Inainte, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8132)

1971-04-09 / nr. 8114

VJWSBI 9 APRILIE­­ 1971 ANUL XXVH Hr. 8114 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate țările, uniți-vă­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Acolo unde în sol temperatura a devenit optimă pen­tru semănatul culturilor d­in epoca a II-a, mecanizato­rii și țăranii cooperatori au trecut la semănatul porum­­­­bului, în clișeu , aspecte de la executarea acestei im­portante lucrări pe ogoarele cooperativei agricole din­­ Vîrtop. JUR­NAL Q­E 0 JA^ |\/| | N­IE Cauze care frînează ritmul rusămînțărilor și al celorlalte lucrări de sezon Tributari la conștiință, răspundere, inițiativă Este inutil să subliniem că ploile căzute în ultima vreme au îngreunat executarea lucră­rilor agricole de sezon. Și to­tuși, in acele unități în care or­ganizațiile de partid, consiliile de conducere, specialiștii au privit cu toată răspunderea soarta recoltei viitoare, s-a mers permanent in cîmp, iden­­tificîndu-se operativ fiecare par­celă zvîntată pe care se poate executa pregătirea terenului și însămînțatul. Zilele acestea, re­dacția ziarului nostru a organi­zat un raid-anchetă la coopera­tivele agricole din Lazu, Terpe­­zița, Cuciulatu, Vela, Bucovi­­cior, Gubaucea, Plopșor, Sălcu­­ța, Tencănău, în cele ce urmea­ză derulăm filmul constatărilor de pe teren. Hărnicia spulberă mitul „condițiilor nefavorabile. Condițiile economico-naturale ale cooperativelor agricole a­­mintite sunt, in linii generale, asemănătoare. Tipul de sol es­te, în cea mai mare parte, brun roșcat de pădure podzolit — terenuri grele, reci, impermea­bile, pe care apa băltește și care cer o agrotehnică specifi­că. Specialiștii care s-au stră­duit să cunoască particularită­țile acestor terenuri au izbutit să stabilească tehnologii meni­te să ducă la executarea lucră­rilor într-un timp foarte scurt, și, prin urmare, la obținerea d­e recolte din ce în ce mai mari. Lucrînd de mai mulți ani la C.A.P. din Terpezița, tov. ing. Niculin Dobrițoiu — împreună cu consiliul de conducere, cu secția de mecanizare —, s-au străduit să aplice o agrotehnică diferențiată pe suprafețele coo­perativei agricole, să folosească la maximum timpul foarte scurt cu­ acest teren se poate lucra în condiții optime. Dezvoltînd această experiență, inginerul șef al C.A.P. din Terpezița a imprimat o accentuată dinami­zare a activității mecanizatori­­lor pentru a folosi fiecare cli­pă bună de lucru în cîmp și a executa lucrări de cea mai bu­nă calitate. S-a reușit, astfel, ca in ferestrele dintre ploi, la C.A.P. din Terpezița să se se­mene toate cele 10 ha cu ma­zăre, jumătate din suprafața destinată culturii inului, să se termine, în cadrul epocii op­time, semănatul borceagului și al ovăzului și să se pregătească în cea mai mare parte terenul destinat culturilor de floarea­­soarelui și porumb. Faptele arată însă că dacă întreg consiliul de conducere, organizația de partid ar fi dat dovadă de mai multă operati­vitate în folosirea ferestrelor dintre ploi, a atelajelor, a bra­țelor de muncă de care dispune unitatea, s-ar fi putut semăna mult mai mult și executa, în­tr-o perioadă mai scurtă, cele­lalte lucrări de sezon. în ziua de 6 aprilie, spre exemplu, ni­­meni nu se afla în cîmp. Ingi­nerul Niculin Dobrițoiu întoc­mea fel de fel de situații la se­diul cooperativei agricole, iar președintele unității, Ion Pe­­trescu, era plecat la Craiova după materiale de construcții, cu toate că C.A.P. din Terpezi­ța are în schemă merceolog, în persoana lui Constantin Lazăr. „Ne trebuie materiale pen­tru poditul grajdurilor — mo­tiva inginerul șef“. Bine că și-au adus aminte și tovarășii de la Terpezița că trebuie să podească grajdurile, lucru pe care trebuia să-l facă încă în a doua jumătate a a­­nului trecut... întrebarea care se pune vizează însă nu numai consiliul de conducere al C.A.P., ci și comitetul comunal de partid, de ce s-a așteptat să treacă