Inainte, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7673-7698)
1969-11-08 / nr. 7679
UN BILANȚ „DIN MERS“ -UN REVIRIMENT!... W.V/.W.V/.VAWWVW.W^JV.V.W^WW.V.V/AVAW.VAV/.W^AV. În loc de epilog la reportajul nostru „Zile și nopți la Electroputere“... W.VMV.WAV. • Marea uzină își regăsește cadența ". Ritmul celor patru săptămîni în expresie cifrică , planul lunii octombrie îndeplinit și depășit importante produse peste plan în valoare de 10 674 000 lei :• Nici un colectiv în afara eforturilor unanime pentru recuperarea integrală a restanțelor, pentru îndeplinirea sarcinilor și angajamentelor anului 1969... La capătul ultimei zile a lui octombrie, colectivele de muncă din toate fabricile și sectoarele marii uzine craiovene. „Electroputere“ aveau să înregistreze un prim bilanț al „marii inițiative“ lansată de comuniști, de comitetul de direcție, la chemarea Comitetului județean de partid, pentru mobilizarea tuturor forțelor in vederea recuperării restanțelor, îndeplinirii sarcinilor anuale de plan. Este un bilanț „din mers“ — pentru că bătălia pentru plan ce se desfășoară acum va cunoaște răgazul abia peste șapte săptămîni , dar un bilanț deosebit de rodnic, mobilizator, atestînd temeinicia eforturilor, priceperea și capacitatea oamenilor, marele potențial de inițiativă și dăruire în muncă existent aici. Depășind dificultăți însemnate generate de absența unor piese, materiale și subansamble din import și de la colaboratori interni, uzina și-a cumpănit mai bine forțele, a analizat în amănunt rezervele interne, întreaga problematică pe care o implică acest reviriment, a elaborat grafice speciale care au în vedere lichidarea restanțelor, îndeplinirea sarcinilor de plan. Cu sprijinul conducerii Grupului de uzine Craiova, al Comitetului județean de partid și Ministerului de resort, s-a intensificat ritmul aprovizionărilor curente, s-au întreținut și se întrețin relațiile cele mai strînse cu colaboratorii. Mobilizarea unanimă a tuturor colectivelor de muncitori, ingineri, tehnicieni — în frunte cu comuniștii — a condus la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și la recuperarea, în luna octombrie, a unei bune părți din restanțe la principalii indicatori. A fost obținută o producție globală cu 8 173 000 lei mai mare decât prevederile lunare, iar la producția marfă depășirea înregistrată este de 10 674 000 lei, concretizîndu-se prin : două locomotive Dieselelectrice, șapte întrerupătoare automate, nouă motoare electrice, 67 celule industriale, transformatoare de măsură în valoare de 2 068 000 lei, 31 tone piese turnate din oțel și neferoase, precum și multe alte produse peste plan. Nici un colectiv nu a rămas în afara întrecerii, fiecare sector, fiecare echipă, fiecare schimb reușind în această lună să depășească ritmul obișnuit de lucru : colectivul fabricii de locomotive și a de ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III-a) Cooperatorii din Măceșu de Sus și-au respectat întocmai angajamentele luate In aceste zile de toamnă tare am vizitat din nou comuna Măceșu de Sus. Ca și în alte zoiuri, i-am găsit pe țămii cooperatori de aiți premii la lucru. La punctele definite de localnici „Zimța“ și moaia“ se strîngea recolta o sfeclă de zahăr de pe ultimele suprafețe. Pe tarlalele de „Platou“, zeci de atelaje îșicrucișau drumurile, tranportînd în baza furajeră cornii de porumb despovărați e rod. Autocamioanele și reorcile, încărcate cu saci, gră 9au și ele transportul ultimer cantități de porumb și parea-soarelui în bazele de icepție. Cele 21 de tractoare a partizate ce puncte de luat, fertilizau solul și întorau brazde adinei pentru a ține temelie viitoarelor recole. Peste tot, preocupările inmse dau o notă de