Inainte, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7024-7049)

1967-10-14 / nr. 7035

Pagina 2 • IN­AI­NT­E in colecția „Monumentele patriei noastre", Editura Meri­diane a tipărit în ultima vre­me o valoroasă lucrare, inti­tulată „Sucidava", scrisă de arheologul Dumitru Tudor. într-o succintă prezentare, pe Înțelesul cercurilor largi de cititori, profesorul Tudor ne vorbește despre așezarea Sucidavei, istoricul săpăturilor de aci, iar în zile de istorie deapănă trecutul acestei așe­zări incepînd cu epoca nouă a pietrei — neoliticul — pintr la revoluția de la 1848. Ne vorbește, apoi, despre urmele orașului roman, podul lui Constantin cel Mare, restau­rarea drumului roman, cetă­­țuia romano-bizantină, lintina secretă și bazilică creștină. Dacă această lucrare este cunoscuta și la îndemîna ori­cărui iubitor al monumentelor patriei noastre, mai puțin cu­noscut este faptul că ea ur­mează unei mari lucrări de sinteză intitulată „Sucidava — o cetate daco-romană bizan­tină in Dacia", apărută in colecția „Latomus" volumul LXXX, la Bruxelles, lucrare de 140 de pagini, ilustrată cu 35 de figuri și 30 de planșe. Din cuprinsul acestei lu­crări, îmbrățișată de cea mai importantă editură europeană pentru studii latine, desprin­dem, In introducere, preocu­pări despre situația geogra­fică, numele localității, cum și istoricul cercetărilor arheo­logice. In capitolul al doilea, ni se vorbește despre Începu­turile dominației romane, to­­pografia așezării civile, orga­nizarea civilă și administra­tivă, populația cetății, sclava­­giul, meseriile și religiile. Ca­pitolul al III-lea este destinat studiului teritoriului rural al Sucidavei și al satelor sale. Capitolul IV privește Sucidava In secolele III—V după pără­sirea Daciei, in care autorul se ocupă de persistenta domi­nației romane după părăsirea aureliană, podul Împăratului Constantin cel Mare, restaura­rea vechiului drum roman, ce­tatea constantiniană și atacul hunilor. Un capitol special (V) este consacrat Sucidavei din epoca bizantină, în care nu se vorbește despre restaurarea cetății constantiniene, bazilică creștină, viata in interiorul cetății, fuga garnizoanei bizan­tine și distrugerea cetății, in ultimul capitol (VI), avem câ­­teva date succinte despre Su­cidava feudală și Întemeierea satului Celei. Am semnalat cititorilor noș­tri această prezentă a științei românești peste hotare, pentru a arăta prețuirea de care se bucură cercetările noastre ar­heologice In cercurile științi­fice europene, pentru ca In În­cheiere să dau unele amă­nunte privind rezultatele cer­cetărilor și săpăturilor făcute In continuare și anul acesta la Celei. Timp de mai bine de două luni — în mai și iunie — prof. D. Tudor de la Universitatea din București, cu fondurile puse la dispoziție de Muzeul raional Corabia. In colaborare cu Institutul de arheologie și Centrul de antropologie din București și Centrul de isto­rie, filologie și etnografie din Craiova ale Academiei R.S.R., a executat săpături care de­pășesc in amploare pe cele din anii trecuți. Astfel, o sec­țiune in cetatea militară să­pată pe o lungime de 30 me­tri și o lățime de patru me­tri a stabilit stratigrafia dis­trugerilor prin incendiu a ce­tății in secolul al V-lea de către huni și sfîrșitul secolu­lui al VI-lea de către avari. Din