Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-14 / nr. 7657

0 Combinatul in­dustriei alimen­tare Dolj Seri a avut loc la Craiova ședința pentru organizarea ac­tivității funcționale a consi­liului Combinatului Industriei alimentare Dolj. Din aceasta mare unitate a industriei ali­mentare fac parte Întreprin­derile Industria laptelui Dolj, Combinatul de zahăr și ulei „Oltenia“ — Podari, Industria vinului și băuturilor alcooli­ce Dolj, Fabrica de bere Cra­iova, I.I.S. „Antrepozitul fri­gorif­er" — Craiova, Industria cărnii Dolj, Întreprinderea de cultură și fermentarea tutu­nului Craiova, Industria mo­­răritului Dolj, cu secțiile de producție pentru biscuiți și pante făinoase de la Craiova și Fabrica de conserve Cala­ . Grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice in cadrul municipiului Cra­iova, a luat ființă Grupul de uzine pentru aparataj și ma­șini electrice. Din această no­uă unitate Înființată fac parte Uzina „Electroputere“ Cra­iova ca întreprindere de bază, fabricile de transformatoare de distribuție și celule prefa­bricate — unități ce se vor construi la Județul Dolj. VICTOR MITU, coresp. 0 Consfătuire pe tema activi­tății comisiilor de judecată ln cursul zilei de duminică, a avut loc la Craiova o con­sfătuire, organizată de Comi­tetul Județean Dolj al P.C.R., privind activitatea comisiilor de judecată. La consfătuire au luat parte președinți și secre­tari ai comisiilor de judecată din întreprinderi, instituții, cooperative agricole, de pe lângă comitetele executive ale consiliilor populare, reprezen­tanți ai organizațiilor de ma­să și obștești și alți invitați, in cadrul dezbaterilor, au vor­bit tov. Alex. Panal, procu­rorul șef al județului, Stelian Turceanu, locțiitor al preșe­dintelui tribunalului județean, Alex. Teodorescu, Andrei Să­­răcin, Constantin Dulămea și alții. In Încheierea lucrărilor a luat cuvântul tov. Mihai Bur­­cheșin, secretar al Comitetu­lui Județean Dolj al P.C.R. MARTI 14 OCTOMBRIE 1363 ANI», XXVI Hr. im Toamna a intrat de-a bi­­nelea in drepturile ei. Aceas­ta se observă, poate, în pri­mul rînd din faptul că oa­menii îmbracă vestminte mai groase. Magazinele cu­nosc o mare afluență, cetă­țenii solicitînd paltoane și impermabile, bocanci cizme. Sunt magazinele pre­și gătite pentru a putea face față cererilor ? Ce oferă vitrinele și rafturile lor ? Pentru a răspunde la aces­te întrebări am efectuat, zilele trecute, un raid-an­­chetă în unitățile munici­piului Craiova. Iată consta­tările noastre: ...Ne aflăm la unitatea de în­­călțăminte pentru femei nr. 37 din cadrul magazinului „Casa albă". Vitrinele — care ar tre­bui să fie un adevărat „ochi magic“, informînd prompt cum­părătorii despre mărfurile ce pot fi găsite aici — sunt prea „văratice" , sunt expuse : san­dale, papuci, pantofi decupați, cu alte cuvinte încălțăminte de vară. Pășiri în interior. La raf­turi aflăm că unitatea este bine aprovizionată cu tot sortimen­tul de ghete și cizme de piele, precum și cu cizme de velur (cu excepția numerelor 36—38). Lipsesc, în schimb, de cîteva sâptămini pantofii cu fc­e de box și cu talpă de cauciuc ma­­trițat, foarte mult căutați de cumpărătoare. Angajăm o discuție cu șefa unității, Anișoara Bădău. — Cum se explică că vitrine­le unității dv. nu sunt în ton cu sezonul și, mai ales, cu conținutul rafturilor ? — Să vă spun drept, vitri­nele trebuiau schimbate încă de la 1 octombrie. N-am făcut-o deoarece parcă mi-ar pare rău să schimb sandalele cu ghete tocmai acum cînd soarele încă mai este puternic ! Ciudată optică, din moment ce nostalgia zilelor de