Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)
1971-07-31 / nr. 8211
> f 4 © 31 — VII — 1971 Au cuvintul fruntașii în întrecerea snma Secretul succeselor: dragostea față de meserie Dacă azi mă situez între apreciații cunoscători ai artei de modelare și îmbinare a lemnului, succesul îl datorez numai și numai dragostei față de meserie. Poate că, dacă nu-mi iubeam meseria, n-o slujeam cu credință, nu aveam satisfacțiile pe care mi le-au oferit cei 45 de ani de muncă dăruită șantierelor. Dar pentru că satisfacțiile sunt o încununare a eforturilor și pasiunii profesionale, am să îmi arunc puțin privirea spre primele mele «izvoare“ din care am sorbit „apa‘ binefăcătoare a nobilei meserii de tîmplar. Dragostea față de tîmplărie am căpătat-o din anii fragedei copilării, îmi amintesc cu bucurie că în drum spre școală, dacă vedeam un om făcîndu-și un gard frumos, stăteam mult timp în loc, uitînd de școală, pentru a admira măiestria iscusitului dulgher care tăia lănteții cu ferestrăul sau batea scîndurile cu tesla, în afară de aceasta, orice bucățică de lemn găsită o modelam cu cuțitul. In Bîrladul meu ■ natal aveam un vecin tîmplar pe care îl plictiseam cu vizitele mele. De multe ori se Întuneca și eu nu mai plecam din modestul său atelier unde, printre scule, tejghele, miros de talaj, mă simțeam de-a dreptul mulțumit, îmi plăcea, „cîntecul“ ferestraielor, al rindelelor. Părinții care voiau cu tot dinadinsul să mă facă profesor (pînă la urmă m-am făcut, dar în ale tîmplăriei) au fost nevoiți să cedeze în favoarea atracției și înclinațiilor mele spre tîmplărie. Cei patru ani de ucenicie nici nu știu cînd au trecut. Chiar și faptul că patronul se purta deosebit de aspru cu mine nu prea m-a deranjat. De ce ? Pentru că nu aveam timp să observ toate acestea, fiind absorbit de tainele meseriei, care mă cucereau din ce în ce mai mult. Zi de zi, la lucru și seară de seară la cursurile școlii industriale de ucenici, eram numai ochi și urechi la lucrători ți la profesori. Ambiția mea a fost să ies șef de „promoție“. La 17 ani acest vis mi s-a îzbîndit. Devenind lucrător cu diplomă, timp de cîteva luni am funcționat ca șef de formație, executînd mobilă de artă. Aflînd că la București există o firmă care lucrează mobilă sculptată, m-am și înfățișat acolo. Am fost pus la probă, am reușit și am inceput... „ofensiva“. Din primele zile, lucrătorii mai vîrstnici începuseră să mă îndrăgească. Le plăcea felul meu ordonat, respectuos, modul cum lucram. Mulți, văzîndu-mă că am deprins secretele sculpturii și jocurile turnirului, îmi ziceau „artistul“. Cu acest epitet am fost etichetat la toate întreprinderile din țară unde am lucrat, cit și aici la Trustul de construcții industriale Craiova, în modernul atelier de tîmplărie pe care îl conduc și de unde sper să ies la pensie. Poate că mulți au impresia că exagerez în cele scrise de mine. In viața mea nu mi-a plăcut să fac acest lucru. M-au lăudat, insă, cu prisosință , lucrările executate de mine și lucrătorii pe care i-am format în spiritul gusturilor și exigențelor mele de maistru, nu numai în ale tîmplăriei, dar și în ale vieții. La fabricile de mobilă din țară sînt mulți „artiști“ din foștii mei elevi. Pe marile șantiere ale țării există șefi de echipe și maiștri, chiar ingineri, absolvenți ai cursurilor inițiate și conduse de mine. Toți imi scriu că mă prețuiesc pentru „brățara de aur“ cu care i-am „cununat“ pe viață. iată una din marile mele satisfacții înainte de a ieși la pensie. Și să mai știți un lucru i-am învățat pe lucrătorii mei să facă artă nu numai atunci cînd execută lucrări de tîmplărie pură, ci și atunci cînd confecționează cofraje, panouri, schele, grinzi etc. Să facă deci artă din tot ceea ce iese din mina lor meșteră. Cei care dau rasol, și astfel de oameni nu i-am putut înghiți niciodată, nu lasă nici o urmă durabilă în viață, nu au