zidul înconjurător al cetății s-a redezvelit o por­țiune de 80 metri din care s-au consolidat 40 metri, in colțul de sud al cetății mili­tare s-a descoperit un nou turn de apărare bine păstrat. S-au executat, apoi, lucrări de redezvelire a fîntînii secrete in vederea consolidării gangu­lui și scărilor de coborîre la apă pentru a putea fi accesi­bile vizitatorilor. In necropola romană săpă­turile au dat la iveală citeva zeci de morminte din care s-a­­ scos un prețios material os­teologic uman pentru cercetă­rile antropologice — și mone­de, ceramică, podoabe din se­colele II—IV. Menționăm, în încheiere, că lucrările de împrejmuire a ce­tății militare cu stîlpi de be­ton și sâimă de fier au fost terminate, iar în prezent se lu­crează asiduu la consolidarea ilniunii secrete. Grija care se acordă acestui monument curind din istoria va face in Celeiul lui Popa Șapcă un punct de atracție pentru cei care în drumeția lor se vor abate și pe boga­tele plaiuri ale Romanațiului. SUCIDAVA C. S. NICOLAESCU-PLOPȘOR, membru corespondent al Academiei R .8. România Festivalul filmului sovietic se deschide mîine la Craiova, cu premiera „INIMA DE MA­MA“ (cinema Central). Conceput pe ecran cinema­scop, filmul aduce în fața spec­tatorilor figura cea mai lumi­noasă a unei mame care supra­veghează în permanență, plină de răspunderi și de întrebări, de duioșie, copilăria și adoles­cența fiului ei, Lenin. Eroul central al filmului, Lenin, este surprins de arta regizorului Mark Donskoi într-o perioadă destul de critică, de complica­tă pentru Maria Alexandrovna Ulianova — anii 1884-1890. Este perioada cînd mama su­feră cu apăsare tragedia exe­cuției fiului său cel mare, A­­lexandru, care participase la atentatul împotriva țarului. Drama pe care o trăiește ma­ma de aci înainte o călește, o fortifică, și de unde la început nebulosul vieții îi acoperea în­săși perspectiva familiară, a­­cupa, grija pentru restul co­piilor, rămași orfani, devine principala preocupare. Un rol memorabil, care nu suportă melodramatismul o­­bișnuitului, îl deține Elena Fa­deeva, care e convinsă că trăire plenară a personajului, o individualizează și subliniază importanța distribuirii sale scenice. Vladimir Ilici este văzut în ipostaza sa bărbătească, re­voluționară, de pe vremea cînd era student al Universității din Kazan și mai ales, din pe­rioada Petersburgului, cînd maturitatea, răspunderea so­cială devin la omul dinamic, plin de țeluri înalte, coordona­te ale propriei existențe. Recunoscut pentru pasiunea peisajului rus, regizorul Mark Donskoi, ajutat de Mihail Ia­­kovici, prezintă în stil clasic, marea picturalitate a Volgăi, imensitatea plăcută a stepei, alternativ cu viața familiei U­­lianova. E un film de mare autentici­tate și vibrare revoluționară, care luminează pe deplin o pe­rioadă zbuciumată în forma­rea unuia din cei mai mari dascăli ai omenirii, din toate timpurile, care a fost Lenin. „SINGUR PE LUME“ (cine­ma „30 Decembrie“) este o co­producție franco-italiană de aventuri, multe din ele stîr­­nind compasiunea spectatori­lor. Micuțul Remi este răpit de lângă tatăl său pentru în­tregirea unor afaceri ale unui consocrat al tatălui său. El pare descins din lumea dikensiană, fără însă a fi tu­telat ca o păpușă de binevoi­torii săi. Mama este singura care-i acordă, după