vară pre­valează asupra celor mai ele­mentare norme ale comerțului... ...La unitate nr. 24 confecții pentru femei, din cadrul ace­luiași magazin, sunt prezente in rafturi pardesie, costume-taior, rochii din stofă, jachete cu fus­te, fuste din tergal, costume buret etc. Sunt date lipsă la a­­pelul cumpărătoarelor produse mult solicitate, cum ar fi par­desie fantezii, fîsuri simple și căptușite (care lipsesc de peste două luni), rochiile și costu­­mele-taior din tergal (absente de aproape un an). ...Vizităm, în continuare, uni­tatea nr. 26 confecții pentru bărbați, din strada A.I. Cuza. La prima vedere îți formezi o bună impresie privind aprovi­zionarea acestui magazin. In­tr-adevăr, găsești aici paltoane, haine și scurte îmblănite, scur­te de piele, pardesie, raglane și mesade. Cînd, însă, soliciți fî­suri, sacouri cașerate, costume de tergaf (nr. 46—48), haine de piele, primești ...refuzuri, de parcă placa s-ar învîrti mereu doar pe locul unde se află în­registrate cuvintele : „Nu avem deocamdată“. Ne-a surprins fap­tul că, deși magazinul se bucu­ră de un vad comercial ideal, timp de 20 minute nici un cum­părător nu i-a trecut pragul. L-am întrebat pe șeful unită­ții, Constantin Săvoiu, cărui fapt atribuie acest aspect. Răs­punsul pe care l-am primit nu ne-a convins. In schimb, slaba aprovizionare a acestui maga­zin ne-a dat să înțelegem de ce în primele nouă luni ale anului planul de desfacere pre- ION CUCUI (Continuare în pag. a III-a) ! "RUBRICA NO ASTRA Sezonul de toamnă în vitrinele și­­ rafturile magazinelor O invitalie la noua erai din Henna1 la Delenii Segar­­cei, pe fosta arteră de tristă rezonanță „Drumul robilor", localnicii și turiștii sunt frapați de o tentantă invitație de vizitare a unei noi și îmbietoare crame. Deschisă recent, datorită lăudabilei inițiative a condu­cerii cooperativei orășenești de con­sum, noua unitate oferă consumatori­lor nu numai o bo­gată varietate de articole culinare și vinuri alese, dar și cîteva clipe de re­confortantă recree­­re. Vizitînd noua cramă amenajată într-un fost beci, ai plăcuta senzație că te afli intr-o atractivă expoziție de artă populară oltenească, senza­ție dată de interi­oarele ornamenta­te cu carpete și obiecte de cerami­că decorate pe mo­tive din zona fol­clorică locală, cu lămpi suspendate și mobilierul proas­păt vopsit în ace­leași tonuri calde ca și lambriurile pereților. Dar, cior­chinii grei de struguri altoiți, prinși pe coloanele interioare, budane­­le pîntecoase și abia perceptibilul miros de pastramă îmbinat cu arome­le tulburelului iți amintesc că, de fapt, te afli într-o agreabilă unitate de alimentație pu­blică în care fante­zia și bunul gust și-au dat mina spre a oferi nume­roșilor vizitatori clipe de neuitat. Nu putem înche­ia aceste lapidare rînduri înainte de a aminti că, în afa­ră de pastrama și mustul care aici întrunesc atributul superlativ, spre deosebire de uni­tăți similare­­ din Craiova, chiar tentațiile mai pu­și țin gurmande sînt satisfăcute de o gamă largă de specialități ale casei. Saramura de pui cu mămăliguță, trandafirii de porc, la tigaie, sacrificat la batalul co­mandă, precum și Sauvignon-ul, Fe­teasca, Cabernetul și Rieslingul de Se­­garcea sunt numai cîteva dintre a­­ceste ispititoare preparate culinare și băuturi a căror bună calitate este întregită de o ser­vire ireproșabilă Așadar, vă invi­tăm la noua cra­mă din garantînd Segarcea satisfa­cerea celor mai se­vere exigențe. p. constantinescu Foto : FL. ROȘOGA Intr-un atrăgător deco­r rustic, fantezia și bunul gust și-au dat mina spre satis­facția