Inainte, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8264-8290)
1971-10-27 / nr. 8286
Imi propun mă refer, în articolul de față, la modul în care comitetul de partid a antrenat pe comuniști, pe ceilalți locuitori ai comunei Țuglui să participe la cîteva acțiuni menite să ducă la dezvoltarea vieții econo*mil<ei social-culturale a comunei. Timp de mai bine de 20 de ani, pe drumul comunal ce leagă satele Livezi și Jiul, în lungime de 6 km, a proape de fiecare dată numărul celor ce participau la muncă Întrecea cifra de 120 de oameni. Și dacă socotim că satul respectiv numără doar 150 de familii, avem imaginea faptului că aproape din fiecare, un om răspundea prezent la această importantă lucrare, întreaga acțiune s-a desfășurat sub îndrumarea competentă a comunistului Marin B. Vasilcoiu, cantonierul comunal. Cei care au pus umărul cu nădejde au fost în primul rînd comuniștii, al căror exemplu a fost urmat de majoritatea locuitorilor. Toți au dat dovadă de o inaltă conștiință cetățenească, știind că, această importantă acțiune este în folosul satului lor. Participarea masivă a cetățenilor a făcut ca valoarea lucrării, estimată la circa 270 000 lei, să fie cu mult redusă. Spre exemplificare, pentru construirea acestui drum, fondurile alocate de către Consiliul popular județean au fost de 50 000 lei iar economiile realizate prin munca patriotică a cetățenilor s-au ridicat la peste 215 000 lei. Un alt argument care confirmă roadele muncii politice dusă de organizațiile de bază precum și hărnicia și conștiința înaintată a locuitorilor comunei noastre este și faptul că, față de cele 522 zile contribuite în muncă planificate, s-au efectuat de fapt peste 2000. Mai trebuie adăugat că, pe acest drum s-au mai construit trei poduri în valoare de 12 000 lei, la care s-au realizat economii de aproape 5 000 lei, reprezentînd materialele procurate din resurse locale și manopera efectuată prin muncă patriotică de către cetățeni. In realizarea acestui obiectiv existat o strînsă conlucrare înatre consiliul popular comunal și conducerile celor două C.A.P.-uri din comuna Țuglui. S-a primit un sprijin concret din partea Inginerului șef Fabricii de zahăr Podari, Băulnică Pitiș, fiu al satului Jiul, și a conducerii C.A.P. Livezi, care ne-au pus la dispoziție unele utilaje, precum și material pietros. Printre obiectivele realizate prin muncă patriotică în comuna noastră se mai numără amenajarea unui parc în suprafață de 500 mp In jurul căminului cultural, plantarea de pomi ornamentali, amenajarea unor alei și împrejmuirea lui cu gard viu renovarea și amenajarea dispensarului uman, care oferă acum condiții excelente pentru desfășurarea activității cadrelor medico-sanitare. Comitetul comunal de partid și organizațiile de bază, prin comuniștii care se află zi de zi în mijlocul sătenilor, vor mobiliza tot mai larg să participe cu întreg elanul la înfrumusețarea și gospodărirea satelor ce compun comuna noastră. P. ANDRIȚOIU secretarul comitetului comunal de partid Țuglui Fermitate în îndeplinirea hotărîrilor adunările nnadoptate de partid s-au făcut nici un fel de lucrări de întreținere. Practic, el dispăruse de pe harta comuna deoarece cu ani în urmă, pe o bună porțiune din lungimea sa (aproximativ 3 km), au fost amenajate, de-o parte și de cealaltă, orezăriile celor două C.A.P.