Inainte, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8264-8290)

1971-10-27 / nr. 8286

Imi propun mă refer, în articolul de față, la modul în care comitetul de partid a an­trenat pe comuniști, pe ceilalți locuitori ai comunei Țuglui să participe la cîteva acțiuni me­nite să ducă la dezvoltarea vie­ții econo*mil<­e­i social-culturale a comunei. Timp de mai bine de 20 de ani, pe drumul co­munal ce leagă satele Livezi și Jiul, în lungime de 6 km, a­ proape de fiecare dată numărul celor ce participau la muncă Întrecea cifra de 120 de oameni. Și dacă socotim că satul res­pectiv numără doar 150 de fa­milii, avem imaginea faptului că aproape din fiecare, un om răspundea prezent la această importantă lucrare, întreaga acțiune s-a desfășurat sub în­drumarea competentă a comu­nistului Marin B. Vasilcoiu, cantonierul comunal. Cei care au pus umărul cu nădejde au fost în primul rînd comuniștii, al căror exemplu a fost urmat­ de majoritatea locuitorilor. Toți au dat­ dovadă de o inaltă con­știință cetățenească, știind că, această importantă acțiune es­te în folosul satului lor. Participarea masivă a cetă­țenilor a făcut ca valoarea lu­crării, estimată la circa 270 000 lei, să fie cu mult redusă. Spre exemplificare, pentru construi­rea acestui drum, fondurile a­­locate de către Consiliul popu­lar județean au fost de 50 000 lei iar econ­omiile realizate prin munca patriotică a cetă­țenilor s-au ridicat la peste 215 000 lei. Un alt argument ca­re confirmă roadele muncii politice dusă de organizațiile de bază precum și hărnicia și conștiința înaintată a locuito­rilor comunei noastre este și faptul că, față de cele 522 zile contribuite în muncă planifica­te, s-au efectuat de fapt peste 2000. Mai trebuie adăugat că, pe acest drum s-au mai con­struit trei poduri în valoare de 12 000 lei, la care s-au realizat economii de aproape 5 000 lei, reprezentînd materialele procu­rate din resurse locale și ma­nopera efectuată prin muncă patriotică de către cetățeni. In realizarea acestui obiectiv existat o strînsă conlucrare în­a­tre consiliul popular comunal și conducerile celor două C.A.P.-uri din comuna Țuglui. S-a primit un sprijin concret din partea Inginerului șef Fabricii de zahăr Podari, Bă­ul­nică Pitiș, fiu al satului Jiul, și a conducerii C.A.P. Livezi, ca­re ne-au pus la dispoziție une­le utilaje, precum și material pietros. Printre obiectivele realizate prin muncă patriotică în co­muna noastră se mai numără amenajarea unui parc în su­prafață de 500 mp In jurul că­minului cultural, plantarea de pomi ornamentali, amenajarea unor alei și împrejmuirea lui cu gard viu renovarea și a­­menajarea dispensarului uman, care oferă acum condiții ex­celente pentru desfășurarea acti­vității cadrelor medico-sanitare. Comitetul comunal de partid și organizațiile de bază, prin comuniștii care se află zi de zi în mijlocul sătenilor,­­ vor mobiliza tot mai larg să par­ticipe cu întreg elanul la în­frumusețarea­­ și gospodărirea satelor ce compun comuna noastră. P. ANDRIȚOIU secretarul comitetului comunal de partid Țuglui Fermitate în îndeplinirea hotărîrilor adunările nn­adoptate de partid s-au făcut nici un fel de lu­crări de întreținere. Practic, el dispăruse de pe harta comu­na deoarece cu ani în urmă, pe o bună porțiune din lungi­mea sa (aproximativ 3 km), au fost amenajate, de-o parte și de cealaltă, orezăriile celor două C.A.P.