personalitatea pe care partidul și statul nostru o așteaptă de la fiecare om al muncii. Vorbeam mai sus de satisfacții. Ca să le întregesc sensul, ar trebui să înșir aici vagoanele sau munții de mobilă ori piese pentru șantiere executate în decursul anilor, procentele realizate peste plan, economiile de milioane realizate împreună cu colectivul pe care îl conduc. E inutil să fac acest lucru. Ce aș putea face, totuși, este să scot în relief strădania pe care am depus-o pentru a forma cadre gata să mă înlocuiască oricînd. Cind vor ieși la pensie, lucrători cum sînt Constantin Anghel, Nicolae Mandoc, Ștefan Groza, Nicolae Cruceru și Gheorghe Anghel, cărora a început să li se spună artiști în materie de tîmplar, pot să conducă atelierul,să execute lucrări cu aceeași competență cu care le-aș executa eu, înainte de a Încheia modesta mea mărturisire despre „secretele“ succeselor, vreau să amintesc tuturor maiștrilor vîrstnici ca și mine vorbele unui om de știință : „Lumină am luat și lumină dau celor ce vor lumina“. GRIGORE DUHAN șeful atelierului de tîmplărie —■ Trustul de construcții industriale Craiova BOZGAN B. — Segarcea. Consiliul popular al orașului Segarcea a procedat just recomandîndu-vă ca să insistați la întreprindere să vi se acorde unele drepturi pe baza declarației tip ce o dați. Dacă consideră că declarația nu este sinceră, întreprinderea are posibilitatea să o verifice prin organele de stat competente. DINCA ȘTEFAN — Bistrețu — Dolj. Decizia Oficiului de pensii Dolj nr. 580, la care vă referiți, este temeinică și legală. Potrivit prevederilor, Regulamentul aprobat prin H.C.M. 224 1960 pentru aplicarea Decretului 90/1960 prevede reconstituirea vechimei în muncă cu martori condiționînd luarea în consideraire a actelor de vechime reconstituite cu martori pentru ajutor social dacă dovediți cinci ani lucrați efectiv cu acte oficiale și pentru acordarea pensiei numai dacă dovediți cu acte oficiale minimum 10 ani efectiv lucrați, condiție pe care dv. n-o îndepliniți. MIRAILEANA — Apele Vii — Dolj. Pensia C.A.P. la care vă referiți o puteți primi separat de pensia acordată în cadrul Asigurărilor sociale de stat numai pe baza timpului efectiv lucrat în C.A.P. Ajutorul la care vă referiți, cit și celelalte prevederi ale statutului se acordă in funcție de aprecierea adunării generale a C.A.P. a situației dr. BUZATU CONSTANTIN — Piscu Vechi — Dolj. Vă sfătuim să vă adresați C.A.P. pentru a vă elibera adeverință din care să rezulte cum ați fost remunerat în perioada 1959—1965 cît au fost brigadier- constructor, în situația că în această perioadă au fost remunerat în bani, ori în bani și în natură, și cuantumul remunerației a fost egal cu minimum de salarii pe economii se consideră vechime în muncă. NENETA ELENA — Calafat, în situația relatată, soțul, neîndeplinind condiția de a mai primi alocația de stat în condițiile instrucțiunilor 1515/1966, dv. fiind salariată din mai 1970, iar copilului sistîndu-i-se alocația de la 31. 07.1970 sînteți în drept să pretindeți transferarea dreptului de alocație la dv. și în consecință să vă adresați cu cerere comisiei de judecată cerind alocația pentru copii de la 01.08.1970. TRAȘCA MARCEL — Dragotești — Dolj. Vă recomandăm să vă prezentați la serviciul salarizare al întreprinderii pentru a lămuri sistarea drepturilor bănești la care vă referiți și nu la meșterul de șantier care nu este autorizat să vă facă comunicările ce le relatați. Este adevărat că, reducerea la impozitul pe salariu se aplică numai dacă întrețineți mai mult de trei membri în care intră și soția, nesalariată dar, dacă este în mediul rural, dînsa realizează un venit la C.A.P. și nu se mai ia în calcul. /AWASWWW/AW.'