-uri din satele Glod și Livezi. In acest fel, apa dirijată de canale s-a infiltrat continuu și a inundat porțiunea de drum amintită, astfel că nu se mai putea circula decit cu c. piciorul și numai pe diguri. La adunarea generală a organizației de bază a brigăzii din satul Jiul, ce aparține de C.A.P. Glod, s-a făcut propunerea de refacere a acestei șosele, propunere reluată la conferința comunală de partid și trecută ca sarcină în planul de măsuri adoptat cu acest prilej. Biroul comitetului comunal de partid s-a străduit să dea curs acestei propuneri. Prin membrii de partid aleși în conducerea treburilor obștești s-a trecut la traducerea în fapt a acestei hotărîri. După cum se știe, practic, de problemele edilitar-gospodărești se ocupă consiliul popular al comunei. Fără a i se substitui, biroul comitetului comunal de partid a ajutat efectiv realizarea acestei acțiuni printr-o susținută activitate politică de masă dusă de către organizațiile de bază de la consiliul popular și din brigada de cîmp din satul Jiul. După pregătiri corespunzătoare, acțiunea a început în luna decembrie anul trecut, întreruptă în perioada de iarnă, lucrarea a fost reluată în primăvară și continuată pe timpul verii pină cînd șoseaua a căpătat, cu adevărat, aspectul unui drum viabil. La chemarea organizațiilor de bază și a consiliului popular au răspuns prezent, duminică de duminică, sau în alte zile ale săptămînii cînd nu s-a putut lucra în cîmp, zeci de cetățeni ai satului respectiv, începînd cu tinerii de 15 ani pînă la bătrânii trecuți de vîrsta de 70 de ani. Pe acest adevărat șantier, a . Trotuarele de la Cerăt Copiii din fotografia noastră n-au nevoie să pășească pe partea carosabilă a șoselei pentru un motiv foarte simplu : la Cerăt există trotuare din dale de beton amenajate pentru circulația pietonală. Realizarea, de dată recentă, se datorește inițiativei luate de consiliul popular comunal și contribuției însuflețite a locuitorilor comunei, în frunte cu deputații din rîndul cărora cităm pe Greblă Silviu, Marinescu Gheorghe, Pădeasu Dumitru. Pînă la finele anului, la Cerăt vor fi amenajate trotuare pe 5000 mp. Indiscutabil, inițiativa se cere urmată și în alte localități. Posibilități există necesar însă și un dram de interes... Ghici ghicitoarea Știți ce Întreprindere se află în fundul curții ? Vă spunem noi : O.C.L. metalochimice, mobilă, materiale de construcții și combustibil Craiova. Sînteți îndreptățiți să nu știți, pentru că firma întreprinderii e pusă undeva pe un zid in curte. Pentru a nu mai stîrni nedumeriri și căutări zadarnice, bănuim că O.C.L.-ul respectiv își va pune firma mai în văzul lumii. SPORT Campionatul județean de fotbal In etapa de duminică (a VII-a) s-au înregistrat următoarele rezultate : Comerțul ■ U.R.A. 2—2; Constructorul — C.F.R. 0—1; Bistreț — Filiași 5—1 ' Metalul — Bîrca 1—1 ; Panificația — Podari 3—1; Prog. Gorgea — Piești 6—0 ; Segarcea — Dăbuleni Dunăreni — Cîrtea 2—0 ; Chimia — Voința 0—2 ; Confecția 3—0 — Betonul 0—1; Electrocentrala — Rast 4—1; Siliștea Crucii — Aripile 1—3 ; Maglavit — Victoria 0—3 ; Bănești — An. Goicea 3—0 ; Afumați — Cetate 2—1; Covei — Seaca de Cîmp 8—1. CLASAMENTE SERIA I SERIA A II-a 1. C.F.R. 7 700 34— 2 14 1. Victoria 7 7 0 0 30— 2 14 2. Pr. Goicea 7 6 0 1 32— 5 12 2. Voința 7 5 2 0 33— 5 12 3. Construct 7 6 0 1 28— 5 12 3. Băilești 7 4 3 0 16— 6 11 4. Metalul 7 5 20 18— 6 12 4. U. Goicea 7 4 2 1 20- 7 10 5. Bistreț 7 4 12 25—10 9 5. Aripile 7 4 12 17—10 9 6. Segarcea 7 4 0 3 15—14 8 6. Chimia 7 4 0 3 16—14 8 7. Bîrca 7 3 1 3 9—11 7 7. Afumați 7 4 0 3 12—17 8 8. Dăbuleni 7 3 1 3 14—19 7 8. Electrocen. 