Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)

1971-07-24 / nr. 8205

* Proletari din toate țările, imitî-vă I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SIMBATA 24 IULIE 1971 ANUL XXVII — NR. 8205­4 PAGINI — 30 BANI Hll In pag. a IV-a Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța Intîlnire cu activul județean de partid După vizitarea întreprin­derilor economice constăn­­țene, în Sala sporturilor din localitate a avut loc o adu­nare cu activul de partid din județ. Adresîndu-se Nicolae Ceaușescu, tovarășului celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­țean Constanța al P.C.R., a spus : loj Avem astăzi plăcutul pri­iubire să vă exprimăm direct, tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru e­­forturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-1 acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, pre­zența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semni­ficații pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului produc­ției industriale pe primul se­mestru al acestui an, a des­fășurării campaniei de recol­tare a grâului și a altor lu­crări agricole, precum și asu­pra unor probleme de inte­res cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județea­nă de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîn­­du-și deplina aprobare și a­­deziunea față de documen­­tele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a mase­lor, , muncesc pentru tradu­cerea lor în viață. Au mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al Comi­tetului P.C.R. din Port, Ale­xandru Tunschi, directorul întreprinderii de rețele elec­trice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedago­gic, Ion Păun, președintele Cooperativei agricole de pro­ducție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea în­treprinderii integrate de lună și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Șan­tierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, luat cuvîntul tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și sub­liniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative uni­tăți industriale ale munici­piului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vi­zitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secre­tarul general al partidu­lui a fost însoțit de to­varășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîl­­cu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Pa­­tilineț și Ion Stănescu. Es­te pentru a doua oară în această săptămînă cînd con­ducători de partid și de stat, în frunte cu secretarul ge­neral al partidului, iau con­tact, în județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndepli­nirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cin­cinal, întîlnirile de lucru ale secretarului general al parti­dului cu colectivele de oa­meni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la des­coperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluțio­narea unor probleme im­portante, de stringentă ac­tualitate și de perspectivă sti­mulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dia­logul secretarului general al partidului cu realizatorii pro­iectului de extindere și mo­dernizare a portului Cons­tanța, cu navigatorii, cu mun­citorii portuari, cu construc­torii de nave. Pe întregul traseu, de la Man­galia Nord și pînă la Cons­tanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tova­rășul Nicolae Ceaușescu ceilalți conducători ai parti­di­dului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni, ovaționează îndelung. Mulțimea flutură stegulețe roșii și tricolore, a­­runcă în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana ofi­cială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se des­fășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și ma­carale a modernei porți ma­ritime românești. în fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, construc­tori navali. Pe o mare pan­cartă este înscrisă urarea „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“. Se aplaudă înde­lung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, for­mată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezin­tă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul su­prem al forțelor noastre ar­mate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în re­vistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt înfățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul actual al lucrărilor și programul eșalonat de dez­voltare a portului și a Șan­tierului naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, îm­preună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față mi­nistrul industriei construc­țiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria cons­tructoare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obi­ective intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi reali­zate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii privind amplasa­rea cât mai rațională a noilor obiective, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redi­­mensionare, și Șantierul na­ (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60 