Inainte, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8264-8290)

1971-10-28 / nr. 8287

Proletari din toate târzlei uniti-vâ! ORGAN AL COMITELII III JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JOI 28 OCTOMBRIE 1971 ANUL XXVIII — nr. 8287­4 PAGINI — 30 BANI Un program al înfloririi României al bunăstării poporului și competiției internationale ffiTHTaD^l­ii. i, ii. I ■­I­m­b. usvub YlMnMT*1TM!rWUWt­f79liftPPM*m' i­­*­^I­JBnTOEl'T7AÎff î 1 !gaTl*lfTMCT7WllTtu­lfi M Marea Adunare Națională a aprobat zilele acestea legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare econom­ico­­socială a Republicii Socialiste România pe 1971—1975. Judecând după obiectivele propuse, după perioada opțiu­nile și argumentele indubitabile ce stau la baza lor, planul legiferat de marele nostru Sfat reprezintă, în fapt, o con­cretizare a amplului program de dezvoltare a țării pe dru­mul socialismului elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului. Sintetic spus, actualul plan cincinal exprimă fidel procesele economice și sociale ce au loc în țară, con­cretizate, după opinia noastră, în­­ continuarea într-un ritm alert a industrializării socialiste; accelerarea procesului de modernizare și dezvoltare intensivă a agriculturii ; înfăptuirea unui vast program de investiții ; promovarea largă a progre­sului tehnico-științific în întreaga economie națională ; crește­rea în ritm susținut a productivității muncii sociale și implicit a venitului național ; dezvoltarea, perfecționarea și moderni­zarea învățămîntului, științei și culturii ; sporirea eficienței economice în toate sferele producției materiale ; dezvoltarea fără precedent a relațiilor de colaborare mondoeconomică î creșterea continuă a bunăstării poporului. întocmirea actualului plan cincinal este, înainte de toate, rezultatul unui dialog larg deschis între partid și popor. La Întocmirea și Îmbunătăți­rea lui și-au adus contribuția organele și organizațiile de partid și de stat pe toate trep­tele ierarhice, cadrele de răs­punde­ din ministere, centra­le industriale și unități produc­tive, institute de cerce­tări și proiectări, cadre didac­tice din învățămîntul superior. In toate organizațiile ce alcă­tuiesc sistemul nostru , politic ■ și social, în adunări generale ale salariaților, în organisme economice și de stat, oamenii muncii și toți factorii de de­cizie și-au spus cuvîntul, în raport cu competențele și răspunderile ce le revin, au subliniat realismul prevederi­lor [ din plan și hotărîrea de a m­­. precupeți­­ nimic pentru Înfăptuirea lor.­­ Efervescența care a caracte­­­­rizat munca de elaborare și­­ lansare a cincinalului — dez­bătut practic la scara Întregii țări — a pus în lumină, după cum se arată și în Expunerea de motiVg asupra proiectului de plan, impulsul creator pe care-l dă politica Partidului Comunist Român de adîncire a democratismului orînduirii noastre, de atragere a maselor la înfăptuirea măsurilor care decid destinele națiunii socia­liste. Tocmai așa se explică realismul și caracterul profund științific, ca fiind trăsături definitorii ale actualului nos­tru cincinal. L­egea pentru adoptarea planului cincinal nu re­prezintă un simplu act ju­­risdicțional. Ea este, înainte de toate, un act de voință al po­porului suveran, cu semnifica­ții și implicații pe cele mai di­ferite planuri — politic econo­mic și social. Intr-un sens mai larg, am putea spune, că Le­gea și respectiv prevederile pla­nului cincinal, oglindesc valen­țele istorice ale socialismului, resursele inepuizabile ale orin­duirii noastre, capacitatea sa de autoperfecționare și autode­­pășire. Oricine citește, fie și sumar Legea, își dă seama că ea prezintă și tabloul mereu înnoitor al marilor realizări ob­ținute de poporul nostru, în anii de economie planificată, dar și nivelul calitativ supe­rior de la care pornim. Aces­ta ne permite să pășim în noul cincinal cu un ritm înalt de dezvoltare, cu o rată cres­­cîndă a acumulării, cu un vo­lum impresionant de investiții — care este ca ordin de mă­rime egal cu cel din două cin­cinale precedente — și țintim să atingem un nivel de trai demn de epoca pe care o tră­im. Să reflectăm puțin asupra unui singur indicator de plan : producția globală industrială va spori într-un ritm mediu a­­nual de 11—12 la sută. Pe