ce-l gă­sește, căldura necesară pentru revitalizare, pentru înlăturarea loviturilor din... peripeții. Cinematograful „23 August“ prezintă, în programul obiș­nuit, două producții, premiere, diferite ca tematică și stil. Prima, „DON GABRIEL“ dez­văluie drama unui intelectual, membru al Academiei de litere din Polonia, în timpul războiu­lui. Panica focului amenință­tor ajunge în lumea lingviști­­­lor, tocmai cînd dezbăteau cu ardoare unele probleme de or­tografie. Luat prin surprinde­re, profesorul filolog se izbeș­te, ca o pasăre de noapte, de cruzimea "războiului, de fără­delegile dușmanului. De reținut calitatea remarca­bilă a scenariului lui Josef Hen, care a contopit într-o atentă sinteză, cu valențe de simbol, povestirile a doi scriitori po­lonezi — Jerzy Putrament și Gabriel Karski. Producția românească „ȘE­FUL SECTORULUI SUFLE­TE“, care va rula în partea a doua a săptămânii viitoare, este o transpunere aproape fi­delă a cunoscutei piese, cu a­­celași titlu, a lui Al. Mirodan. Regizorul Gheorghe Vitani­­dis a ecranizat de fapt o adap­tare cinematografică, semnată de Marica Beligan. Comedie, cu multă audiență și viză de actualitate, ea aduce pe gene­ric problema fericirii omului, a eliberării sale de prejudecăți și egoism. Magdalena, o tînără chimistă după ce trece prin dușul depersonalizării, devine visătoare, imaginativă, apro­­piindu-și, vizînd identificarea, conturul unui bărbat care să-i corespundă. GABRIEL MILESCU Diversitate și noutate în arta ecranului Secvență din filmul românesc „Șeful sectorului suflete“. Camil Petrescu se refuză mon­tării clasice, obișnuite, cu atît mai mult intervențiilor neaveni­te, care nu-i respectă indicațiile scenice, destul de explicite, și mai ales profunzimea replicilor, căldura ideilor. Teatrul lui Ca­mil Petrescu pare dificil de in­terpretat fiindcă autorul creea­ză „dosare de existențe ome­nești” in care „aristocrația spi­rituală” este susceptată din un­ghiuri diverse și fără risipă de digresiuni sau comentarii ino­portune. De aceea, debutul unei stagiuni teatrale cu o piesă ca­­milpetresciană, pare mai mult decit temerar, fiind o încredere avizată in propriile forțe artis­tice. Cu atît mai mult, cu cit piesa „Suflete tari” a înscris ci­­teva succese teatrale in biogra­fia sa. Naționalul craiovean făcut un pas revelatoriu față de a ultimele două stagiuni, căutînd să ciștige un plus de credit cu jucarea acestei piese in deschi­dere, in fața spectatorilor, împreună cu un grup de ac­tori inimoși regizoarea craio­­veană Georgeta Tomescu, a în­cercat o esențializare a proble­maticii piesei, a confesiunii in­telectuale. Fiindcă întreaga pie­să nu este una de acțiune, de cursivitate, ci una de dezbateri, de dialoguri și solilocvii, de revelații în conștiință. Toți eroii, dar absolut toți, de la Andrei Pietraru și pînă la servitori, su­feră tn final mutații spirituale, răsturnări de păreri, străfulge­rări de situații existente în­toarse pe dos. Andrei Pietraru trăiește tute­lat categoric de niște precepte de clasă, care-1 distanțează chiar și de conjudețeanul său Culai, exact ca Gelu Ruscanu față de Praida. Ioana Boiu, așa cum o carac­terizează însuși autorul, se ma­nifestă sub egida unui cu blazon, cu logofeți și trecut spă­tari, cărora, le adaugă fapta u­­nei Suzana Boiu, simțindu-se