.V.VAW. Institutul județean de proiectare : discuții creatoare pe marginea unei schițe de ansamblu la un nou proiect. Foto : FI. Roșoga Cu convoiul la baza de recepție Lanurile de grîu ale cooperativelor agricole au dat rod bogat. Paralel cu recoltatul, cele 10 cooperative agricole arondate la baza de recepție au și predat obligațiile contractuale și obligațiile pentru muncile S. M. A. Numai cooperatorii din Cornu, de pildă, care au realizat producții medii cu mult peste cele planificate, și-au achitat în întregime obligațiile contractuale in cantitate totală de 940 tone. După o socoteală bine chibzuită și pentru a spori și mai mult veniturile în bani la normele convenționale, cooperatorii din Cornu au mai hotărît să valorifice suplimentar încă 200 de tone de grîu. La fel au procedat, în aceste zile, și cooperatorii din Caraula și Castrele Traian care au transportat la baza de recepție toate cantitățile de grîu contractate de 838 tone și respectiv 400 tone. Pentru preluarea operativă a produselor contractate și buna conservare a acestora, conducerea bazei de recepție, în frunte cu șeful bazei, tov. Ion Ionescu, a organizat de așa natură munca încît s-au putut prelua produsele în două schimburi de lucru. Pentru ușurarea muncii au fost instalate la magazii benzi transportoare, șnecuri și bunkere de mare capacitate. Imediat ce produsele sunt descărcate la punctele de recepție, instalațiile mecanizate se preiau și le transportă la locurile stabilite pentru depozitare. Paralel cu preluarea produselor contractate, conducerea bazei de recepție se preocupă de condiționarea semințelor așa încît, la ora actuală, toate produsele preluate au fost trecute prin utilajele de selectare. Paralel cu preluarea ultimelor cantități de grîu, reprezentînd contractele și muncile S.M.A., conducerea bazei de recepție a trecut la pregătirea spațiilor de depozitare în vederea viitoarei campanii de recepționare a produselor de toamnă. Până acum au fost încheiate lucrările de construcție la două pătule de mare capacitate și se lucrează de zor la instalația destinată uscării porumbului precum și la alte noi spații. GHEORGHE ALEXANDRU coresp. fWVWkVVWVW.WViftVWAVVWWAVWWWWHWVWWUWVWWWVVWWVWMWW ÎNAINTE3 WWWWWWW iafiaMyWVWVWtfWbWWWJUVAV.,"AV,.VAre.w2w^^ ACTUALITĂȚI ECONOMICE 9 SPORURI VIITOARE ÎN PRODUCȚIA DE ÎNCĂLȚĂMINTE De curînd, cooperativa :,Arta încălțămintei“ — Craiova a primit o linie tehnologică pentru producția de pantofi, instalație cu o capacitate de 5 000 pantofi/zi. Lucrările de montare se află intr-un stadiu avansat, iar peste puțin timp, noua linie de producție va intra în probe tehnologice. • PRODUCȚII MARI DE GRÎU ȘI ORZ LA C.A.P. ROBĂNEȘTI Bilanțul făcut după terminarea recoltatului culturilor păioase, la cooperativa agricolă din Robănești, este deosebit de bogat. Cultivat pe 520 hectare, urnul din cele mai bune soiuri, cu însușiri productive ridicate, a dat în plus peste prevederile planului ce 500 kg la hectar. La orz, a fost, de asemenea depășită producția medie la hectar cu 1200 kg. Depășirea producțiilor medii planificate dă posibilitate membrilor cooperatori să primească în acest an o retribuție in raport cu realizarea planului și, totodată, să livreze la fondul central al statului o cantitate mult mai mare pentru a spori valoarea în bani a normelor convenționale. TON CROITORII coresp ASIGURĂ BAZA FURAJERĂ PENTRU IARNĂ Cooperatorii din Călărași se preocupă intens pentru a asigura, încă de pe acum, baza furajeră pentru hrana animalelor pe perioada de stabulație. Prin construirea celor două fînare s-a reușit să se conserve în bune condiții 120 tone fin de lucernă, 80 tone fin natural și 40 tone de borceaguri. O preocupare de bază este și aceea de a asigura materialul pentru așternut. In acest sens, a fost balotată și depozitată în șire bine clădite întreaga producție de paie reprezentînd 420 de tone. In prezent, consiliul de conducere al cooperativei urmărește momentul optim pentru recoltatul lucernei prin cea de-a treia cosire. ION BRANDIBUR coresp. (Urmare din pag. 1) ■sare