baza a­­cestui ritm, în actualul cincinal, volumul global al producției in­dustriale va fi cu 71—91 la sută mai mare față de 1970. O comparație pe acest plan arată că România este una din țările cu cea mai dinami­că economie din lume. Ea de­pășește ca ritm țări puternic dezvoltate din punct de vede­re industrial, cum ar fi Fran­ța, R.F.G., Italia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Norvegia, Belgia etc. Ritmul înalt este condiția sine qua non a progre­sului nostru economic și impli­cit, a recuperării decalajelor ce ne despart de țări cu puternice tradiții industriale. Studiile fă­cute de specialiști arată că, în condițiile actualului ritm și ale nivelurilor prevăzute pentru unele ramuri Industriale,­ în 1975 producția pe locuitor a României la energie electrică, oțel, cauciuc sintetic, îngrășă­minte minerale, materiale plas­tice și rășini sintetice, fibre chimice, ciment, tractoare, țe­sături, încălțăminte, zahăr alte produse industriale defini­și­torii pentru o economie dezvol­tată, va fi aproximativ la nive­lul celei din 1968 din țări eu­ropene avansate ca Cehoslova­cia, Uniunea Sovietică R.D. Germană, Italia, Austria, Fran­ța, ș.a. Calcule estimative ara­tă că în 1975 România va da circa 2 la sută din producția industrială mondială față de 1 la sută în 1970 și 0,30 la sută în 1938 și o va situa în prime­le 20—25 de țări din 150 existente. O altă comparație ne arată că, potrivit sarcinilor prevăzute in plan, o producție industria­lă echivalentă cu cea a între­gului an 1938 se va realiza în ultimul an al actualului cin­cinal în circa 16 zile, iar în unele ramuri industriale în­­tr-un inerval mai scurt: două zile în chimie, trei zile în ra­mura energiei electrice și ter­mice, trei zile In construcția de mașini. A­xul central al politicii partidului nostru in acest cincinal, generatorul per­manent al dinamismului eco­nomic, îl constituie industriali­zarea socialistă. Aceasta este și o confirmare practică a mar­­xism-leninismului și a strălu­­ i. GIUBELAN doctorand în economie (Continuare in pag. a II-a) 9 SPORT FOTBAL Dunărea Calafat a stopat seria vic­toriilor echipei din Reșița: 2-0 (2-0) CALAFAT (prin telefon de la trimisul nostru). Neînvinsă în actualul campionat, echipa metalurgiștilor reșițeni a sufe­rit ieri o amară infringere pe stadionul din Calafat în cadrul Cupei R.S.R. Victoria localni­cilor e pe deplin meritată, pen­tru că fotbaliștii calafeteni, de­­monstrînd în acest meci o evi­dentă superioritate tactică și o totală dăruire, au format o echipă care a știut să se mo­bilizeze, să lupte și să cîștige. Cele două goluri înscrise, în­ prima parte a jocului, au purtat semnătura lui Stoian în min. 33, avînd coautor pe Gutuie și aceea lui Corneanu, dintr-o combinație strînsă cu Stoian. Vom reveni cu amănunte. V. VASILESCU VOLEI Tot ieri, in sala sporturilor din­ Craiova, s-a disputat parti­da oficială din cadrul Diviziei naționale A (masculin) de volei, dintre echipa locală „U“ și Steaua București. Victoria a revenit fără dificultăți formației bucureștene cu 3—0, la seturi t 7, 6 și 8. La C.F.U.L.F. — Băilești se află în construcție noi sere legumicole, în foto : șeful de fot Iancu Stan și ing. Nicolae Stancu, reprezentantul beneficiarului, dau indicațiile tehnice necesare muncitorilor în vederea scurtării termenului de montare a cazanelor de încălzire. Foto : V. Mihăilescu I Vizita tovarășilor Manea Mănescu și Paul Niculescu-Mizil la Budapesta La invitația Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Socialist Ungar, între 25 și 27 octombrie, tovarășii Manea Mănescu și Paul Nicu­­lescu-Mizil, membri ai Comi­tetului Executiv, ai Prezidiu­lui Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., au făcut o vizi­tă de prietenie la Budapesta. Tovarășul Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Socialist Ungar, i-a primit pe tovarășii Manea Mănescu și Paul Niculescu- Mizil. La întîlnire, care s-a desfășurat tovărășească, într-o atmosferă au participat Aczél György și Komácsin Zoltán, membri ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.M.S.U., Perjesi László, ad­junct al șefului secției rela­țiilor externe a C.C. al P.M.S.U. Au fost de față Ni­­colae Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., și Ioan Cotoț, ambasadorul Republicii Socialiste România