ea însăși măreață, ca o copie fi­delă, ca un descendent al unui singe care s-a sfîrșit de mult. Chiar Matei Boiu — Doreani trăiește această dramă lăuntri­că, (fiind o paranteză deschisă de la moartea fiului său) ca pe o obligație a neamului său, so­­cotindu-se ultimul în arborele genealogic al familiei. Toate personajele acestei pie­se sunt ambițioase. Toate însă, cu excepția lui Andrei Pietraru, trăiesc obsesia amintirilor de neam, de nobili, a blazonului pe care vor să-l păstreze, să-l trans­mită neîntinat viitorului. Singur Andrei Pietraru, trezit din som­nolența casei bătrînești a lui Dorcani, are aspirații de parve­nit, este singurul care-și dă sea­ma că trebuie să fie cu picioa­rele pe pămînt, și, că, după șase ani să simtă și el că există, că este prezent. Căsătoria cu Ioa­na Înseamnă pentru el nu o ur­care in virful piramidei socia­le sau o dislocare pregătită lui Boiu Doreanu, ci o recunoaștere oficială a capacităților sale in­telectuale. In acest sens, arme­le sale se deosebesc de cele ale arivistului clasic, apropiin­­du-se intr-un fel de Julien So­rel al lui Stendhal. PETRE GHEORGHIU, care a dat viață lui Andrei Pietraru, presupune a fi tălmăcit serios rolul, convingîndu-se că nu­mai în limita unor trăiri perso­nale poate să fie el însuși. Tre­cerea sa de la umil funcționar într-o casă bătrînească, sin­gulară prin personalitatea arhi­tecturală, la omul jovial, în țn­­tîlnirea cu Culai, și apo­i la bărbatul hotărit din iataciul „Ju­­pîniței” îl recomandă cr­, pe un interpret cu un surplus de În­țelegere față de regim­, dar par­că prea umil în vestimentația sa ! y' O apariție plăcută, oarecum aparte, a l­ui CONSTANTIN SASSU. Preti, tinăr Insă pentru un bărbat aproape 70 de ani, palid­ cu o privire absentă, nepămîndtească...”, ceea ce a fă­cut ca­­ uneori să fie în gesturi sau­­ rjt vorbă, cel de toate zi­lele. ăl mai bine, cel mai natu­­ralț­­ i-a permis și rolul) a jucat înrsă REMUS MARGINEANU, se departe cu o dicție sănă­­­toasă, muntenească (a sa Tele­ga) și mai ales cu o robustețe și un optimism constructiv. Ioana Boiu a trebuit să fie interpretată de LEM­ PINTEA — HOMEAG. Rolul, se pare, ori că a fost prea mi­c, ori prea mare pentru actriță, fiindcă ră­ceala, și mai ațles nota obișnui­tă de joc,­ î­i-a făcut distant, neconvii­gător. De unde conclu­zia bunele intenții, și de dis­tribuție, nu fac Întotdeauna ca­să bună cu rolurile scrise ! Restul interpreților au dovedit o Înțelegere justă a indicațiilor regizoarei, poate un plus de sinceritate trebuie acordat, pen­tru însușirea rolului RUXAN­DREI SIRETEANU (Elena). In ce privește scenografia , a fost mai întotdeauna pe fază. O diferențiere, și mai ales un studiu convenabil al indicațiilor autoru­lui, ar fi retușat aranjarea iata­cului „Jupîniței” și permanenta boltă, creată în stilul universi­tății vechi. Bună și intervenția regizoarei in eliminarea unor pasaje din piesă, care comunică cu ansamblul operei lui Camil Petrescu, dar nu specific cu „Suflete tari”. Drama revelațiilor în conștiințe­ l­eAaNE:Eí­mam Petre Gheor­­gh­iu în rolul lui Andrei Pietraru. mTeatru Teatrul Național, orele 20 : DOAMNA NEVĂZUTA (premieră). *1C­inema „Central" (telefon 4029), filmul : AGONIE ȘI EXTAZ, orele 11 ; 15.30 ; 18 ; 20,30. „30 Decembrie* (telefon 5080), filmul : CUM SA FURI UN MILION, orele 11 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. „23 August* (telefon 4448), filmul : ANGELICA ȘI RE­GELE, orele 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului* (telefon 2228), filmul : RIO CONCHOS, o­­rele 10 , 15,30 ; 17,30 ; 19,30. „8 Mai* (telefon 4235), filmul : DACII, o­­rele 16 , 18 ; 20. *H3E Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie—iu­lie 1934“ este deschis între orele 9—13. Muzeul de artă este deschis în­tre orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 10—20. Casa memorială „TRAIAN DE­­METRESCU" este deschisă între orele 10—13 și 17—20. foi Expoziții Expoziția retrospectivă de pic­tură „Dumitru Ghiață“ (deschisă în sălile Muzeului de artă). Expoziția de ceramică Theodora Kițulescu (deschisă la Centrul de Istorie, filologie și etnografie al Academiei R.S.R.). Expoziția de pictură Iosif Krija­­novsky (în sala Galeriilor de artă din B-dul 23 August). »wiwwwmm Biblioteca regională Oltenia este deschisă între orele 8—20.30. *Radio DUMINICA 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1­ 9.00 Cîntă corul de copii al Ra­­dioteleviziunii dirijat de Elena Vi­­cică. 9.15 Transmiteri pentru sa­te. 9.55 Varietăți muzicale. 10.30 Concert de muzică populară. 11.00 Buletin de știri. 11.03 De la o melodie la alta. 11.47 Recoman­dări din program. 11.50 Cotele a­­pelor Dunării. 12.00 De toate pen­tru toți. 13.00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. 13.10 Estrada duminicală. 14.15 Programul or­chestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. 14.40 „Am strîns toamnă după toamnă“ — muzi­că ușoară. 15.00 Sport și muzică. 18.00 Concert simfonic popular. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 întâlni­re cu melodia populară și inter­pretul preferat. 19.30 Programul orchestrei de estradă a Radiote­leviziunii. 20.00 Radiojunft*^ 201xo Melodii populare cu l­ubreția Cio­­banu și Ilie Udil^­ 20.30 Teatru scurt. Premieră, incitatorul necu­noscut de Gugsr Abecassis. 21.00 Vă invităm la^dans. 22.00 Radio­jurnal. Sport 1Ț^ Buletin meteorolo­gic. 22.20. Orchestra Bert Kaemp­­fert. 22­^^Qm­ent poetic. Versuri Mariana Dumitrescu. 22.40 Pa­­gini alese din muzica de dans. 24.00 fietin de știri. 0.05 Melodiile roții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 1.02 Melodiile nopții (continuare). 1­1.55—3.00 Buletin de știri. Buletin­­ m­eteo-rutier. PROGRAMUL NI 6.00 Program de cîntece și trocuri. 6.30 Buletin de știri. 6.35 ■ Divertismente pentru fanfară. 6.45 [Dansuri de estradă. 7.00 Frumu­­­­seți din țara mea — muzică popu­­­­lară. 7.20 Selecțiuni din operete. 7.30 Buletin de știri. 7.35 Miniaturi distractive. 8.00 Caleidoscop muzi­cal. 9.00 Ascultați și veți recu­noaște — muzică ușoară. 9.30 Pie­se pentru flaut de Lully, Godard, Reichert. 9.40 Refrene fără vîrstă. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Radio­­atlas. 10.15 Jocuri. 10.20 Radio-pu­­blicitate. 10.40 Muzică. 10.45 Actua­litatea cinematografică. 11.00 Con­cert Brahms interpretat de or­­c­h­estra Filarmonică din Berlin.­­ 12.00 Noutăți folclorice. 12.15 Din [repertoriul formațiilor Constantin Alexandru și The Shadows. 12.55 Portativul veseliei. 13.15 Recoman­dări din program. 13.18 Concert­ele prînz. 14.00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. 