000 de comuni­­ști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comite­tului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guver­nului României socialiste. (A­­plauze puternice). In aceste zile, am vizitat u­­nele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de­mult județul Constanța — încă din anii imediat următori elibe­rării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să a­­preciez marile realizări, trans­formările actinei care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și cul­turii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și o­­rașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile mu­nicipiului și comitetul ju­dețean vor acționa în așa fel incit programul de dezvoltare a șantierelor navale din Con­stanța să se realizeze cel pu­țin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva , mai de­vreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regi­une în care s-a terminat coo­perativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o în­treprindere de stat, o stațiu­ne agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținu­te în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultate­le în zootehnie, cît și în me­canizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricul­tura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în ju­dețul Constanța în dezvolta­rea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activi­tate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea so­cietății socialiste, în trans­formarea României într-o țară cu o industrie dezvolta­tă, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cul­tură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din ju­dețul dumneavoastră vorbesc de­ munca depusă de comu­niști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți muncii, în frunte cu oamenii munci­torii. La fel ca întreaga noas­tră clasă muncitoare, ca în­tregul nostru popor, ei tra­duc în viață neabătut poli­tica Partidului Comunist Ro­mân, ce corespunde interese­lor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, reali­zări și în ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create, oa­menilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dum­neavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoi­toare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu e­­xistă astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al ac­tivității constructive — în in­dustrie, în agricultură, în ce­lelalte domenii ale vieții so­ciale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările parti­dului și statului pentru creș­terea bunăstării Viața demonstrează poporului, ca tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt în­chinate omului, făuririi ferici­rii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări co­muniștilor, muncitorilor, ță­ranilor, intelectualilor, tutu­ror locuitorilor din munici­piul și județul Constanța pen­tru felul cum au realizat sar­cinile cincinalului care a tre­cut, pentru rezultatele obținu­te în primele 6 luni ale nou­lui cincinal. (Aplauze prelun­gite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Județului Cons­tanța îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șan­tierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile ini­țiale ale cincinalului. Șantie­rul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone și, în același timp, să în­ceapă construirea unui vas de­­ 150 000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răs­pundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor mă­surilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a munici­piului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii adminis­trative, a specialiștilor, a tu­turor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deo­sebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oa­menii muncii, colectivul șan­tierului naval să poată înde­plini în cele mai bune condi­ții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Constanța va realiza în în­tregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și in­ginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor­ (Aplauze puternice). In agricultură, județul Cons­tanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Cons­tanța­­ va continua, deci și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupă­rile pentru dezvoltarea agri­culturii. Sîntem convinși că țărănimea cooperatistă, mun­citorii din agricultură, specia­liștii, organizația de partid a județului, vor munci în­ așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cîte știu, tovarășul Vîlcu" și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o pro­ducție de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10 000 k­g la hec­tar și cu acest prilej tova­rășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 25. 