executării lucrărilor de investiții au fost asigurate, dar se constată că nu s-au folosit în cotele corespunzătoare primei jumătăți a anului, reflectîndu-se într-un stadiu fizic al lucrărilor mult întîrziat față de termenele prevăzute în grafice. De pildă, la complexele de porci Cerăt, Calicea Mare, Gîngiova și Maglavit, halele de ingrășare nr. 8, 9 și 10, prevăzute în graficele de lucrări ale T.C. Craiova — să se execute pînă la 30 iunie a.c. — s-au efectuat în procente ce variază între 70 și 90 la sută. La Cerăt nu s-au terminat, pînă în prezent, lucrările la sursa de aducțiune a apei și la stația de epurare de la complexul respectiv, deși termenul de executare a fost 31 decembrie 1970. Aceasta, datorită faptului că proiectul a fost predat cu întîrziere de către I.S.P.I.F.G.A. București. La Maglavit, în halele de montă și gestație ale complexului de porcine, care în prezent sînt populate, nu s-au instalat toate ventilatoarele prevăzute în documentația tehnică, din care cauză temperatura este foarte ridicată, cu repercusiuni negative asupra producției. La rămînerea în urmă a lucrărilor de la complexele de porcine au contribuit, pe lîngă lipsa unor utilaje, modificările în executarea construcțiilor respective și lipsa unor materiale mult solicitate ca, de exemplu, cărămizi pentru pardoseli — 1 260 000 bucăți, aproape 60 000 mp plăci azbociment etc. La complexele de păsări de la Rojiște și Brădești, deși o parte din halele pentru găini viitoare s-au terminat, instalațiile sanitare, electrice și de ventilație s-au executat numai în procent de 40 la sută. Ca urmare a reproiectării obiectivelor sunt necesare câte 72 baterii pentru fiecare complex, pentru care la data actuală nu există repartiții și nici posibilități de aprovizionare integrală, cu excepția a 36 bucăți la asociația Brădești. La complexele de creștere a puilor Negoiești și Coșoveni, lucrările de execuție au întîrziat datorită, pe de o parte, organizării defectuoase a muncii din partea I.R.U.M.P.C., cit și lipsei unor materiale ca plăci de azbociment, cărămidă, ciment și altele. Din această cauză, la Negoiești, deși pînă la 31 decembrie 1970 trebuia să se termine patru hale, după o întîrziere de șase luni față de termenul fixat s-au realizat doar două hale. Aceeași situație se constată și la complexul de la Coșoveni, unde s-a dat în funcțiune doar o jumătate de hală față de două cît se prevăzuse pînă la finele trimestrului I 1971. De altfel, la asociația Coșoveni nu s-a întocmit nici pînă în prezent documentația tehnică modificatoare pentru profilarea producției și creșterea puilor de carne. Din cauza acestor întîrzieri, popularea halelor cu pui nu s-a făcut la termenele stabilite, planul de livrare pe acest an fiind pus sub semnul întrebării. In trimestrul N a.c se vor realiza noi obiective, printre care îngrășătoria de tineret bovin și complexul de vaci de lapte Băilești. La ambele obiective lucrările au început cu intîrziere, ca urmare a nerespectării termenului de predare a documentației și tatonării amplasării construcțiilor. Pe lîngă acestea, pe șantier nu există forță de muncă suficientă, iar aprovizionarea cu unele materiale este deficitară. Deși termenul de construire a fînarelor a expirat odată cu efectuarea primei coase la lucernă, din cele 216 fînare prevăzute a se executa, au fost terminate 124, un număr de 57 se află în curs de execuție, iar 35 nu au fost atacate încă. Dintre cooperativele agricole care nu s-au îngrijit să execute aceste obiective amintim : C.A.P. Giurgița cu trei fînare, Rast cu două, Dobridor, Verbița, Beloți și multe altele cu cite un fînar. Rezultate nesatisfăcătoare s-au înregistrat și în acțiunea de tăvănire a grajdurilor. Au fost tăvănite 875 grajduri, alte 125 se află în curs de execuție, iar la 146 nu au început lucrările. Recepționarea investițiilor reprezintă o operațiune de maximă importanță