prospeme cu toate că, în majorittea lor, lucrările nt aproape încheiate,agricole „Anul acesta, ne spunea tovicolae Ionașcu — secretarul comitetului de partid—încheiemn bilanț bogat. Nu există natură la care producțiile șalizate să nu ne satisfacă, a porumb, de pildă, am înreistrat o medie de 3100 kg la chiar cu toate că, inițial, neropusesem să obținem 4300 g. La floarea-soarelui, fiecare cctar a produs 2400 kg semințe, cu 700 mai mult decit revede planul de producție, ir la sfecla de zahăr înregistăm pînă acum o producție ridio de 33 de tone la hecar“. Cuvintele secretarului comisiului de partid ne-au trezitorința de a cunoaște pe făuitorii acestor recolte bogate. Brigada nr. 6, condusă de Mani Zamfiroiu, se situează în runte. Cei aproape 150 de frani cooperatori ce compun ceastă brigadă au muncit fră preget, iar acum, cînd aproape toate recoltele au fost depozitate în hambare, au cu ce se lăuda. Ei dețin de fapt și recordul producției de porumb. In sistemul de irigații s-a recoltat de pe fiecare hectar cite 8500 kg, iar din parcelele neirigate, cite 5500 și chiar 6000 kg porumb boabe. Am cunoscut, de bună seamă, și realizările altor brigăzi, așa cum sînt, de exemplu, cele conduse de Aurel Barbu și Ecaterina Cioreanu, brigăzi în care producțiile medii întrec cu 800 și chiar cu 1000 kg pe cele planificate. Depășirea producțiilor planificate scoate și mai mult în evidență pasiunea cu care au muncit, de la desprimăvărare și pînă acum, cei peste 1000 de țărani cooperatori. Ei nu au uitat nici o clipă ca, prin la FLOREA STAICU (Continuare la pag. a III-a). La Fabrica de zahăr-ulei „Oltenia“—Podari Cele mai înalte vîrfuri de producție Colectivul Fabricii de zahăr-ulei „Oltenia“-Podari raportează realizări importante în organizarea și raționalizarea producției, în creșterea productivității muncii și eficienței economice. De remarcat printre altele că, în principalele unități de producție, se fac intense pregătiri pentru introducerea în fabricație a zahărului cubic, pentru diminuarea consumurilor specifice. Aceasta ca urmare a punerii în funcțiune a stației de decalcifiere a zemurilor — instalație executată în anul 1968 și introdusă în fabricație în acest al patrulea an al cincinalului, pe baza programului de tehnică nouă. Noua instalație, menită să conducă la evitarea încrustării stației de evaporație și menținerea în stare de funcționare a țevilor fierbătoare, concură la menținerea capacității de tăiere, diminuarea consumului de abur, reducerea pierderilor de zahăr și, în ultimă instanță, obținerea unui zahăr cu parametri calitativi superiori. După cum ne-a informat inginerul șef, Bănică Pitiș, recent s-a realizat și instalația mecanică de însilozare de lungă durată a sfleclei de zahăr, prin descărcare hidraulică, transport mecanic și aerisirea sfeclei în silozuri cu ventilatoare de mare capacitate, instalație realizată după o idee a tov. Ion Dragomir, președintele comitetului de direcție. Cel mai valoros succes care ilustrează capacitatea profesională a acestui colectiv îl constituie nivelul sporit obținut la prelucrare — cel mai mare în activitatea fabricii. Astfel, față de 1885 tone/24 ore prelucrate în anul 1968 și un plan de 1900 tone/24 ore în 1969, de la începutul actualei campanii de prelucrare s-au obținut vîrfuri de prelucrare de 2 135 tone/zi, 2 386 tone/zi, 2 468 tone,zi și, în a doua jumătate a lunii octombrie,— 2 519 tone/24 de ore. Acest succes, pentru care întregul colectiv merită felicitări, este cu atît mai important cu cit sporirea capacității de prelucrare a fost însoțită de diminuarea pierderilor și scăderea zahărului în melasă la 0,937 la sută și respectiv 2,315 la sută față de anul 1968 cînd pierderile erau de 1,05 