iarna fără ca nimeni să se gîndească la procurarea ma­terialelor de construcții iar a­cum, cind lucrările s-au aglo­merat, însămînțările sînt tre­cute pe planul al doilea de că­tre însuși președintele coope­rativei care, în loc să se afle în cîmp, acolo unde se hotă­răște soarta producției, bate drumurile Craiovei ? Există aspecte cind conducă­torii unor unități își irosesc ei, din proprie inițiativă, timpul cu treburi pe care le-ar putea face altcineva, dar și aspecte cind timpul — și din păcate nu numai timpul — le este pur și simplu furat de alții. Să dăm un exemplu : acum în plină campanie de însămînțări, C.A.P. din Terpezița a primit o telegramă de la Direcția ge­nerală agricolă în care se spu­nea : prezentați-vă pentru a ri­dica suplimentar orice cant­­ A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a IlI-a) mmm a LINIȘTE... Foto : Corneliu-Dorin Gelep 7i Operativitate și competență la semănatul anului Animați de dorința de a-și îndeplini și depăși angajamen­tele luate in cadrul consfătuirii de lucru cu cadrele de bază din agricultură, membrii consi­liului de conducere, specialiștii de la C.A.P. Mischii s-au stră­duit și se străduiesc să mobili­zeze toate forțele, să folosească fiecare clipă bună de lucru în cîmp, chiar și în zilele de o­­dihnă. Aplicînd în practică cele în­vățate la consfătuirea anului, care a avut loc in ziua de 3­­ martie la Casa agronomului,­­ specialiștii de la unitatea amin­tită nu au omis nici una din indicațiile cuprinse în broșura­­ „Cultura inului”. Președintele cooperativei agri­­­­cole din Mischii, ing. Pompili­u­­ Vintilescu, colaborînd perma­­­­nent cu directorul S.M.A. Mis­ I­chii, ing. Vladimir Boșulescu, și­­ inginerul șef Ion Brătescu, au­­ făcut din timp verificarea și­­ reglajul fiecărei semănători și­­ nu prin comparație una cu alta , cum încă se mai obișnuiește.­­ Colaborarea acestor tineri in­­­­gineri, competența și perseve­­­­rența lor se materializează­­ în faptul că într-un timp re­­lativ scurt, au fost însămînțate, in cele mai bune condițiuni a­­grotehnice, 80 ha cu ini pe te­renuri în pantă și plane. Succese demne de subliniat în actuala campanie se întrevăd și la cooperativa agricolă din Brădești. Străduindu-se să a­­plice întocmai indicațiile cu­prinse In broșura amintită ingi­nerul șef al C.A.P. Brădești, Nicolae Nițu, a asigurat însă­­mînțarea în condiții ireproșa­bile a 60 ha cu in. Ținînd seama că perioada op­timă pentru însămînțarea inu­lui este depășită, se impune ca în următoarele zile inginerii și mecanizatorii să folosească fie­care clipă bună de lucru în cîmp, lucrînd chiar și în zilele de repaus. Este imperios nece­sar ca pentru stabilirea canti­tăților de sămînță la hectar să fie­ fiscată proba prin cîntărire pentru fiecare mașină chiar dacă acestea sunt de aceeași marcă. Obligația șefilor de sec­ții ale S.M.A. este de a studia notițele tehnice ale noii semă­nători SUP­ 21, pentru a putea astfel interveni operativ la în­lăturarea defecțiunilor. Subli­niem și cu acest prilej necesi­tatea de a nu se folosi roțile de tasare la însămînțarea inului. O deosebită grijă trebuie da­tă stabilirii cantităților de să­mînță la hectar. Numai prin conjugarea tuturor eforturilor, prin afirmarea competenței, răs­punderii și perseverenței se va putea recupera cit mai grabnic rămînerea în urmă la însămîn­­țatul aiului și a celorlalte cul­turi din epoca I. Intîlnire între tovarășul­­ Nicolae Ceaușescu și tovarășul Edward öierek MOSCOVA­N (Agerpres).­­ La 8 aprilie, a avut loc o în­­tîlnire între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Edward Gierek, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. La intîlnire au participat, din partea română, tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al kas, C.C. al P.C.R., Janos Faze­membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Mi­niștri. Din partea polonă, au parti­cipat tovarășii Piotr Jarosze­­wicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone, Jozef Tejchma, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P. In cadrul întilnirii, au fost abordate unele probleme pri­vind dezvoltarea Colaborării pe linie de partid, de stat și economică între Republica So­cialistă România și Republica Populară Polonă. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Illlllll Calde omagii partidului nostru semicentenar In după-a­­miaza zilei de ieri, în munici­piul Craiova, ca și în județ, au avut loc însem­­nate manifestări dedicate aniversări marii a Partidului Co­munist Român. In acest cadru sărbătoresc s-au desfășurat mai multe întîlniri ale oamenilor­­ muncii din municipiul Craiova , cu o seamă de personalități­­ ale vieții cultural-artistice și­­ științifice, fii ai acestor me­­­­leaguri, invitați ai Comitetu­­i­lui județean de partid Dolj. ■ La Centrul de științe so­­­­ciale din Craiova al Academiei , R.S.R., un mare număr de ca­­­­dre didactice din instituțiile de­­ învățămînt de pe raza orașu­­­­lui, studenți, oameni de artă­­ și cultură, activiști pe tărîm­­ politic și obștesc, au avut pri­­l­lejul unei întîlniri cu prof. dr.­­ doc. Mihnea Gheorghiu, prim-­­ vicepreședinte al Institutului­­ Român pentru Relațiile Cultu­­­­rale cu Străinătatea, și prof. univ. Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor din R.S.R. Oaspeții au vorbit celor prezenți despre evoluția rela­țiilor culturale ale României cu alte state de pe glob, subli­niind locul de înalt prestigiu pe­ care țara noastră și l-a cîștigat în cultura universală. Vorbitorii s-au referit la uni­versalitatea și permanența cul­turii românești, a muzicii noas­tre populare și culte cu nese­catul lor izvor care a fost și rămîne poporul, munca și creația sa. ■ "Prof. dr. doc. Mircea Le­­pădătescu, decanul Facultății de drept din cadrul Universi­tății București, s-a întîlnit, în aceeași după-amiază, la Cabi­netul județean de partid, cu cadre de la învățămîntul ideo­logic, din aparatul de stat (lu­crători din miliție, procuratură, salariați la Consiliul popular județean și municipal, Banca de Stat, juriști din întreprin­deri și alții). In cursul expu­nerii sale pe tema „Noutăți în probleme de drept“, vorbitorul a subliniat, între altele, unele probleme ale reglementării ju­ridice a tuturor raporturilor și relațiilor dintre oameni în toate sferele vieții sociale, re­­levînd cu pregnanță contribu­ția creatoare, originală a parti­dului nostru în fundamentarea, pe principii noi și înaintate, a științei juridice. ■ Cadrele didactice și studen­ții celei mai tinere instituții de învățămînt superior din cadrul Universității Craiova — Facultatea de medicină — pre­cum și un număr mare de me­dici din unitățile spitalicești din municipiu au avut în mijlocul lor, ieri, timp de cîteva ore, pe tov. profesor dr. docent Petre Firu, vicepreședinte al Asocia­ției Internaționale de Stomato­logie, laureat al Academiei R.S.R. și al Academiei Națio­nale de Medicină din Franța, care a vorbit în fața nume­rosului auditoriu despre condi­ția de cercetător științific a medicului în zilele noastre, subliniind rolul cadrelor didac­tice în dezvoltarea aptitudini­lor viitorilor specialiști în me­dicină. L. T. PCR Un episod din marea epopee a luptei partidului '44 au Iu­it Anii de foc, '41 a semnat și călirea unor luptă­­­­tori gata oricînd să se sacrifi­­­­ce pentru ca­uza Partidului Co­m­­munist Român, singurul apără­­­­tor al intereselor maselor largi și populare. Perioada aceea de a grea încercare pentru popor și gj țară a rămas înscrisă cu lite­­ra­re de aur în istoria patriei și ju a partidului tocmai prin den­­i­sitatea evenimentelor de curaj­­ și abnegație, ale căror eroi au­­ fost, în primul rînd, comuniș­­­­tii, acei bravi oameni între oa­­­­meni. §§ In cele ce urmează vom în­­­­cerca să relatăm un episod, o­­§ scurtă poveste adevărată, al că­­ră­rei erou este și Dumitru Bo­li­ieru — Marinescu, care între­­ anii 1941 — 1944 se afla i mobi­­­­lizat în cadrul