care trebuie să se efectueze în cel mai scurt timp de la darea în folosință a obiectivelor. Sunt cazuri cînd unele construcții s-au dat în folosință de ani de zile și au început să se degradeze, iar comisiile în drept nu au efectuat lucrările de recepție. Așa este cazul celor 11 salarii din asociațiile intercooperatiste, la care nu s-a efectuat recepția pînă în prezent și nu se cunoaște o situație exactă a cheltuielilor investite, existînd o neconcordanță între sumele înregistrate în contabilitate și devizele de lucrări întocmite la fața locului. De asemenea, complexul de ingrășare a berbecuților Filiași, care s-a dat în folosință încă din anul trecut, nu și-a materializat toate obiectivele cuprinse în proiect (alimentarea cu apă, pavilionul utilitar etc), construcția fiind exploatată necorespunzător. Dacă pentru aceste stări de lucruri conducerea Băncii pentru agricultură și industrie alimentară a luat unele măsuri —, ce-i drept cam timide, — în viitor, pe baza prevederilor instrucțiunilor în vigoare, suntem obligați să sancționăm anumite unități prin trecerea creditelor respective la restanțe și imputarea dobânzilor penalizatoare celor ce se fac vinovați. O răspundere deosebită pentru prevenirea situațiilor de natura celor relatate, revine, în primul rînd, beneficiarilor de investiții și constructorilor, care sunt obligați să respecte întocmai termenele prevăzute pentru efectuarea lucrărilor la un nivel calitativ superior. Este absolut necesar ca aprovizionarea cu materiale pe șantiere să fie în atenția tuturor celor interesați și să se tragă la răspundere cu toată exigența furnizorii care nu se achită de sarcinile actuale. Apreciem că se impune de urgență trecerea hotărîtă la recepționarea tuturor obiectivelor terminate, cu participarea organelor de specialitate ale forurilor tutelare. Ca mai departe să se urmărească asigurarea condițiilor de exploatare la întreaga capacitate. Este de datoria forurilor tutelare județene — Direcția generală agricolă și Uniunea județeană a C.A.P. — să acorde un sprijin mai substanțial unităților subordonate, prin organele de specialitate din componența acestora, și în aceeași măsură, printr-o exigență sporită să se înlăture practicile greșite din activitatea unităților agricole, în scopul folosirii cît mai eficiente a investițiilor. Investițiile din C.A.P. nu s-au realizat la nivelul potențialului de care dispunem IlIÜÍIHU ilil IHlii lă), Marin Lupu și Ștefan Truică (comandanți ai unităților de pionieri), subsemnatul și alții, mai ales pionierii. S-au făcut amenajări, s-a plantat masiv plop, lemn cîinesc și alți arbori și arbuști, flori. Aș putea da aici o listă lungă cu numele pionierilor care au hărnicit cu spor, cu cetățenii care, treptat, au prins a înțelege nevoia de a nu lăsa vîntul, nisipurile și mărăcinii să-și facă mendrele pe vatra satului. Au apărut plopi viguroși, gardul viu, îngrijit, tăiat și aliniat se dezvoltă frumos. La căminul cultural și la școală s-au făcut lucrări însemnate. Personal, cred că exemplul faptic e „molipsitor“ și „optica“ liștevenilor, în viitor, va înclina mai decis către aportul concret la gospodărirea și înfrumusețarea localității. Și, în privința aceasta, o spun cu toată convingerea, mai sunt multe de făcut; căci, cândva, „Liștea“ însemna „mocirlă“, iar fața satului nu se schimbă stînd cu mîinile în sta și așteptînd vreo minune de sus... SEVER MAGHERESCU profesor, Școala generală Lișteaua Neglijența și nepăsarea sínt la ele acasă Este o vorbă românească i „Omul sfințește locul!