7 3 13 13—21 7 9. U.R.A. 7 2 2 3 12—Í4 6 9. Covei 7 2 2 3 17—21 6 10. Comerțul 7 2 2 3 11—17 6 10. Betonul 7 1 4 2 9—16 6 11. Panificația 7 2 1 4 16—19 5 11. Confecția 7 2 14 6— 7 5 12. Filiași 7 2 14 9—20 5 12. Seaca 7 2 14 11—19 5 13. Dioști 7 12 4 5—21 4 13. Siliștea 7 2 0 5 10—23 4 14. Dunăreni 7 10 6 6—23 2 14. Cetate 7 115 5—15 3 15. Podari 7 10 6 6—30 2 15. Maglavit 7 115 8—19 3 16. Circea 7 0 16 5—29 1 16. Rast 7 0 16 6—27 1 Campionatul republican de fotbal al juniorilor S.S.E. Craiova — Metalul Hotărât lucra, victoria pei craiovene, clasată pe echiprimul loc în seria a V-a a campionatului republican de fotbal, confirmă, încă o dată, seriozitatea și sîrguința cu care formația pregătește fiecare partidă. Intiluind o echipă ambițioasă, cu cîteva valori individuale, elevii prof. Popescu Eugen se lansează cu mult aplomb în atac și, folosind cu predilecție cele două extreme, dau partidei o notă ridicată, cu momente pline de virtuozitate tehnică. Spectatorilor li s-au oferit faze subtile, spectaculoase, pline de dinamism. Pe fondul unui asemenea joc, craiovenii reușesc deschiderea scorului !n min. 11 prin Mirea, care trimite cu capul balonul la .Rădăcina barei. Tr. Severin . 2—1 (1—1) Mehedințenii se regrupează și, temperînd cu tate atacurile dezlănțuite lucidiale gazdelor, lansează contraatacuri periculoase dintre care unul nu poate fi oprit decît cu prețul unui henț în careu, transformat impecabil de Olteanu în min. 17. După pauză, meciul se desfășoară în același tempo susținut. In min. 47, Pomană stabilește scorul final de 2—1, în cadrul aceleiași competiții, după un joc presărat cu multe durități, Universitatea Craiova a reușit o victorie la limită cu 2—1 (1—0), în întîlnirea cu C.I.L. Tg. Jiu. La Calafat, Dunărea — Olimpia ; 2—1 (CI—0), iar la Petroșani, Jiul — Electroputere s 2—1 (0—1). GH. DRAGHICI coresp. Conștiința datoriei (Urmare din pag. 1) mai apoi dusă la îndeplinire, a realizării unei stații de impregnare cu vid și presiune, singura la ora actuală în țara noastră. In felul acesta s-a creat posibilitatea reparării, peste prevederile planificate, și a altor locomotive venite de la diferite depouri din țară. „Ne-am gîndit și la reducerea normei de imobilizare, între revizii, a locomotivelor și la organizarea și folosirea rațională a forței de muncă — spunea ing. Nicolae Stanciu II. De aceea, am trecut la organizarea lucrului în trei schimburi, dată fiind și capacitatea redusă a halei. De la 1 octombrie a.c., revizia locomotivelor Diesel-electrice se face pe baza unei norme de timp, aspectul comportînd o înlăturare mai operativă a deficiențelor și planificare și o urmărire mai ușoară a reviziilor și reparațiilor“, într-una din halele depoului, l-am întilnit pe maistrul comunist Alexandru Dincă, autor al mai multor inovații și raționalizări: „îmi place să caut, să găsesc soluțiile cele mai originale — ne relata — care să ducă la ușurarea efortului fizic și la obținerea unor economii. Ce poate fi mai frumos decît să descoperi ceva nou, să-l promovezi cu curaj și să constați că dă rezultate bune, uneori nesperat de bune? M-am gindit, spre exemplu, că ar fi bine să nu mai apelăm la serviciile unei locomotive de manevră și am făcut o stație electrică