consumatorilor unanimi în părerea că aceasta adau­gă un plus de calitate deli­cioaselor preparate culinar­e și băuturi 4 PAGINI 30 SÂNI «/­/////////////////////////////////////, Uzina „Electroputere" Craiova. Un microco­­locviu despre calitatea locomotivelor electrice Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer în India DESHI 13. — Trimișii spe­ciali Agerprese, Nicolae Io­­nescu și Ion Putineiu trans­mit : Sentimentele de prie­tenie, stimă și prețuire care leagă dincolo de spațiile geo­grafice popoarele român indian au găsit o convingă­și­toare reafirmare în cordialita­tea cu care au fost întâmpi­nați solii României pe stră­vechiul pămînt al Indiei. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer, sînt purtătorii unui me­saj de pace și bună înțelege­re, de prietenie și colaborare, soli ai dorinței poporului ro­mân de a contribui la dez­voltarea continuă a bunelor relații statornicite între cele două țări și popoare, bazate Președintele Republicii In­dia, Varahagiri Venkata Giri, și soția sa, au oferit, luni sea­ra, în saloanele Palatului pre­zidențial „Rashtrapati Bha­­van“, un dineu oficial în onoa­rea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste pe respectarea neabătută a principiilor suveranității independenței naționale, ega­li­vității în drepturi, neameste­(Continuare în pag. a IV-a) România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o deosebit de cordială, atmosferă priete­nească, cei doi șefi de state au rostit toasturi. Dineu oficial Toastul președintelui VARAHAGIRI GIRI Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru de externe, Excelențe, Doamnelor și domnilor, Am mărea plăcere să salut în seara a­­ceasta pe președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, excelența sa domnul Nicolae Ceaușescu. Domnule preșe­dinte, aceasta este prima dumneavoastră vi­zită în India și, deși sînteți doar de puțin timp aici, avem impresia că vă simțiți bine, ca acasă, în mijlocul nostru. Avem plăcerea de a avea în același timp în mijlocul nos­tru pe distinșii dumneavoastră colaboratori, primul ministru și ministrul afacerilor ex­terne. Tuturor, vă urez în seara aceasta un cordial „Bun venit“. Urîndu-vă bun venit, domnule președinte, noi salutăm România modernă, o națiune și un popor angajat pe drumul construirii unei societăți care va oferi o viață mai bună tuturor fiilor și fiicelor sale. Este o coincidență cu adevărat fe­ricită că anul acesta s-a sărbătorit a 25-a aniversare a înființării României noi. Permi­­teți-mi să mă folosesc de acest prilej pentru a vă felicita pe dumneavoastră și, prin dum­neavoastră, poporul României pentru această fericită aniversare și pentru a vă exprima cele mai bune urări de prosperitate în viitor a României. Pentru noi, cei din India, anul acesta are, de asemenea, o importanță, aparte. Noi co­memorăm acum centenarul nașterii părin­telui națiunii. Mahatma Gandhi a determinat scopuri care, desigur, reclamau un spirit de înaltă disciplină pentru toate popoarele lu­mii, și, ceea ce este mai mult, el ne-a indi­cat comandamentele, mijloacele și metodele care reclamau aceeeași disciplină. Țelul său era, citez : „o Indie în care cei mai săraci se vor simți în propria lor țară, în edifica­rea căreia ei au un cuvînt de spus, o Indie în care nu vor exista, în rîndul poporului, clase superioare și inferioare“. Citez din nou: „Atunci cînd ai îndoieli sau cînd devii plin de tine, aplică următoarea regulă : a­­mintește-ți fața celui mai sărac și mai slab pe care l-ai văzut vreodată și întreabă-te dacă acțiunea proiectată i-ar fi folositoare. Va cîștiga astfel ceva? Ii va restaura con­trolul asupra propriului destin ? Cu alte cu­vinte, va conduce aceasta spre autoguverna­rea milioanelor de înfometați din punct de vedere material și spiritual?