Flotilei 3 bom­­s A­bardament Craiova — unitate­­ recunoscută pentru actele sale și de eroism în slujba insurecției armate de la 23 August 1944. — Să vă spun mai întîi cum am luat legătura cu partidul . Trecuseră vreo 3—4 luni , de ostășie, cînd, într-o bună zi, am trecut, întîmplător, pe la apro­vizionare. Am cerut o bucată de pîine și o ceapă. Mi-era ta­re foame. Cineva mi-a dat mai mult decît mă așteptam. Dar nu numai atît. Omul acela mi-a spus cînd am dat să plec : „Cînd îți vine foame să mai vii pe aici”. Sincer să fiu, m-a uimit bu­nătatea omului de la aprovizio­nare. Nu știam ce să cred des­pre el, observînd că adesea se interesa de mine, întrebîndu-mă de unde sunt, cine sunt părinții mei, cîți frați am... I-am spus că sînt din Fărca­­șu, că mai am șase frați și că ai mei sînt cu toții slugi pe moșia boierului, că familia noastră o duce foarte greu... „O să fie mai bine — îmi spu­nea omul de la aprovizionare. O să fim cu toții liberi și fe­riciți. Nu mai e mult pînă la sosirea acelei zile”... ...Intre timp mi-a încredințat mai multe îndatoriri, pe care eu le-am înfăptuit peste aștep­tările lui. In jurul meu erau și alți militari, care mă uimeau prin ceea ce făceau. Erau niște ca­ LUCIAN TRIȚA (Continuare în pag. a III-a) Așa am luat legătura cu partidul... Un clește își află locul în muzeu In exploatarea loco­motivelor­ o folosire de produs, consumuri specifice cît mai reduse cît mai rațională a combustibililor în prețul de cost al transpor­turilor feroviare consumul spe­cific de combustibil ocupă, du­pă cum se știe, o pondere ri­dicată, ceea ce impune o fo­losire cît mai rațională a aces­tuia de către mecanici, a­­jutori de mecanici și ceilalți factori responsabili din depouri. Din acest­­ punct de vedere, a­preciem că pentru colectivul Depoului de locomotive C.F.R. — Craiova, anul 1970 a însem­nat un an de cotitură, de con­cluzii și experiență. Cînd spun acest lucru mă refer la faptul că în primul trimestru al a­­nului trecut, consumul specific de combustibil fusese depășit cu 12,08 la sută, ceea ce, de fapt, constituia un semn de în­trebare pentru fiecare munci­tor, inginer și tehnician din sectorul de exploatare. Desigur că în fața acestui fenomen ne­gativ nu am stat pasivi ci, cu sprijinul nemijlocit al organi­zațiilor de partid, sindicat ș­i U.T.C., conducerea depoului a trecut la un ansamblu de mă­suri tehnico-organizatorice. In colaborare cu Institutul de studii și cercetări din ramura transporturilor, în depou s-au efectuat studii și măsurători pentru determinarea cauzelor ce duc la depășirea cons­umu­lui de combustibil la mot­oare­le Diesel, stabilindu-se criterii științific-funda­mentale privind reglar­ea aparaturii de injecție, caracterul și periodicitatea op­timă a intervențiilor în timpul exploatării locomotivelor Die­­sel-electrice. In vederea stabilirii evoluției consumului specific în funcție de exploatarea L.D.E. și de starea de dereglare și uzură a aparaturii de combustibil, mă­surătorile prevăzute se efectuau fără vreo revizuire a aparaturii și fără înlocuirea injectoarelor și pompelor de injecție defecte. S-au făcut, de asemenea, mă­surători privind debitul pompe­lor de injecție la: standul de probă pentru diverse prestații, cu uzuri și reglări, calitatea pulverizării, etanșeității, măsu­rători privind parametrii dina­mici și termodinamici ai pom­pelor de injecție și injectoare­lor etc. Cea mai ridicată valoare a consumului specific găsită în exploatare la locomotiva nr. 550 a fost de 182,4 gr/cph, avînd o prestație de numai 97 742 km. După înlocuirea cu duze noi a Ing. GH. BURTEA, adjunctul șefului Depoului de locomotive C.F.R. Craiova (Continuare în pag. a III-a) UHUIM l!l!l!ll!llli!ll!l!ll! Plenara Consiliului județean al sindicatelor ieri după-amiază a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor plenara Consiliului județean al sindicatelor Dolj. La lucrările plenarei a­u participat membrii Consiliului județean și ai biro­urilor consiliilor municipal și o­­rășenești, președinții comitete­lor sindicatelor din județ, mun­citori fruntași, directori de în­treprinderi și instituții etc. Au fost prezenți tovarășii Pavel Ștefan, membru al C.C. al P.C.R., secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. și Constan­tin Tudor, secretar al Comitetu­lui județean Dolj al P.C.R. Participanții la plenară au ascultat o informare prezenta­tă de tov. Dumitru Bbrdea, pre­ședintele Consiliului județean al sindicatelor, în legătură cu ac­tivitatea desfășurată de la con­ferința județeană și pînă în pre­zent. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii , ing. Hie So­lomon, președintele Consiliului municipal al sindicatelor, Ma­rin Buzatu, directorul școlii de conducători auto Craiova, Ro­mulus Minie­ă, preșe­dintele comitetului sin­dicatului de la I.R.E. Craiova, Dombi Alexandru, director la U.M.M.R. Craiova, Aurica Ceap­­chi, tehnician la Fabrica de con­serve Calafat, Nicolae Plăvicio­­iu, directorul Direcției județe­ne pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale și alții. In încheierea dezbaterilor, to­varășii Pavel Ștefan și Constan­tin Tudor, au vorbit despre sar­cinile viitoare ale sindicatelor în lumina indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea rostită la Congresul U.G.S.R. Traducînd în viață indicațiile date de Plenara C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie a.c. și a Hotăririlor Congresului U.G.S.R. au fost cooptați in Consiliul ju­dețean al sindicatelor noi mem­bri din rîndul oamenilor muncii ce își desfășoară activitatea di­rect în producție. Participanții la plenară au tri­mis C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, o scrisoare in care se angajează să-și înze­cească eforturile pentru a-și a­­duce contribuția la realizarea sarcinilor izvorîte din hotărîrile Congresului al X-lea al P.C.R. IN RÎNDUL MUNCITORILOR CALIFICAȚI curier cotidian Serviciul personal-învâță­­mînt al Combinatului de con­fecții Craiova a inmînat recent unui număr de 187 muncitoare și muncitori certificatul de ab­solvire a cursurilor de califica­re de gradul I. In prezent, în această moder­­nă unitate a industriei ușoare se desfășoară noi cursuri de ca­lificare, pe o perioadă de cinci luni, cu participarea efectivă în producție, a unui număr de peste 500 oameni. • TOMATE DE SERA DIN PRIMUL CICLU DE PRODUCȚIE De cîteva zile, din cele 82 de hectare de sere ale între­prinderii agricole de stat Cra­iova au fost recoltate primele cantități de tomate. La cele 3 tone valorificate prin maga­zinele de desfacere se vor a­­dăuga in zilele următoare alte zeci de tone. • DOTĂRI MODER­NE PENTRU ȘAN­TIERE In scopul perfecționării dotă­rii șantierelor proprii, pentru ridicarea gradului de mecani­zare și a productivității mun­cii, în acest an, șantierele T.C.L. Craiova urmează a fi dotate, din investiții proprii, cu utilaje in valoare de peste 14 milioane lei. In același timp, se are în vedere perfecționa­rea exploatării acestora și sporirea operativității în miș­carea utilajelor de la un șan­tier la altul. Un aport substan­țial la dotarea șantierelor ur­mează să-i aducă și creditele de mică mecanizare. Pe aceste căi, cît și printr-o organizare superioară a punctelor de lu­cru, prin aplicarea unor teh­nologii eficiente, productivi­tatea muncii va crește în 1971 cu 13 la sută pe total trust, în condițiile reducerii cheltu­ielilor la 1000 lei producție de cons­truc­ții ,montaj, de la 1057 lei în 1970, la 1024 lei in acest an. • NOI SORTIMENTE DE PRODUSE LACTATE La Fabrica de produse lac­tate Romanești se pregătește documentația necesară în ve­derea omologării unor noi sor­timente de produse. Este vorba de brînzeturi tari frămîntate, răzuite și ambalate în pungi de 100—200 grame , fabricarea de înghețată cu diferite sucuri de fructe , producerea de torturi de înghețată și „porțiuni fa­miliale” la comanda , fabrica­rea de brînză pizzachesse și mozarela. ÜE

Next