la sută, iar zahărul în melasă — de 2,518 la sută. La aceste realizări importante se adaugă faptul că sarcinile de plan de producția globală și marfă au fost depășite, s-au obținut sporuri de producție de 2 064 tone zahăr și 574 tone ulei comestibil. Totodată, planul de livrări la export a fost depășit cu 2 599 tone ulei. Și toate acestea sunt doar cîteva dintre realizările care au condus, în ultimă instanță, la obținerea unui beneficiu peste plan, de la începutul anului și pînă în prezent, în valoare de 2 413 000 lei; sunt realizări care pun o bază solidă înfăptuirii sarcinilor sporite de producție ce vor reveni în ultimul an al cincinalului. GHEORGHE FLOREA . O personalitate științifică de peste hotare in vizită la Craiova Ieri a sosit la Craiova prof. dr. Klaus Zoel, decanul Facultății de științe sociale a Școlii tehnice superioare din Magdeburg (R.D.G.), președintele Prezidiului regiunii Magdeburg al societății Urania. In cursul aceleiași zile, înaltul oaspete a făcut o vizită la Comitetul pentru cultură și artă al județului Dolj unde a purtat o discuție cu președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, tov. Florea Firan, și cu conducerea Universității populare. Utilaje și etaloane noi la Direcția de metrologie—Craiova Direcția de metrologie — Craiova a fost dotată cu o serie de utilaje și etaloane noi, destinate creșterii preciziei verificărilor in tehnica măsurărilor. Astfel, laboratorul de lungimi a primit o trusă de cale plan-paralele de 100—1000 mm, care se folosește la verificarea cu precizie de microni a șublerelor, micrometrelor, comparatoarelor și altor aparate de măsură din industrie. Totodată, laboratorul chimic a fost dotat cu un pH-metru etalon, cu precizia de 0,01 unități pH. Acesta servește la măsurarea alcalinității ori acidității soluțiilor sau la prepararea de soluții etalon cu pH bine determinat, precum și la verificarea pH-metrelor industriale. In laboratorul de curent continuu s-a montat o instalație de climatizare, care realizează umiditatea și temperatura necesară verificărilor de mare precizie ale etaloanelor de curent continuu : elemente Weston, punți de rezistență, ampermetre, voltmetre, wattmetre. 0 turneul fotbaliștilor craioveni în R.D. Germană La invitația Clubului sportiv Chemie din Leipzig, fotbaliștii de la Universitatea Craiova vor disputa trei meciuri în R.D. Germană, după cum urmează : la Berlin, cu Dinamo, în ziua de 12 noiembrie , la Halle, cu Chemie, la 14 noiembrie și în orașul Leipzig, în ziua de 16 noiembrie. Fotbaliștii craioveni vor pleca mîine la București, urmînd ca luni dimineața, la orele 8, să părăsească țara. Concertul de astă-seară orchestrei simfonice a Filarmoninicii craiovene prilejuiește reîntîlnirea cu un muzician român de prestigiu : maestrul emerit Emanuel Elenescu. Prezentăm un aspect de la repetiție La ferma pomicolă Predești (I.A.S. Breasta), se sortează ultimele cantități de mere pentru export din soiul Parmen auriu filmx x. í |V.w.w^w^vMv\^w^mviw.Vi'iViW.v. 5 iment festivl la Teatrul de păpuși ! Intr-un cadru festiv, Teatrul de păpuși din Craiova și-a sărbătorit, joi seara, 20 de ani de prestigioasă activitate. La festivitate au participat tovarășii : Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean de partid Dolj, președintele Consiliului popular județean, Ion Cetățeanu și Mihail Burcheșin, secretari ai Comitetului județean de partid, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, Ana Uta Predescu, reprezentantă a Comitetului de stat pentru cultură și artă, Margareta Niculescu, directoarea Teatrului „Țăndărică“. De asemenea, au fost prezenți ca oaspeți de onoare, membrii colectivului Teatrului de păpuși din Novi-Sad, care se află, în