la Budapesta, în timpul șederii în Unga­ria, reprezentanții Partidului Comunist Român au avut con­vorbiri, care s-au desfășurat într-o atmosferă deschisă, to­vărășească, cu Aczél György și Komácsin Zoltán, cu privire la dezvoltarea relațiilor dintre cele două partide și cele două țări, s-au informat reciproc despre experiența în domeniul construcției socialiste, și au trecut în revistă problemele actuale ale situației interna­ționale și mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Cele două părți au constatat că relațiile bilaterale româno­­ungare se dezvoltă cu succes. De ambele părți s-a exprimat dorința de a se depune efor­turi și în viitor în interesul dezvoltării și lărgirii multila­terale a colaborării pe linie de partid, de stat, a organiza­țiilor obștești, în domeniul e­­conomiei, științei, culturii, tu­rismului și în alte domenii. Conducătorii de partid români au vizitat Institutul central de cercetări fizice, Universitatea de economie po­litică „Karl-Marx“, Fabrica de medicamente și produse chi­mice „Chinoin“, întreprinde­rea „Egyesült Izró“, precum și alte obiective din Buda­pesta. Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975“ curier cotidian GAMA VARIATĂ DE PRO­DUSE EXPORTATE Pînă la sfirșitul decadei a doua a lunii în curs, Uzina „Electroputere“ Craiova expediat în Pakistan peste­­ 100 de transformatoare de tip TIRMO-11 kV. Tot cu această adresă, va fi livrat, în curînd, un lot de aproxi­mativ 80 bucăți celule pre­fabricate. Zilele trecute, au ieșit pe porțile acestei uzine, cu destinația U.R.S.S., 10 pos­turi de transformare de tip KTP și sunt în curs de expe­diere încă 17. CONSFĂTUIRE CU REPREZENTANȚII FABRICILOR DE TEXTILE, CONFECȚII ÎNCĂLȚĂMINTE DIN ȘI ȚARĂ Din inițiativa Ministeru­lui Comerțului Interior și a Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Cali­tății Produselor, s-a organi­zat la Craiova, în cursul zi­lei de ieri, o consfătuire cu reprezentanții fabricilor de textile, confecții și încălță­minte din țară, pe tema calității produselor. Cu acest prilej, partici­panții la consfătuire au fă­cut un util schimb de expe­riență în privința îmbunătă­țirii calității produselor, creșterii exigenței din par­tea serviciilor C.T.C etc. CUPTOR ROTATIV PEN­TRU ÎNCĂLZIT LOPEȚI In urma unui schimb de experiență organizat la I.I.S „N­ Iunie" Galați, la care au luat parte și reprezentanți ai Întreprinderii de industrie locală Băilești, s-a asimilat în cadrul acestei unități un cuptor rotativ pentru încălzit lopeți. Față de clasicul cup­tor de cărămidă, acesta are o productivitate sporită, de 2,6 ori, reducind în același timp temperatura din hala de lucru. TEATRUL NAȚIONAL S-A ÎNTORS DIN TURNEU Recent, Teatrul Național din Craiova s-a intors din turneul efectuat în R.P. Po­lonă. După cum am mai a­­nunțat, Naționalul craiovean a prezentat spectacole cu piesele „OTHELLO și „­AR­CA BUNEI SPERANȚE" în orașele Lodz și Varșovia. Spectacolele s-au bucurat de o frumoasă primire din partea publicului și a presei de specialitate. » LA BĂILEȘTI S-AU DESCHIS CURSURI­­LE UNIVERSITĂȚII POPULARE Recent, a avut loc deschi­derea festivă a cursurilor U­­niversității populare din Băi­­lești. Cu acest prilej, Conf. univ. dr. Victor Oncescu, decanul Facultății de studii economice de la Universita­tea din Craiova, a vorbit des­pre „PROBLEME ACTUA­LE ÎN POLITICA ECONO­MICĂ A PARTIDULUI ȘI STATULUI NOSTRU. Pe­­ngă cursurile care au funcționat în anul precedent, s-au mai organizat altele noi: „România pe drumul marilor înfăptuiri", „Arta fotografi­că și cineclubul", „Tinerețe, sănătate, idealuri". ȘEDINȚĂ CU CON­DUCĂTORII AUTO VOLUNTARI Azi după-amiază, la orele 17, serviciul circulației din cadrul Inspectoratului de miliție al județului Dolj or­ganizează o ședință de lucru cu conducătorii auto voluntari, la sediul serviciu­lui din str. Vulturi nr. 19. In cadrul ședinței, la care sînt invitați toți condu­cătorii auto voluntari de pe raza municipiului Craiova,­­ vor fi dezbătute probleme privind îmbunătățirea acti­vității de prevenire a acci­dentelor, asigurarea securită­ții traficului rutier. SPECTACOL SUSȚINUT DE ELEVII ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ Casa de cultură a sindica­telor din Craiova a găzduit un reușit spec­tacol susținut de elevii clase­­lor de canto