“ Va trebui să edificăm o societate de tip (Continuare în pag. a IV-a) Toastul președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Domnule președinte, Doamnă prim-ministru, Doamnelor și domnilor. Ne aflăm doar de cîteva ore în India — și intr-adevăr, ne simțim în țara­­ dumnea­voastră ca în mijlocul unor prieteni buni, apropiați. In primirea cordială pe care ne-ați făcut-o dumneavoastră, conducătorii statului indian, populația orașului Delhi, noi vedem o expresie a relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și India, a sen­timentelor de stimă și respect ce și se nutresc reciproc popoarele noastre. Vă mulțumim încă o dată pentru ospitalitate, pentru salutul cordial pe care ni l-ați adresat, pentru cu­vintele frumoase rostite la adresa țării noas­tre. Contactele și schimbul de vizite între con­ducătorii statelor noastre corespund pe de­plin dorinței popoarelor român și indian de a se cunoaște mai bine, de a prospecta noi căi și posibilități pentru întărirea și dezvol­tarea continuă a raporturilor reciproce, a conlucrării pe plan internațional, pentru salvgardarea păcii și securității, pentru în­țelegere și colaborare între națiuni. în țara noastră este cunoscută și prețuită contribuția valoroasă pe care India a adus-o, de-a lungul istoriei sale milenare, la tezau­rul de civilizație și cultură al omenirii ; este cunoscut și apreciat geniul creator al po­porului indian, dragostea lui pentru frumos, măiestria lui de artist, spiritul lui pașnic, constructiv. Poporul român a urmărit cu sentimente de profundă solidaritate lupta poporului indian, a forțelor sale înaintate pentru scuturarea jugului străin, pentru eliberarea de sub do­minația colonială, pentru independență na­țională. România a salutat cu deosebită sa­tisfacție cucerirea independenței de către po­porul de peste 500 de milioane al Indiei, ca­re a dat o puternică lovitură sistemului co­lonial al imperialismului, a adus o contri­buție importantă la grăbirea procesului de destrămare a acestuia. Ne bucurăm că avem prilejul să vizităm țara dumneavoastră în zilele aniversării a 100 de ani de la nașterea marelui fiu al In­diei, Mahatma Gandhi, militant înflăcărat al luptei­­­ poporului indian pentru independen­ță și eliberare națională. Poporul român urmărește cu deosebită sim­patie eforturile Indiei pentru propășirea e­­conomică și socială, activitatea sa susținută pentru înlăturarea urmărilor trecutului de dominație, pentru dezvoltarea industriei (Continuare în pag. a IV-a) Deschiderea invățămintului de partid în municipiul Craiova Ieri după-amiază a avut loc deschiderea festivă a unui nou an școlar în învă­­țămîntul de partid din mu­nicipiul Craiova. La deschiderea noului an de­ învățămînt de partid au participat studenți ai Uni­versității seral­­ism-l­e­n­i­n­i­s­m, de mari­­propagan­diști din învățămîntul de partid, lectori ai comitete­lor județean și municipal de partid. Au participat, de asemenea, tovarășii Ion Ce­­tățeanu, secretar al Comite­tului județean de partid, Constanța Ciontu-Drăghia, membră a biroului Comite­tului județean de partid, directoarea Cabinetului ju­dețean de partid, activiști de partid. După o succintă prezen­tare de către tovarășa Con­stanța Ciontu-Drăghia a o­biectivelor stabilite de Con­gresul al X-lea în fața pro­pagandei de partid, a sar­cinilor ce revin propagan­diștilor, studenților