aceste zile, în turneu la Craiova. Festivitatea a fost deschisă de tov. Florea Firan, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, care a arătat, printre altele, că împlinirea a două decenii de existență a Teatrului de păpuși din Craiova prilejuiește o semnificativă trecere în revistă a succeselor obținute de acest entuziast colectiv care s-a dedicat cu o neasemuită pasiune unui nobil țeii educarea tinerei generații, a copiilor, a acelora care fac primii pași pe drumul dificil, dar extrem de interesant, al cunoașterii. In cuvîntul său emoționant, Horia Davidescu, directorul Teatrului de păpuși, a relevat ascensiunea muncii unui colectiv foarte merituos care, pornind de la începuturile modeste ale quasianonimatului, a reușit să obțină, în decursul anilor, numeroase premii în confruntările din țară și străinătate — (între altele, două medalii de aur la festivalurile internaționale ale teatrelor de păpuși). Dar, așa cum a ținut să sublinieze vorbitorul, această artă cere un progres perpetuu în raport cu complexitatea exigențelor culturale aflate într-un proces de elevare continuă a mijloacelor sale specifice. Adresîndu-se, predilect, copiilor, arta păpușărească impune un permanent proces JEANA MORARESCU (Continuare în pag. a II-a) Scenă din spectacolul „Cuconițele mele dragi“ De la Ministerul Invâțâmîntului De la Ministerul învăță- Studenții care doresc potmîntului aflăm că actualul an susține între 1 și 24 februarie universitar va avea următoa și un examen parțial, pe baza rea structurăi opțiunilor depuse pînă la da Cursurile semestrului I vor ta de 15 ianuarie. dura pînă la 31 ianuarie 1970. Cursurile semestrului II vor , cu o vacanță de iarnă între 21 i. • a •„ începe la 25 februarie și se decembrie 1969 și 4 ianuarie 1970, vor încheia la 30 mai. Sesiuîntre 1—17 februarie se va nea de examene din vară se desfășura sesiunea de exame va organiza între 1—28 iune iar perioada dintre 18-24 iar cea din toamnă între februarie va fi afectata pentru odihnă, 7 și 21 septembrie. iWVWAVAVWVVWWV WWWWVWVVVWVWVVIVWVWVVVUVV CONFERINȚA U.R.S. CU UNIVERSITITI CE S-A DISCUTAT ÎN 240 DE MINUTE ? Zilele trecute a avut loc conferința U.R.S. din Universitate la care au participat tovarășii : Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean de partid, Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.C., prof. dr. docent Mircea Oprean, rectorul Universității, activiști ai comitetelor județene ale P.C.R. și U.T.C., reprezentanți ai Ministerului învățămîntului și U.R.S.R. A fost, neîndoielnic, un moment important în viața U.R.S. din centrul universitar craiovean, un prilej de temeinică analiză a rezultatelor obținute, precum și de formulare a unor utile proiecte pentru activitatea de viitor. In rîndurile de față vom încerca să conturăm o imagine a obiectivelor discutate și modalității de abordare a acestora. Mai precis , care a fost nivelul de discuții al studenților în probleme ce-i privesc direct ? S-a desprins o anume capacitate de sinteză a chestiunilor esențiale, un spirit de profundă analiză a aspectelor curente ale vieții universitare ? Există un specific distinct al adunărilor studențești, din atmosfera cărora poți anticipa intelectualul, specialistul de mîine ? Acordînd un calificativ, credem că atmosfera generală a fost de un bun nivel, atît referatul asupra activității cît și discuțiile au fost la obiect, cuprinzînd formulări realiste, evitînd acele confesiuni cu iz pur personal, de o minoră semnificație. Nu omitem, desigur, și unele excepții cu tentă evazionistă, cu clișee șablonarde, care au trecut, însă, neobservate în contextul general al discuțiilor. Ce am mai desprins ? In primul rînd caracterul exhaustiv al referatului