14.10 Din albu­mul muzicii ușoare. 14.30 Unda eselă. Pagini umoristice. 15.00 apropiu-urile în Mi bemol ma­­cr și în Sol bemol major de h­ubert. 15.10 Concurs cu public p­oezia eminesciană. 15.35 Muzică soară cu Sergiu Cioiu, Luciana [’urina și orchestra Sergiu Mala- Jamba. 16.00 Buletin de știri. 16.‘05­­ melodii ascultate mereu cu plă­­­cere. 16.30 „La horă-n sat“ — cîntece și jocuri. 17.00 Cîntă Lumi- Inița Cosmin. 17.15 Recitalul pia­­­nistului Alexandru Demetriad. 17.30 Suită de șlagăre. 18.00 Ope­reta „Povestea din cartierul de Vest“ de Bernstein (montaj mu­zical literar). 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică ușoară de Vasile Ve­­selovski. 19.20 Oameni de seamă. 19.50 Jocuri populare. 20.00 înre­gistrări ale violoncelistului Gás­pár Cassado. 20.15 Din cele mai frumoase cîntece, cele mai fru­moase. 20.30 Concert de melodii românești. 21.00 Radiojurnal. 21.10 Dans pentru toate vîrstele. 21.40 Seară de romanțe. 22.00 Din nou dans. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Me­lodii românești. 23.20 Festivalul muzical internațional Bergen — 1967. Din lucrările compozitoru­lui Edvard Grieg : Trei poeme pe versuri de John Paulsen ; Sonata în la minor pentru violoncel și pian. 23.56 Continuăm dansul. 0.55 — 1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. * Televiziune SIMBATA 14 OCTOMBRIE 18.00 Vă așteptăm la ora 6 . E­misiune pentru femei. 18.30 La șase pași de o excursie. Emisiu­­ne-concurs pentru tineretul șco­lar, realizată de Cătălin Dodu și Boris Stegărescu. Prezintă Ion Lucian. 19­30 Telejurnalul de sea­ră. 19.45 Buletinul meteorologic. Publicitate. 19.55 „La cules de vii“. Montaj folcloric. Cîntă o forma­ție instrumentală condusă de Ni­­colae Băluță. Soliști : Natalia Gli­­ga, Ștefania Stere-Polovenco, Ma­ria Crăciun, Viorica Flintașu, Au­rel Ioniță, Constantin Cocriș, Ti­­beriu Ceia. Redactor : Marioara Banu. Regia : Vlad Bîtcă. 20­15 Gala U.N.I.C.E.F. Spectacol de varietăți desfășurat sub auspiciile Fondului Internațional al Națiuni­lor Unite pentru ajutorarea copi­ilor. Transmisiune de la Helsinki. 21.15 Tele­enciclopedia. 22.15 Film serial . Evadatul. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 Telesport. 23.30 închiderea emisiunii. întreprinderea de construcții siderurgice Hunedoara, str. Dr. Petru Groza tel. 2411 angajează­­ pentru lucrările de la laminoarele Bluming—1300 Hunedoara muncitori în meseriile: electricieni, lăcătuși, sudori, dulgheri, zidari, necalificați. Se asigură condiții de lucru In acord, masă contra cost la cantinele întreprinderii, cazare și drepturi suplimentare conform H.C.M. 1240/1958. Exploatarea minieră Ruschița Raionul Caransebeș ANGAJEAZA Muncitori necalificați (numai la munca în subteran, de 18 ani împliniți). Se asigură cazare gratuită, în dormitoare comune cu în­călzire centrală, două mese la cantină pe zi contra cost, se acordă spor de izolare. Cei care vo să se angajeze să fie apți pentru munca în subteran. Linii arhitectonice moderne. Foto : S. Gabriel I La nuntă-n (Urmare din pag. 1) Mi-am amintit de ei. Mi-am amintit de Vladimir, comună curată și veselă, îmbrățișată de pădurile în care se află și ulmul cel uriaș sub ramurile căruia poposea căpitanul pan­durilor cînd venea aci din Cloșani sau din Cerneții