-uri din satele Glod și Livezi. In acest fel, apa di­rijată de canale s-a infiltrat continuu și a inundat porțiunea de drum amintită, astfel că nu se mai putea circula decit cu c. piciorul și numai pe diguri.­­ La adunarea generală a or­­­­ganizației de bază a brigăzii­­ din satul Jiul, ce aparține de­­ C.A.P. Glod, s-a făcut propu­­­­nerea de refacere a acestei șo­­­­sele, propunere reluată la con­­ferința comunală de partid și­­ trecută ca sarcină în planul de­­ măsuri adoptat cu acest prilej. Biroul comitetului comunal de partid s-a străduit să dea curs acestei propuneri. Prin mem­brii de partid aleși în conduce­rea treburilor obștești s-a tre­cut la traducerea în fapt a a­­cestei hotărîri. După cum se știe, practic, de problemele edi­­litar-gospodărești se ocupă con­siliul popular al comunei. Fără a i se substitui, biroul comite­tului comunal de partid a aju­tat efectiv realizarea acestei acțiuni printr-o susținută acti­vitate politică de masă dusă de către organizațiile de bază de la consiliul popular și din bri­gada de cîmp din satul Jiul. După pregătiri corespunzătoa­re, acțiunea a început în luna decembrie anul trecut, între­ruptă în perioada de iarnă, lucrarea a fost reluată în pri­măvară și continuată pe timpul verii pină cînd șoseaua a căpă­tat, cu adevărat, aspectul unui drum viabil. La chemarea or­ganizațiilor de bază și a consi­liului popular au răspuns pre­zent, duminică de duminică, sau în alte zile ale săptămînii cînd nu s-a putut lucra în cîmp, zeci de cetățeni ai satu­lui respectiv, începînd cu ti­nerii de 15 ani pînă la bătrânii trecuți de vîrsta de 70 de ani. Pe acest adevărat șantier, a­ . Trotuarele de la Cerăt Copiii din fotografia noas­tră n-au nevoie să pășească pe partea carosabilă a șose­lei pentru un motiv foarte simplu : la Cerăt există tro­tuare din dale de beton a­­menajate pentru circulația pietonală. Realizarea, de dată re­centă, se datorește inițiati­vei luate de consiliul popular comunal și contribuției în­suflețite a locuitorilor co­munei, în frunte cu deputa­ții din rîndul cărora cităm pe Greblă Silviu, Marinescu Gheorghe, Pădeasu Dumitru. Pînă la finele anului, la Ce­răt vor fi amenajate trotuar­­e pe 5000 mp. Indiscutabil, inițiativa se cere urmată și în alte locali­tăți. Posibilități există­­ necesar însă și un dram de­­ interes... Ghici ghicitoarea Știți ce Întreprindere se află în fundul curții ? Vă spunem noi : O.C.L. metalo­­chimice, mobilă, materiale de construcții și combustibil Craiova. Sînteți îndreptățiți să nu știți, pentru că firma întreprinderii e pusă unde­va pe un zid in curte. Pen­tru a nu mai stîrni nedu­­meriri și căutări zadarnice, bănuim că O.C.L.-ul respec­tiv își va pune firma mai în văzul lumii. SPORT Campionatul județean de fotbal In etapa de duminică (a VII-a) s-au înregistrat următoarele re­zultate : Comerțul ■­­ U.R.A. 2—2; Constructorul — C.F.R. 0—1; Bistreț — Filiași 5—1 ' Metalul — Bîrca 1—1 ; Panificația — Podari 3—1; Prog. Gorgea — Piești 6—0 ; Segarcea — Dăbuleni Dunăreni — Cîrtea 2—0 ; Chimia — Voința 0—2 ; Confecția 3—0­­ — Betonul 0—1; Electrocentrala — Rast 4—1; Siliștea Crucii — Ari­pile 1—3 ; Maglavit — Victoria 0—3 ; Băn­ești — An. Goicea 3—0 ; Afumați — Cetate 2—1; Covei — Seaca de Cîmp 8—1. CLASAMENTE SERIA I SERIA A II-a 1. C.F.R. 7 7­0­0 34— 2 14 1. Victoria 7 7 0 0 30— 2 14 2. Pr. Goicea 7 6 0 1 32— 5 12 2. Voința 7 5 2 0 33— 5 12 3. Construct 7 6 0 1 28— 5 12 3. Băilești 7 4 3 0 16— 6 11 4. Metalul 7 5 2­0 18— 6 12 4. U­. Goicea 7 4 2 1 20- 7 10 5. Bistreț 7 4 1­2 25—10 9 5. Aripile 7 4 12 17—10 9 6. Segarcea 7 4 0 3 15—14 8 6. Chimia 7 4 0 3 16—14 8 7. Bîrca 7 3 1 3 9—11 7 7. Afumați 7 4 0 3 12—17 8­ 8. Dăbuleni 7 3 1 3 14—19 7 8. Electrocen. 