“. Nu s-ar putea spune că la noi, în comuna Sadova, nu sînt oameni gospodari. S-au obținut unele realizări obștești valoroase. Și totuși, acum — sub ochii, parcă indiferenți ai atîtor intelectuali, organe locale, gospodari — persistă o serie de neglijențe ce tind să strice și ce s-a creat bun. Parcul comunei, singurul loc de odihnă al sătenilor, arată ca o veritabilă junglă (n.r. priviți, spre convingere, imaginile foto din text , lăsat la voia întîmplării, aici a crescut o vegetație luxuriantă, rebelă, care-i face de nepătruns). Ciulinii, cucuta și alte buruieni tronează nestingherite. Arbori bătrini, uscați de cîțiva ani și uitați aici, accentuează aspectul dezolant. Și cînd te gindești că în comună funcționează și Ocolul silvic Sadova !... In mijlocul acestei prețioase „oaze“ ignorate din „Pustiul Sadovei“ se ruinează, cu fiecare zi, edificiul teatrului de vară — în timp ce duminica și în alte zile festive sute de cetățeni forfotesc inutil pe asfaltul șoselei, dînd de lucru organelor de la miliția circulației... Se vorbește că accesul în parc a fost interzis din dispoziția șefului de ocol silvic (! ? ) Ar fi timpul ca organele locale, sprijinite unanim de săteni, să iasă din această stranie inerție, să dea un aspect mai gospodăresc comunei, să readucă în stare de folosință parcul și alte obiective de larg interes obștesc, spre folosul ma^m*^Brian popa țăran^reperator — Sadova M . Edificii destinate... ruinei sau uzului obștesc Ca locuitor al comunei Plenița sînt nemulțumit de unele aspecte ce se manifestă, de multă vreme, în această mare localitate a județului. Mulți consăteni ar dori, prin intermediul ziarului, să afle adevărul în următoarele cîteva probleme : în plin centrul comunei s-a construit o casă de cultură, care nici pînă în prezent nu s-a dat în folosință. Construcția a început prin anul 1954 și s-a terminat efectiv prin anul 1959, cînd s-au montat ferestrele, ușile, burlanele de scurgerea apei și s-au executat tencuielile interioare și exterioare. Această construcție (destul de impunătoare pentru o comună, cel puțin, la timpul respectiv) s-a executat prin contribuția cetățenilor (prin așa-zisa „autoimpunere“) și, pare-se, și cu fonduri alocate de către stat. Valoarea construcției nu s-a amortizat, căci lăcașul culturii a devenit... magazie de cereale pentru C.AJP. din localitate. Pe bună dreptate cetățenii se întreabă : este necesară o asemenea construcție în centrul comunei pentru adăpostirea cerealelor ? In momentul de față clădirea se află într-un stadiu avansat de degradare (cu scînduri la ferestre, fără burlane de scurgerea apei, cu zidurile deteriorate), creînd un aspect deplorabil. Ar fi timpul ca locuitorii comunei să afle de ce această construcție nu este folosită, cine se face vinovat și ce se preconizează pentru viitor (va rămîne tot magazie ? Se va degrada în continuare ?). Ar mai fi de semnalat și alte nedumeriri, sau mai bine-zis anomalii locale. Este cazul alimentării cu apă — lucrare de importanță vitală pentru pleniceni și salutară, ca inițiativă. Ce folos, însă, că servirea populației cu apă decurge la voia întîmplării, o bună parte din lucrări a fost prost executată, altele prost întreținute și, în plus, fîntînile tradiționale au fost abandonate . Pe de altă parte, iluminatul public este foarte defectuos, practic doar cîteva străzi mai centrale sînt (slab) iluminate, iar celelalte abandonate sub acest aspect. Cum pot explica edilii o astfel de anomalie îrtr-o localitate care este racordată la sistemul energetic național încă din anii 1965—1966 ? în centrul comunei, prin demolări, au rămas locuri virane care ar putea fi, cu ușurință, amenajate ca parcuri. Se pare, însă, că Consiliul popular așteaptă vreo „inițiativă“ de la județ pentru aceasta... Avem convingerea că, printr-un interes mai accentuat din partea forurilor locale, cu sprijinul intelectualilor, instituțiilor, prin participarea conștientă a tuturor gospodarilor, Plenița are toate condițiile spre a deveni o așezare de profil urban, frumoasă și înfloritoare. VASILE NAVÎRLIE, coresp. Efortul obștesc de gospodărire și înfrumusețare a localităților este dublat de preocuparea pentru păstrarea și întreținerea obiectivelor? (Urmare din pag. I) \