Me­­hedințului. Mi-am amintit că, cu ani în urmă, într-un asfin­țit cînd cerul mi s-a părut nefiresc de învăpăiat am scris cu răbdare într-un carnet cele ce mi-a povestit Tudor Vla­­dimirescu cel de azi. L-am căutat, am răsfoit paginile în­gălbenite și am citit : „Tudor Vladimirescu a fost frate de singe cu Papa Vladimirescu. După ce l-au omorît pe Tu­dor, și l-au aruncat în fîntînă, fanarioții au năvălit călări în sat să mistuie seminția Vladi­­mireștilor. Au omorît mulți oameni. Au găsit-o într-un tîrziu pe nevasta lui Papa, și au băgat de seamă că era grea. Au vrut s-o spintece pentru ca din pîntecul ei să nu mai vină pe lume un fe­cior cutezător și aprig cum a fost Tudor. S-au jeluit femeile satului și au căzut cu fața-n țărînă la picioarele lor, să miluiască viața femeii lui Papa. Trei oameni, cei mai bătrini din sat, au jurat în Vladimir fața celor cu iataganele în miini că femeia nu plămădește în pîntecul ei seminția Vladi­­mireștilor și așa au scăpat-o de la moarte. Peste cîteva luni nevasta lui Papa, ascun­să de femei, a dat viață pe un braț de otavă lui Ion Vla­dimirescu. El a avut fecior pe Constantin care ne-a dăruit luminii pe mine și pe fratele meu Gheorghe Vladimirescu“. Cuvintele bătrînului le mai păstrez, scrise, într-un carnet de însemnări și într-o carte. Așez l­ngă ele invitația la nunta ultimului descendent din familia Vladimireștilor. Și aș­tept să revăd comuna în care a venit pe lume un mare bărbat al neamului românesc. Printre lăstărișuri și crihale revăd Valea Negraia, locurile copilăriei lui Tudor. Revăd bi­serica în prispa căreia preotul Cioboliu l-a învățat pe Tudor primele slove. Revăd in zare Tetea de Vladimir, Ruginoasa, Lunca, locurile de unde ve­niră în Cîmpia Fadeșului pan­durii la chemarea lui Tudor. Urmașii lor vor coborî din sa­tele Gorjului duminică la nunta din Vladimir aducînd cu ei tot alaiul folcloric pentru o asemenea sărbătoare. Pe această cale, deși oco­lită, îl invit pe prietenul meu doctorul la nuntă în comuna Vladimir. I.S.C.I. —C.E.T. CRAIOVA (TERMOCENTRALA IȘALNIȚA) ANUNȚA ȚINEREA LA SEDIU, pe dATA de 15 NOIEMBRIE 1967, înscrierile cu actele necesare se fac la sediul întreprinderii pînă la data de 10 noiembrie 1967. UHUI CC RCuN 1 pentru ocuparea a 6 posturi de maiștri și 3 de maiștri principali în specialitatea construcții civile și industriale . Se pot prezenta cei care îndeplinesc condițiile de studii și vechime prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959 și regulamentul concursului aprobat prin H.C.M. nr. 875/1960. r . Cooperative agricole de producție. Bazele de recepție cumpără orice cantitate de semințe de dovleac la prețuri avan­tajoase. MEMBRI COOPERATORII Unitățile cooperației de consum achiziționează, cu plata imediată, semințe de dovleac și semințe de cîne­­pă. Recoltînd și valorificînd cantități cît mai mari de semințe de do­vleac și cînepă, obțineți venituri importante. I.S.C.I.-C.E.T. Craiova (TERMOCENTRALA IȘALNIȚA) , angajează imediat inginer in specialitatea con­strucții civile și industriale cu 5 ani vechime­ pentru o­­cuparea funcției de șef birou protecția muncii. tiimmmiimiiimimiimiiimimiiiniiiiiimmmimimiiiiimiimiiiiiuimmiimiiiiimmiî angajeaza: | I merceolog I | § serv. aprovizionare | I cu respectarea prevederilor H.C.M. 328 | 1967 | %

Next