000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva­ mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o con­tribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bună­stării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din ju­dețul Constanța succese tot mai mari în realizarea aces­tor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici pri­vind pregătirea cadrelor, pre­cum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoș­tințe, de cultură a tuturor oa­menilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofi­țerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să re­venim asupra măsurii pri­vind concentrarea într-un singur loc a școlilor de ma­rină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să re­zolvăm rapid această pro­blemă. Desigur, probleme de pre­gătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preo­cupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și­­ pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în a­­cest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvol­tării activității noastre în di­ferite domenii. Ceea ce tre­buie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa di­ferite cursuri sau școli, să a­­sigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conștiincios toate sarci­nile ce le revin. Pe­ măsură ce­­ trec anii, societatea noas­tră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadre­lor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central pri­vind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul măsurilor a­­doptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătățirea activității ideo­­logico-educative în rîndul ti­neretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revolu­ționar , am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea so­cietății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate , ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condi­țiile pentru a trece la edifi­carea societății comuniste. Toate aceste etape ale dez­voltării noastre sînt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind di­ferite domenii de activitate, toate sferele vieții sociale. Și procesul de dezvoltare a­ in­dustriei și agriculturii este un proces revoluționar. El in­cumbă dezvoltarea și intro­ducerea în producție a științei și tehnicii celei mai înaintate. Mersul nostru înain­te presu­pune, în același timp, trans­formarea omului ; nu se poate concepe făurirea societății co­muniste fără transformarea revoluționară a omului, fără ca omul, care constituie­­ figu­ra centrală a societății comu­niste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluționar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de ac­tivitate este o luptă revoluțio­nară. Noi sîntem revoluționari și trebuie să rămînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem comuniști ! (A­plauze puternice). Doresc să remarc cu satis­facție că atît în cuvîntul to­ (Continuare In pag. a II-a) I I.A.S. din județul Dolj au încheiat recoltatul griului Timp de aproape trei săptămini, lucră­torii întreprinderilor agricole de stat din județul Dolj s-au aflat într-o continuă întrecere pentru a strînge la timp și fără pierderi recolta de grîu. La sfîrșitul aces­tei importante campanii, bilanțul muncii este îmbucurător. Toate întreprinderile agricole de stat au asigurat în hambare recolta de grîu de pe cele 17 000 de hec­tare. Cele mai mari suprafețe au fost re­coltate la I.A.S. Segarcea — 4290 hectare, I.A.S. Robănești — 3586 hectare, Giubega — 4350 hectare și I.A.S. Breasta — 2867 hectare. Producțiile medii obținute de întreprinderile agricole de stat din jude­țul nostru sînt cu mult peste cele plani­ficate. Așa de pildă, I.A.S. Robănești a obținut peste media planificată cîte 661 kg grîu la hectar, I.A.S. Băilești — 585 kg, I.A.S. Segarcea — 400 kg și I.A.S. Giubega — 318 kg. La executarea, într-un timp relativ scurt, a lucrărilor de recoltare a contri­buit, în mare măsură, modul de organi­zare a muncii bazat pe întrajutorare între fermele agricole din cadrul aceleiași în­treprinderi cît și între întreprinderile a­gricole de stat, prin dislocarea forței mecanice acolo unde s-a simțit nevoia. Paralel cu recoltatul, mecanizatorii au intensificat munca pentru eliberarea de paie a terenurilor și executarea, în ace­lași timp, a arăturilor de vară. Numai în timpul campaniei de recoltare au fost executate arături pe aproape 12000 hec­tare și s-au însămînțat, totodată, cu cul­turi duble 9000 hectare. Față de depășirile mari de producție, întreprinderile agricole de stat din ju­dețul Dolj contribuie la fondul central al statului cu cantități tot mai sporite de grîu. I.A.S. Robănești, de exemplu, după îndeplinirea obligațiilor contractuale a mai livrat, în plus, încă 2 000 de tone, ca urmare a depășirii producțiilor medii. în următoarele zile, efortul lucrători­lor întreprinderilor agricole de stat este îndreptat spre realizarea integrală a ară­turilor de vară și a pregătirii terenului pentru viitoarea campanie de însămîn­­țare a griului. O replică fi­rească a creș­terii exigenței beneficiarului , un ultim și ri­guros control a­­supra mașinilor livrate de la Uzina „7 No­iembrie" Cra­iova Fapta lor se cheamă: eroism . La redacție am primit o scrisoare cu indicativul „expres“, gi expediată de secretarul comitetului comunal de partid și |e primarul comunei Țuglui, tovarășul P. P. Andrițoiu. însuși si scrisul tremurat indică