de proporții reduse. La fel am procedat și cu un convertizor electric, care se importa și costa mai bine de 5000 lei. Am propus în locul lui un alt dispozitiv, confecționat cu piese de-ale noastre, românești, care costă mai puțin de 200 lei“. Adăugind la toate acestea acțiunile întreprinse de comitetele de partid și de sindicat pentru propagarea, prin intermediul gazetelor de perete și a altor mijloace de propagandă, a ideii de economisire a combustibilului, vom avea imaginea preocupărilor stăruitoare ale unui colectiv de ceferiști, harnic și priceput, pentru a găsi cele mai potrivite cărei metode care să conducă în final la continua perfecționare a activității economice într-o unitate, de asemenea importanță pentru transportul feroviar, cum este Depoul de locomotive C. F. St. Craiova. ® A nu se confunda strada cu tomberonul 'Anotimpul rece a venit, dar înghețată se consumă pe luptelea. Iar ambalajele — de ce să n-o recunoaștem ? — se aruncă direct pe trotuare de către cei certați cu bunul simț. Pentru asemenea fapte, nimeni nu le spune nimic. Dar nu numai despre ambalajele de Înghețată este vorba, ci despre tot felul de resturi pe care le întilnim la tot pasul și care vădesc un adevăr și anume acela că 11 unor oameni curățenia orașului le este mai mult decât indiferentă. _____________________ Probabil că altfel ar sta lucrurile dacă s-ar lua măsuri în consecință împotriva celor care împestrițează străzile și trotuarele cu ce le prisosește prim buzunare și prin sacoșe. Dacă s-ar aplica niște amenzi celor ce nu respectă curățenia orașului, de bună seamă că mulți craioveni ar rămîne pe gindiuri și s-ar dezbăra de prostul obicei de a confunda strada cu tomberonul. Ce ziceți, tovarăși de la I.G.O. ? ® Ai cui „au fost“? Pe acești știuleți de porumb „culeși“ pe șoseaua Rast-Băilești de către fotoreporterul nostru M. Vasile nu scria ai cui stat Că să lămurim dilema, precizăm că au fost ai C.A.P. „7 Noiembrie" din Bănești și au fost risipiți — ei și încă mulți știuleți — din vina celor ce transportă porumbul de la cîmp în păture, care umplu anapoda remorcile și autocamioanele în așa fel incît la cei mai mic hop știuleți își iau... zborul pe șosea, spre bucuria rozătoarelor și a... trecătorilor. Cui anume trebuie să mulțumească găsitorii ? Dar membrii cooperatori cărora din neglijență li se diminuează realizările ? UN FIU AL MELEAGURILOR OLTENE: Constantin Agiu (1891,1961) Se împlinesc în curînd 80 de ani de la nașterea lui Constantin Agiu, vechi militant al mișcării muncitorești din țara noastră, activist de frunte al Partidului Comunist Român. Constantin Agiu s-a născut la 5 noiembrie 1891, în comuna Cetate din județul Dolj, într-o familie de țărani săraci. Din această cauză, asemenea altor copii de oameni nevoiași, la o vîrstă extrem de fragedă, a trebuit să părăsească școala pentru a învăța meseria de tîmplar. Mediul social în care trăia, exploatarea nemiloasă la care era supus l-au făcut să înțeleagă că locul său nu putea fi decît în cadrul organizațiilor revoluționare. Astfel, în anul 1915, el devine membru al Partidului Social-Democrat, începînd o vastă activitate revoluționară. Anii în care Constantin Agiu s-a încadrat în mișcarea muncitorească, coincideau cu anii primului război mondial, cînd masa muncitoare din România a desfășurat puternice acțiuni revoluționare, antirăzboinice. In această perioadă, Constantin Agiu