7 3 13 13—21 7 9. U.R.A. 7 2 2 3 12—Í4 6 9. Covei 7 2 2 3 17—21 6 10. Comerțul 7 2 2 3 11—17 6 10. Betonul 7 1 4 2 9—16 6 11. Panificația 7 2 1 4 16—19 5 11. Confecția 7 2 1­4 6— 7 5 12. Filiași 7 2 1­4 9—20 5 12. Seaca 7 2 14 11—19 5 13. Dioști 7 1­2 4 5—21 4 13. Siliștea 7 2 0 5 10—23 4 14. Dunăreni 7 1­0 6 6—23 2 14. Cetate 7 115 5—15 3 15. Podari 7 1­0 6 6—30 2 15. Maglavit 7 115 8—19 3 16. Circea 7 0 1­6 5—29 1 16. Rast 7 0 1­6 6—27 1 Campionatul republican de fotbal al juniorilor S.S.E. Craiova — Metalul Hotărât lucra, victoria pei craiovene, clasată pe echi­pri­mul loc în seria a V-a a cam­pionatului republican de fotbal, confirmă, încă o dată, seriozi­tatea și sîrguința cu care for­mația pregătește fiecare par­tidă. Intiluind o echipă ambițioasă, cu cîteva valori individuale, elevii prof. Popescu Eugen se lansează cu mult aplomb în atac și, folosind cu predilecție cele două extreme, dau partidei o notă ridicată, cu momente pline de virtuozitate tehnică. Spectatorilor li s-au oferit faze subtile, spectaculoase, pline de dinamism. Pe fondul unui asemenea joc, craiovenii reușesc deschiderea scorului !n min. 11 prin Mirea, care trimite cu capul balonul la .Rădăcina­ barei. Tr. Severin . 2—1 (1—1) Mehedințenii se regrupea­ză și, temperînd cu tate atacurile dezlănțuite lucidi­ale gazdelor, lansează contraatacuri periculoase dintre­­ care unul nu poate fi oprit decît cu prețul unui henț în careu, transformat impecabil de Olteanu în min. 17. După pauză, meciul se desfă­șoară în același tempo susținut. In min. 47, Pomană stabilește scorul final de 2—1, în cadrul aceleiași competiții, după un joc presărat cu multe durități, Universitatea Craiova a reușit o victorie la limită cu 2—1 (1—0), în întîlnirea cu C.I.L. Tg. Jiu. La Calafat, Dunărea — Olim­pia ; 2—1 (CI—0), iar la Petro­șani, Jiul — Electroputere s 2—1 (0—1). GH. DRAGHICI coresp. Conștiința datoriei (Urmare din pag. 1) mai apoi dusă la îndeplinire, a realizării unei stații de impreg­nare cu vid și presiune, sin­gura la ora actuală în țara noastră. In felul acesta s-a creat posibilitatea reparării, peste prevederile planificate, și a altor locomotive venite de la diferite depouri din țară. „Ne-am gîndit și la reducerea normei de imobilizare, între re­vizii, a locomotivelor și la or­ganizarea și folosirea rațională a forței de muncă — spunea ing. Nicolae Stanciu II. De a­­ceea, am trecut la organizarea lucrului în trei schimburi, da­tă fiind și capacitatea redusă a halei. De la 1 octombrie a.c., revizia locomotivelor Diesel-e­­lectrice se face pe baza unei norme de timp, aspectul com­­portînd o înlăturare mai o­­perativă a deficiențelor și planificare și o urmărire mai­­ ușoară a reviziilor și reparați­ilor“, într-una din halele depoului, l-am întilnit pe maistrul co­munist Alexandru Dincă, autor al mai multor inovații și rați­onalizări: „îmi place să caut, să găsesc soluțiile cele mai o­­riginale — ne relata — care să ducă la ușurarea efortului fi­zic și la obținerea unor eco­nomii. Ce poate fi mai frumos decît să descoperi ceva nou, să-l promovezi cu curaj și să constați că dă rezultate bune, uneori nesperat de bune? M-am­ gindit, spre exemplu, că ar fi bine să nu mai apelăm la serviciile unei locomotive