emoția și febrilitatea cu care au și fost așternute aceste rînduri. f§ „Consider că este de datoria mea — precizează expedito­­ri­­ul — să scriu redacției, pentru a face publică dovada de §3 spirit de sacrificiu și de abnegație patriotică a citorva cetă­­­­­țeni din comuna noastră, în înfruntarea cu greul, riscul și­­­ neprevăzutul“. g. Faptele sînt următoarele : duminică 11 iulie 1971, în jurul­­ prinzului, de undeva, dinspre pădure, oamenii comunei au­­ observat ridicîndu-se nori groși de fum. Tot satul a intrat­­ în alertă, dîndu-și seama că un eventual incendiu poate­­ distruge cele peste 600 de hectare de pădure cît și roada­­ bogată a cîmpurilor cooperativei. O mașină cu un veritabil 1g detașament de intervenție s-a deplasat cu maximă urgență p la fața locului. Incendiul se declanșase, focul cotropise deja le peste 1200 metri patrați de pădure și amenința să se întindă­­ vertiginos. Sfidînd greutățile ori teama, demonstrînd un­­ înalt spirit cetățenesc, cei veniți la fața locului au interve­­­­nit fără șovăire, folosindu-se de lopeți, cazmale, crengi doș­ii picate în grabă. S-a acționat de-a dreptul eroic, în această d 3 înfruntare evidențiindu-se în mod cu totul deosebit cetă­­­­­enii Andrei Truică, Traian Vasilcoiu, Tudor Mitroi, Păun­­ Negrea și alții. Incendiul a fost, în cele din urmă, izolat și re­stins, o avuție considerabilă fiind astfel salvată de la o f§­rieire sigură. 1] Participanții la această încleștare merită toate felicitările , pentru înaltul lor devotament față de avutul obștesc, pentru fi minunata lor conștiință de comuniști și cetățeni. Pe tova­­­­rășul Petre Andrițoiu și pe ceilalți conducători ai organelor­­ locale de partid și de stat îi felicităm pentru că au știut să­­ organizeze atît de bine acțiunea respectivă și că au reușit­­ să sădească în conștiința țăranilor cooperatori din Țuglui , asemenea frumoase calități morale. Inovații și invenții valoroase In­ cadrul con­cursului de inova­ții și invenții or­ganizat la nivelul Departamentului de poștă și teleco­municații, specia­liștii din unitățile Direcției județene de poștă și teleco­municații Dolj au reuțit să ocupe un loc fruntaș în în­trecerea pe țară. Contribuția unor inovatori cum sunt­ ­­ ­ Marin Valeriu Răvulescu, Corcodel, Mihai Paciugă, Gh. Diaconescu, Gri­­gore Mihăiță și­ al­ții, s-a materializat într-o seamă de i­­novații și invenții valoroase cum sunt: Centrală telegrafică manuală de 10 li­nii, boxă de verifi­care a joncțiunilor interurbane, ampli­ficator tranzistori­zat pentru bobina Isiky, opritor elec­tric automat pen­tru teleimprimatoa­re la distanță etc. Aceste inovații și invenții contribuie la obținerea unor economii în valoa­re de circa 1,5 mi­lioane lei. Ing. M. ISTRATE șeful secției tehni­ce. Oficiul munici­pal Craiova de poș­tă și telecomuni­cații • SIMPOZION PE TEME EDUCATIVE Din inițiativa Comitetului municipal U.T.C., la Craio­­­va a avut loc un simpozion pe teme de educație moral­­cetățenească. Cu acest pri­lej au făcut expuneri tov. procuror Ilie Diță și dr. Mi­hail Toge. Cele peste 100 de tinere fete din cadrul coo­perativei „Arta populară“, prezente la această mani­festare, au urmărit cu mult interes expunerile făcute. • ATELIER DE ELEC­­TRODEPUNERI La Combinatul chimic se fac ultimele finisări, înain­tea începerii probelor teh­nologice, la un nou atelier de electrodepuneri în care se vor executa acoperiri metalice cu crom și zinc. Prin intrarea în funcțiune a acestui atelier, care a fost dotat cu instalații și utilaje de mare randament, se ur­mărește sporirea volumului de piese recondiționate ca bucșe, plângere, matrițe etc, care necesită să fie aduse la cotele inițiale. I­N VERNISAJ Aseară, la Casa de cultu­ră a studenților din Craiova, a avut loc vernisajul expo­ziției de grafică a studenți­lor Valentin Buzăverde Paul Segal, Expoziția cuprin­șă de un număr însemnat de caricaturi, dezvăluind dispo­nibilitățile multiple ale celor doi expozanți. Turneul ifăter și a fi organ de Lupte ereco-romani. Ieri, în „Sala sporturilor“ din Craiova, au început întrecerile turneului internațio­nal pe categorii de greutate, organizat' de Federația română de specialitate în colabo­rare cu C.J.E.F.S. Dolj. Participă repre­zentativele de tineret și juniori , ale Româ­­­niei, Bulgariei, Iugoslaviei și o selecționată orașului Slatina. Regretabilă absența luptătorilor antrenorului craiovean Ilie Ma­­rinescu, cărora conducerea clubului „Elec­­troputere“ nu le-a putut asigura partici­parea. Iată rezultatele tehnice din primul tur, disputat pînă la ora închiderii ediției. Cat. 57 kg : Ghiorghiev (Bulgaria) b.p. Panteli­­mon (România), Mataruga (Iugoslavia) b.p Mocanu (R), Păun (R) b.p. Duli­ă (R) ; cat. 52 kg : Răduț (R) b.p. Neagu (R), Petcov (R) tuș la Stan (R), Stroe (R) b.p. Stepa­­novici (I) ; cat. 74 kg : Fișcutea­nu (R) —­­Preuțu (R) descalificați: Tabachi (I) — Dreș­­canu (R) descalificați Șerban (R) b.p. Hris­­tov (B) ; cat. 62 kg : Popov (B) b.p. Ciutan (R), Alionescu (Slatina) b.p. Jugănaru (R), Vîrtosu (R) cîștigă prin descalificare la Szabó (R) ; cat. 68 kg : Bîceniov (B) b.p. Mi­hai Nicolae (R). GEORGE DINU, coresp.

Next