prezentat de asist. Laurențiu Popescu, președintele Consiliului U.R.S., concretețea discuțiilor ulterioare, critice și autocritice, care au explicat și nuanțat ideile de bază ale referatului. Cum era și firesc, pregătirea profesională a constituit obiectivul principal al dezbaterilor. Referatul a subliniat un bun procent de promovare : 90,1 la sută din care 65 la sută este format din calificative bune și foarte bune. Anii II științe naturale, II și III istoriegeografie au o promovare integrală și în situații asemănătoare se află și anii II filologie și III chimie. Fundamentul acestor succese ? O mai strînsă colaborare între grupe și cadrele didactice pe baza unei atente îndrumări, prezența reprezentanților studenților in consiliile profesorale și senatul universitar a coincis cu semnalarea promptă, eficientă a problemelor care priveau studiul curent, nevoile impuse de acest proces. Dar, discuțiile ulterioare, aprofundînd disecția rezultatelor, au evidențiat un aspect de o importanță majoră : din procentul de 90,1 la sută promovați, doar 32 la sută revine sesiunii din vară, restul fiind realizat prin reexaminări și sesiunea din toamnă. De aici, mai multe concluzii : „există, încă, o anume discontinuitate în procesul instructiv“ — (Ion Preda, Facultatea de istorie-geografie); „există, încă, studenți care manifestă, inexplicabil, dezinteres față de studiu, impunîndu-se, deci, o revitalizare a muncii educative, relația cadru didactic-student trebuie să se con ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a Il-a) AVEM ȘI NOI O PROPUNERE La Horezu am cunoscut un bătrin care sculpta cu o torță artistică uimitoare stîlpi de porți, troițe, furci pentru tors, ploști. Conștient de talentul său, bătrinul se străduia să și-l șlefuiască necontenit păstrînd în arta sa specificul Incrustărilor locale, inlăturind stilizările care puteau să-l altereze. Asemenea artiști se găsesc pretutindeni, in Dolj și in Mehedinți, In Gorj, in șesul Bărăganului și la poalele Apusenilor, și ei fac să se păstreze stilurile In strălucitul mozaic al artei noastre populare. In muzeele etnografice. In centrele turistice, acolo unde se găsesc oameni care vor să dăinuie arta noastră populară, aflăm operele artiștilor populari. Și iată că, spre inventarea celor ce drumețesc prin Oltenia, dintr-o proaspătă inițiativă, au apărut la punctele de delimitare a județelor niște portaluri arcuite peste șoselele naționale, închipuind la dimensiuni mai largi străbunele porti ospitaliere din satele presărate pe aceste meleaguri. Am văzut prima dată un asemenea „arc“ folcloric în locul ce marchează hotarul dintre Gorj și Vîlcea. Am trecut de curind pe sub un altul în locul unde se leagă Doljul de Mehedinți. Lucrările sunt executate artistic și împodobite frumos cu tăișul dălților. Dar pentru a saluta din toată inima inițiativa, am dori ca aceste elemente decorative de artă populară să îmbine in mod strălucit specificul artei din județele pe care le despart. Adică ?... Portalurile, așa cum sunt concepute, au — se știe — două fațade. Adăugind la inițiativă și o idee bine inspirată, proiectantul și artistul ne-ar fi putut arăta, pe fațada porții la intrarea în Dolj, motive folclorice doljenești și invers, pe nada de la intrarea ln Gorj — prin ce se caracterizează încrustările in stilu gorjenesc. Fiindcă trebuie să facem din aceste ornamentații și surse de... punere în temă, de informare artistică. Și cu atît mai mult, cu cit turismul la noi se dezvoltă impetuos. Dacă acțiunea continuă, daca pe alte șosele ne vor întimpina In viitor noi arcade sugerînd ospitaliera poartă țărănească, am fi fericiți să constatăm că la efectul lor estetic au contribuit și aceste rinduri. LUCIAN ZATTI