor. Revăd biserica în prispa căreia preotul Cioboliu l-a învățat pe Tudor primele slove. Revăd in zare Tetea de Vladimir, Ruginoasa, Lunca, locurile de unde veniră în Cîmpia Fadeșului pandurii la chemarea lui Tudor. Urmașii lor vor coborî din satele Gorjului duminică la nunta din Vladimir aducînd cu ei tot alaiul folcloric pentru o asemenea sărbătoare. Pe această cale, deși ocolită, îl invit pe prietenul meu doctorul la nuntă în comuna Vladimir. I.S.C.I. —C.E.T. CRAIOVA (TERMOCENTRALA IȘALNIȚA) ANUNȚA ȚINEREA LA SEDIU, pe dATA de 15 NOIEMBRIE 1967, înscrierile cu actele necesare se fac la sediul întreprinderii pînă la data de 10 noiembrie 1967. UHUI CC RCuN 1 pentru ocuparea a 6 posturi de maiștri și 3 de maiștri principali în specialitatea construcții civile și industriale . Se pot prezenta cei care îndeplinesc condițiile de studii și vechime prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959 și regulamentul concursului aprobat prin H.C.M. nr. 875/1960. r . Cooperative agricole de producție. Bazele de recepție cumpără orice cantitate de semințe de dovleac la prețuri avantajoase. MEMBRI COOPERATORII Unitățile cooperației de consum achiziționează, cu plata imediată, semințe de dovleac și semințe de cînepă. Recoltînd și valorificînd cantități cît mai mari de semințe de dovleac și cînepă, obțineți venituri importante. I.S.C.I.-C.E.T. Craiova (TERMOCENTRALA IȘALNIȚA) , angajează imediat inginer in specialitatea construcții civile și industriale cu 5 ani vechime pentru ocuparea funcției de șef birou protecția muncii. tiimmmiimiiimimiimiiimimiiiniiiiiimmmimimiiiiimiimiiiiiuimmiimiiiiimmiî angajeaza: | I merceolog I | § serv. aprovizionare | I cu respectarea prevederilor H.C.M. 328 | 1967 | %