contribuie la tipărirea și difuzarea presei revoluționare, a manifestelor socialiste, în timpul unei misiuni de difuzare a manifestelor, pe care o îndeplinea la Tr. Severin, este prins, arestat și trimis sub escortă la București, sub acuzația de „activitate comunistă". Pe drum evadează. De aici înainte va desfășura o vastă activitate conspirativă, contribuind la tipărirea și difuzarea materialelor de propagandă prin care masele populare erau mobilizate la puternice acțiuni revoluționare. Crearea, în mai 1921, a Partidului Comunist Român a dat un puternic imbold activității revoluționare desfășurate de Constantin Agiu. El este implicat în faimosul proces din Dealul Spirii, înscenat de autoritățile burghezo-moșierești delegaților la Congresul I al P.C.R. în urma procesului. Constantin Agiu este condamnat la 8 ani închisoare și întemnițat la Doftana, de unde va fi eliberat abia în anul 1929. După eliberarea din închisoare, Constantin Agiu s-a situat, alături de alți militanți ai partidului, în fruntea luptei maselor populare îndreptată împotriva intențiilor claselor exploatatoare de a arunca greutățile crizei economice, din anii 1929—1932, pe umerii celor ce munceau. Ca secretar al Ajutorului roșu și ca membru al Ajutorului muncitoresc român, Agiu participă la mișcarea revendicativă din România acelor ani, în anul 1932, cade din nou victimă măsurilor represive, luate de autorități. Eliberat pentru scurtă vreme, este din nou arestat în noaptea de 13/14 februarie 1933, și întemnițat la Jilava, împreună cu alți conducători și participanți la luptele din anii 1929—1933. După eliberarea din închisoare, Comitetul Central al P.C.R., apreciind activitatea desfășurată de Constantin Agiu, îl însărcinează cu conducerea activității Comitetului regional Oltenia al P.C.R. în această calitate, el a desfășurat o intensă acțiune împotrivă primejdiei fasciste, pentru apărarea integrității teritoriale a țării, a independenței și suveranității naționale , militează neobosit pentru intensificarea activității organizațiilor de partid din întreprinderi și de lrașate. Urmărit de autorități, este arestat și condamnat la 6 luni închisoare. începînd din aprilie 1938, este întemnițat la Doftana. In anii grei ai regimului de dictatură militară-fascistă și ai războiului antisovietic, Constantin Agiu a participat la lupta generală inițiată de comuniști pentru răsturnarea regimului antonescian și ieșirea din războiul hitlerist, pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, pentru o Românie liberă, democratică și independentă. După eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, Constantin Agiu s-a înrolat, sub steagul P.C.R., în vasta operă de făurire a noii societăți, îndeplinind o serie de importante funcții de partid și de stat. A încetat din viață la 19 februarie 1961. Viața și activitatea lui Constantin Agiu rămîne în istoria poporului român ca un exemplu de dăruire și sacrificiu pentru cauza celor mulți, ca un îndemn în muncă pentru realizarea idealurilor sale de comunist consecvent, înflăcărat, dăruit luptei revoluționare. IVAN DAN muzeograf principal la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România memento 2 Expoziția retrospectivă de pictură IFOLIT STRIMBU, deschisă la Muzeul de artă între Orele 10—13 și 17—20. „Patria" (telefon 13850), filmul : OMUL ORCHESTRA, orele 11; 13; Hi 19; 21. „Central“ (telefon 14029), filmul : FRAȚII, orele 11; 13; Ui 19; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul: O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI, (ambele serii) orele 9; 12;15 ; 15,30; 19. „23 August“ (telefon 14448), filmul : ÎNDRĂGOSTIȚII, orele 10; 14; 16; 18; 20. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul] DRAGOSTEA ESTE INTERZISĂ, orele 16; 18; 20. ★ „30 Decembrie“ — Bănești, filmul : TRIPLA VERIFICARE. „Arta“ — Calafat, filmul . FEMEIA SĂ SE TEAMĂ DE BĂRBAT. „8 Mai“ — Filiași, CERUL ȘI IADUL. „Victoria" — Segarcea, filmul: MAGICIANUL FABLIO. MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Micii meșteri mari. Transmisiune de la Expoziția „Tineretul școlar și munca“ deschisă la Palatul Pionierilor. 18.25 Tragerea Proooexpres. 18.30 Handbal feminin s România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). Transmisiune directă de la Cluj. In pauză, la orele 18.55 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV. O întrebare despre tinerețe. Emisiune de Alexandru Stark. 20.50 Telecinemateca. Film artisticii .„PORTE DES LILAS“, 22.25 Teleglob: Teheran. 22.45 Telejurnalul de noapte. 22.55 Fotbal: Cehoslovacia — Țara Galilor. (Campionatul european.). înregistrare de la Praga. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 540 și 228 metri MIERCURI 27 OCTOMBRIE 17,00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,10 Concert de muzică populară. 17,30 Preocupări cotidiene. Industria locală și solicitările populației. 17,40 Uverturi la opere. 18,00 Tribuna politică. Creșterea nivelului politico-ideologic și culturaleducativ. 18,10 Te slăvim Iubită țară, program de cîntece. 18,20 Familie, educație, răspundere. Munca de educație a profesorului diriginte. 18,30—19,00 O dorință, o melodie. JOI 28 OCTOMBRIE 6,00 Buletin de știri. 6,05 Melodii populare. 6,20 Cronică industrială. Folosirea timpului de lucru: 6,30—7,00 Varietăți matinale. MU*TM In următoarele 24 de ore vremea se va răci ușor. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla moderat din sectorul nord-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3 și 8 grade, iar cele maxime între 13 șî 13 grade. Mica publicitate ÎNCHIRIERI De închiriat cameră mobilată centrală intrare separată. Adresați-vă telefon 1625, loco. • (1148) VINZARI Vînd Fiat 850, perfectă stare. Telefon 1534, orele 16,30—21, loco. (1149) OFERTE DE SERVICIU Angajez femeie îngrijire copii 4 ani. Adresați-vă Calea București bloc b.2 scara 3. apartament 8, loct. (1150) ANUNȚ DE FAMILIE Cu profundă durere, Predoamu Ștefan, Dumitru C. Dumitru, Dumitru Florea și copiii Mioara și Dănuț, anunță încetarea din viață a mult iubitei lor fiică, noră, soție și mamă Dumitru Neofița. înhumarea va avea loc joi, 23 octombrie ora 14, la cimitirul Ungureni. (1156) cu sediul în strada Prelungirea Severinului nr. 176 angajează ELECTRICIENI Cei interesați se prezenta la data de jai 30 octombrie 1971, orele 8,00 la FABRICĂ. Fabrica de confecții Craiova ANGAJEAZĂ DE URGENȚA URMĂTOARELE CATEGORII DE SALARIAȚI: asigură aprovizionarea la domiciliu cu următoarele produse : — cartofi cel puțin — 25 bg. — ceapă uscată „ 10 bg. — varză albă „ 25 bg. — rădăcinoase „ 10 bg. Comenzile se vor face la telefon 31020 unitatea nr. 8, bulevardul „23 August", între orele 8—12 și 16—20 zilnic. Pentru transportul la domiciliu se percepe 0,10 lei/kg. — in plus față de prețurile de vînzare.