Univer­sității serale în noul an de învățămînt, tovarășul Ion Cetățeanu a făcut prima expunere din programul de învățămînt intitulată : „Par­tidul Comunist Român — conducătorul operei de fău­rire a societății socialiste multilateral dezvoltată". A urmat apoi înmînarea certificatelor de absolvire celor care au terminat Uni­versitatea serală în anul școlar 1968/1969. ­­­­­ampania agricolă de­­ toamnă este în aceste zile in plină desfășu­rare. Oamenii muncii de pe ogoare se străduiesc să urgen­teze însămințările și executa­rea celorlalte lucrări. „Bără­ganul“ Doljului e bogat. Și dacă reușim astăzi să smul­gem pămîntului roade din ce în ce mai mari, aceasta se datorește în bună măsură me­canizatorilor — acești adevă­rați eroi ai ogoarelor. I-am văzut la lucru în această toamnă destul de capricioa­să, unii pregătind cu grijă patul germinativ pentru în­sămînțatul griului, alții con­­ducînd mijloacele de trans­port pentru a pune la adăpost recolta de porumb, floarea­­soarelui, sfeclă de zahăr... Așa se face că au transformat zi­ua de lucru în zi lumină. Da­torită faptului că au fost an­grenați și la recoltarea cultu­rilor de toamnă, mecanizato­rii au fost solicitați să mun­cească și noaptea. N-au dat înapoi, ci au răspuns cu to­ții ■ prezent. Nu s-au oprit în fața greutăților, ci au luptat dîrz, bărbătește, invingîndu-se Faptele vin să confirme că mecanizatorii sunt cu adevă­rat eroi ai ogoarelor. Am re­ținut cîteva din cele mai sem­nificative. L­a Intorsura, semănatul orzului și griului era pe fată întîrziat. Trebuia recu­rămînerea în urmă, pentru ca semănatul orzului să se încheie în epoca optimă. Au fost aici și cîteva defici­ențe de organizare. înlătura­rea lor grabnică se impunea de la sine. Așa s-a și petre­cut. Prin acțiunile ce s-au în­treprins aici de către mem­­brii consiliului de conducere al cooperativei, ritmul lucră­rilor a intrat în normal. Am reținut faptele a doi mecani­zatori : Tudor Nicolae și A­­lexandru Vasile. Amîndoi lu­crau pe semănători. In fie­care dimineață la ora 5 erau în brazdă și nu plecau pînă ce nu se întuneca, avînd grijă să folosească din plin capacita­tea tractoarelor și timpul de lucru, să respecte cerințele a­­grotehnicii cu privire la cali­tate. Ca urmare, împreună cu tovarășii lor de muncă, au reușit să termine însămînțarea celor 750 ha cu orz, iar acum însămînțează ultimele 50 de hectare cu grîu. După cum ne-a informat instructorul U.J.C.A.P., Ștefan Milea, pe care l-am întîlnit pe șantie­rul recoltelor bogate, meca­nizatorii și-au adus un pre­țios aport și la recoltarea ce­lor 80 ha cu sfeclă, 340 ha cu floarea-soarelui, la transpor­tul porumbului de pe cele 950 hectare. Mecanizatorii sint exigenți cu ei înșiși. Nu-și permit să irosească timpul și nici să fa­că lucrări de mîntuială. In­tr-un cuvînt își cunosc bine obligațiile și se respectă în­tocmai. S­ecția de mecanizare a agriculturii de la coo­perativa agricolă Vîr­­top care aparține de I.M.A. Plopșor este condusă de tov. Iosif Rădoi, un mecanizator bine pregătit profesional și cu răspundere în tot ceea ce face. In această cooperativă, lucrările de pregătire a tere­nului și însămînțări se des­fășoară normal, chiar foarte bine. Dar, inginerul Ion Bar­bu, directorul întreprinderii (mecanizatorul nr. 1 cum i se mai spune pe bună dreptate), a găsit unele deficiențe și­i­ a atras atenția să folosească cu randament mai mare tractoa­rele. După o oră, toți tracto­riștii au aflat că „șeful“ a fost criticat. Rezultatul ? Trac- M. ANCUȚESCU (Continuare în pag. a III-a) ÎNSEMNĂRI DE SEZON TRACTORIȘTII

Next