de m­anevră și am făcut o stație electrică de proporții reduse. La fel am procedat și cu un convertizor electric, care se im­porta și costa mai bine de 5000 lei. Am propus în locul lui un alt dispozitiv, confecționat cu piese de-ale noastre, românești, care costă mai puțin de 200 lei“. Adăugind la toate acestea ac­țiunile întreprinse de comite­tele de partid și de sindicat pentru propagarea, prin inter­mediul gazetelor de perete și a altor mijloace de propagandă, a ideii de economisire a combus­tibilului, vom avea imaginea preocupărilor stăruitoare ale unui colectiv de ceferiști, har­nic și priceput, pentru a găsi cele mai potrivite căr­ei meto­de care să conducă în final la continua perfecționare a acti­vității economice într-o unitate, de asemenea importanță pentru transportul feroviar, cum este Depoul de locomotive C. F. St. Craiova. ® A nu se confunda strada cu tomberonul 'Anotimpul rece a venit, dar înghețată se consumă pe luptelea. Iar ambalajele — de ce să n-o recunoaștem ? — se aruncă direct pe tro­tuare de către cei certați cu bunul simț. Pentru asemenea fapte, nimeni nu le spune nimic. Dar nu numai despre am­balajele de Înghețată este vorba, ci despre tot felul de resturi pe care le întilnim la tot pasul și care vădesc un­­ adevăr și anume acela că 11 unor oameni curățenia ora­șului le este mai mult decât indiferentă. _____________________ Probabil că altfel ar sta lucrurile dacă s-ar lua măsuri în consecință împotriva celor care împestri­țează străzile și trotuarele cu ce le prisosește prim­ buzunare și prin sacoșe. Dacă s-ar aplica niște a­­m­enzi celor ce nu respectă curățenia orașului, de bună seamă că mulți craioveni ar rămîne pe gin­­diuri și s-ar dezbăra de prostul obicei de a con­funda strada cu tomberonul. Ce ziceți, tovarăși de la I.G.O. ? ® Ai cui „au fost“? Pe acești știuleți de po­rumb „culeși“ pe șoseaua Rast-Băilești de către foto­reporterul nostru M. Vasile nu scria ai cui stat­ Că să lămurim dilema, precizăm că au fost ai C.A.P. „7 No­iembrie" din­ Băn­ești și au fost­ risipiți — ei și încă mulți știuleți — din vina celor ce transportă porum­bul de la cîmp în păture, care umplu anapoda remor­cile și autocamioanele în așa fel incît la cei mai mic hop știuleți­ își iau... zborul pe șosea, spre bucuria rozătoa­relor și a... trecătorilor. Cui anume trebuie să mulțu­mească găsitorii ? Dar mem­brii cooperatori cărora din neglijență li se diminuează realizările ? UN FIU AL MELEAGURILOR OLTENE: Constantin Agiu (1891,1961) Se împlinesc în curînd 80 de ani de la nașterea lui Constantin Agiu, vechi militant al mișcării muncitorești din țara noastră, activist de frunte al Partidului Comunist Român. Constantin Agiu s-a născut­ la 5 noiembrie 1891, în comuna Cetate din județul Dolj, într-o familie de țărani săraci. Din această cauză, asemenea altor copii de oameni nevoiași, la o vîrstă extrem de fragedă, a trebuit să părăsească școala pentru a învăța meseria de tîmplar. Mediul social în care trăia, ex­ploatarea nemiloasă la care era supus l-au făcut să înțeleagă că locul său nu putea fi decît în cadrul organizațiilor revoluțio­nare. Astfel, în anul 1915, el devine membru al Partidului So­cial-Democrat, începînd o vastă activitate revoluționară. Anii în care Constantin Agiu s-a încadrat în mișcarea mun­citorească, coincideau cu anii primului război mondial, cînd masa muncitoare din România a desfășurat puternice acțiuni revoluționare, antirăzboinice. In această perioadă, Constantin Agiu contribuie la tipărirea și difuzarea presei revoluționare, a manifestelor socialiste, în timpul unei misiuni de difuzare a manifestelor, pe care o îndeplinea la Tr. Severin, este prins, arestat și trimis sub escortă la București, sub acuzația de „activitate comunistă". Pe drum evadează. De aici înainte va desfășura o vastă activitate conspirativă, contribuind la tipări­rea și difuzarea materialelor de propagandă prin care masele populare erau mobilizate la puternice acțiuni revoluționare. Crearea, în mai 1921, a Partidului Comunist Român a dat un puternic imbold activității revoluționare desfășurate de Constantin Agiu. El este implicat în faimosul proces din Dealul Spirii, înscenat de autoritățile burghezo-moșierești delegaților la Congresul I al P.C.R. în urma procesului. Constantin Agiu este condamnat la 8 ani închisoare și întemnițat la Doftana, de unde va fi eliberat abia în anul 1929. După eliberarea din închisoare, Constantin Agiu s-a situat, alături de alți militanți ai partidului, în fruntea luptei maselor populare îndreptată îm­potriva intențiilor claselor exploatatoare de a arunca greutățile crizei economice, din anii 1929—1932, pe umerii celor ce mun­ceau. Ca secretar al Ajutorului roșu și ca membru al Ajutoru­lui muncitoresc român, Agiu participă la mișcarea revendicativă din România acelor ani, în anul 1932, cade din nou victimă mă­surilor represive, luate de autorități. Eliberat pentru scurtă vreme, este din nou­ arestat în noaptea de 13/14 februarie 1933, și întemnițat la Jilava, împreună cu alți conducători și parti­cipanți la luptele din anii 1929—1933. După eliberarea din închisoare, Comitetul Central al P.C.R., apreciind activitatea desfășurată de Constantin Agiu, îl însărci­nează cu conducerea activității Comitetului regional Oltenia al P.C.R. în această calitate, el a desfășurat o intensă acțiune împotrivă primejdiei fasciste, pentru apărarea integrității te­ritoriale a țării, a independenței și suveranității naționale , militează neobosit pentru intensificarea activității organizațiilor de partid din întreprinderi și de lra­șate. Urmărit de autori­tăți, este arestat și condamnat la 6 luni închisoare. începînd din aprilie 1938, este întemnițat la Doftana. In anii grei ai regimului de dictatură militară-fascistă și ai războiului antisovietic, Constantin Agiu a participat la lupta generală inițiată de comuniști pentru răsturnarea regimului antonescian și ieșirea din războiul hitlerist, pentru întoarcerea armelor împotriva Germa­niei naziste, pentru o Românie liberă, democratică și independentă. După eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, Constan­tin Agiu s-a înrolat, sub steagul P.C.R., în vasta operă de fău­rire a noii societăți, îndeplinind o serie de importante funcții de partid și de stat. A încetat din viață la 19 februarie 1961. Viața și activitatea lui Constantin Agiu rămîne în istoria poporului român ca un exemplu de dăruire și sacrificiu pentru cauza celor mulți, ca un îndemn în muncă pentru realizarea idealurilor sale de comunist consecvent, înflăcărat, dăruit luptei revoluționare. IVAN DAN muzeograf principal la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România memento 2 Expoziția retrospectivă de pictură IFOLIT STRIMBU, des­chisă­­ la Muzeul de artă între Orele 10—13 și 17—20. „Patria" (telefon 13850), fil­mul : OMUL ORCHESTRA, o­rele 11; 13; Hi 19; 21. „Central“ (telefon 14029), fil­mul : FRAȚII, orele 11; 13; Ui 19; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul: O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI, (ambele serii) orele 9; 12;15 ; 15,30; 19. „23 August“ (telefon 14448), filmul : ÎNDRĂGOSTIȚII, orele 10; 14; 16; 18; 20. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul] DRAGOSTEA ESTE INTERZI­SĂ, orele 16; 18; 20. ★ „30 Decembrie“ — Băn­ești, filmul : TRIPLA VERIFICARE. „Arta“ — Calafat, filmul . FE­MEIA SĂ SE TEAMĂ DE BĂR­BAT. „8 Mai“ — Filiași, CERUL ȘI IADUL. „Victoria" — Segarcea, filmul: MAGICIANUL FABLIO. MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Micii meșteri mari. Transmisiu­ne de la Expoziția „Tineretul școlar și munca“ deschisă la Palatul Pionierilor. 18.25 Trage­rea Proooexpres. 18.30 Handbal feminin s România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). Transmisiune directă de la Cluj. In pauză, la orele 18.55 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV. O întrebare despre tinerețe. Emisiune de Alexandru Stark. 20.50 Tele­­cin­emateca. Film artistici­i .„PORTE DES LILAS“, 22.25 Te­­leglob: Teheran. 22.45 Telejurna­lul de noapte. 22.55 Fotbal: Ce­hoslovacia — Țara Galilor. (Campionatul european.). înre­gistrare de la Praga. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 540 și 228 metri MIERCURI 27 OCTOMBRIE 17,00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,10 Concert de muzică populară. 17,30 Preocu­pări cotidiene. Industria locală și solicitările populației. 17,40 Uverturi la opere. 18,00 Tribuna politică. Creșterea nivelului politico-ideologic și cultural­­educativ. 18,10 Te slăvim Iubi­tă țară, program de cîntece. 18,20 Familie, educație, răspun­dere. Munca de educație a pro­fesorului diriginte. 18,30—19,00 O dorință, o melodie. JOI 28 OCTOMBRIE 6,00 Buletin de știri. 6,05 Me­lodii populare. 6,20 Cronică in­dustrială. Folosirea timpului de lucru: 6,30—7,00 Varietăți ma­tinale. M­U*TM In următoarele 24 de ore vremea se va răci ușor. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla moderat din sectorul nord-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3 și 8 grade, iar cele maxime între 13 șî 13 grade. Mica publicitate ÎNCHIRIERI De închiriat cameră mobilată centrală intrare separată. Adre­­sați-vă telefon 1­625, loco. • (1148) VINZARI Vînd Fiat 850, perfectă stare. Telefon 1534, orele 16,30—21, loco. (1149) OFERTE DE SERVICIU Angajez femeie îngrijire copii 4 ani. Adresați-vă Calea Bucu­rești bloc b.2 scara 3. aparta­ment 8, loct. (1150) ANUNȚ DE FAMILIE Cu profundă durere, Predo­a­­mu Ștefan, Dumitru C. Dumi­tru, Dumitru Florea și copiii Mioara și Dănuț, anunță înce­tarea din viață a mult iubitei lor fiică, noră, soție și mamă Dumitru Neofița. înhumarea va avea loc joi, 23 octombrie ora 14, la cimitirul Ungureni. (1156) cu sediul în strada Pre­lungirea Severinului nr. 176 angajează ELECTRICIENI Cei interesați se prezenta la data de jai 30 octombrie 1971, orele 8,00 la FABRICĂ. Fabrica de confecții Craiova ANGAJEAZĂ DE URGENȚA URMĂTOARELE CATEGORII DE SALARIAȚI: asigură aprovizionarea la domiciliu cu următoarele produse : — cartofi cel puțin — 25 bg. — ceapă uscată „ 10 bg. — varză albă „ 25 bg. — rădăcinoase „ 10 bg. Comenzile se vor face la telefon 31020 unitatea nr. 8, bulevardul „23 August", între orele 8—12 și 16—20 zilnic. Pentru transportul la domiciliu se percepe 0,10 lei/kg. — in plus față­ de prețurile de vînzare.

Next