de la Școala populară de ar­tă din Craiova. In foto , as­pect din timpul spectacolului. Ancheta redacției „rak“ necesare In activitatea de pregătire a vunurilor publice pentru anotimpul iernii In timp de iarnă, mai mult ca oricînd, circulația rutieră este îngreunată de condițiile vitrege pe care­­ le oferă condițiile sezonului rece. Inzăpezirea șoselelor, poleiul, lipsa de vizibilitate sunt, după cum bine se știe, principalele obstacole, care pun, nu o dată, conducătorii auto, conducătorii mijloacelor cu trac­țiune animală, călătorii în situații cu totul dificile. Pentru a le preîntâmpina, se iau din vreme măsuri, înaintea instaurării dom­niei „anotimpului alb" pentru ca acești „inamici“ ai traficului rutier să nu-și poată face în voie acțiunile. Este vorba de o pregătire sistematică, temeinică, pe baze raționale, folosindu-se experiența anilor trecuți, pentru ca această activitate să înregis­treze un cuvenit puls ascendent. Raidul nostru pe drumurile publice — drumuri naționale și județene — a pornit de la... kilometrul 0. Propriu-zis — de la la cele două întreprinderi care coordonează activitatea de în­treținere a drumurilor — Di­recția­­ județeană de drumuri și poduri și Direcția drumurilor naționale. Aci ni s-au prezentat statistici, u­n bilanț al lucrărilor de pînă a­­cum (din care, cu câteva zile în urmă, am spicuit cîteva ci­fre și în ziarul nostru, așa că nu vom mai insista asupra a­­cest­ui lucru). Este necesar să menționăm concluzia : „în acest an, drumurile publice așteaptă iarna mai bine pregătite. Un comandament special s-a ocupat din vreme de dirijarea lucră­rilor și a impulsionat ritmul lor. Mai sunt — e adevărat — lucrări în curs de execuție, dar se speră să fie înscrise în gra­fie; din cea mai mare parte“. Aceste afirmații sunt, în ge­neral, îndreptățite. In raidul nostru am constatat, cam în tot locul, dovezi ale grijii pentru întreținerea drumurilor­­ și pre­gătirea lor din vreme pentru timpul iernii. De-a lungul pan­glicilor pe asfalt ale drumuri­lor naționale și ale celor jude­țene, am remarcat adesea șiruri lungi de garduri parazăpezi deja instalate; în punctele indicate s-au adus materiale de întreți­nere a drumurilor și materiale contra poleiului. Pe multe din drumuri s-au luat măsuri pen­tru refacerea indicatoarelor de o circulație, pentru a se asigura dirijare corespunzătoare a traficului pe timpul iernii. Toate acestea dovedesc o gri­jă susținută, fapt remarcat, de altfel, de mulți dintre „bene­ficiarii“ drumurilor publice cu care am stat de vorbă: însuși tovarășul maior Voicu Gheor­­ghe, de la serviciul circulație al Inspectoratului județean de miliție, un foarte exigent ob­servator al acestor măsuri de care depinde, în mod direct, și siguranța circulației, ne-a pre­cizat că „se remarcă un progres substanțial în materie de pregă­tire a drumurilor, față de anii anteriori ; mai sînt, însă, unele carențe, care cer o rezolvare urgentă“. Asupra acestor carențe ne vom opri mai pe larg, socotim că este în Interesul celor do­uă între­prinderi coordonatoare să cape­te cîteva puncte de reper pen­tru remedieri urgente și, de fapt... curente. AL. DIANU (Continuare în pag. a îl-a) • I ) I I I rișTÎ m INDUSTRIE • 20 DIN ÎNTREPRINDERI ■ JUDEȚ ÎNDEPLINIT “* ȘI-AU I MAI ■ DEVREME PLANUL­I PE ZEC­E LUMII Chim­iștii de pe platfor­­­­ma industrială a Crai­ovei­­ și-au îndeplinit, cu șapte ■ zile în avans, sarcinile re-­­­venite pe primele zece­­ luni ale aniului la princi­­­­palii indicatori ai planu­­­­lui economic. Preocupa­­­­rea manifestată pentru a bumia funcționare a utila­­j jilor, depășirea parame­­t­rrilor proiectați la o par­­t­­­te dintre cele 19 fabrici £ I.^principale aflate aici în­­ funcțiune, hotărîrea co­­­­lectivului de a-și onora­­ la timp contractele înche­­­­iate cu beneficiarii interni­­ și externi, precum și an­­­­gajamente­le asumate în­­ întrecere la începutul a­­­­nului — sunt principalii­­ factori ce explică obține­­­­rea acestui succes care,­­ în final, se va concretiza . Intr-un­ spor de circa 8 40 000 000 lei la producția­­ globală revenită pînă la­­ sfîrșitul­­ lui octombrie și­­ de aproape 30 000 000 lei­­ — la producția marfă. Au raportat, de­ ase­­­­menea, realizarea mai­­ devreme a sarcinilor de­­ plan revenite pe primele­­ zece luni ale anului, ca­ =■ lectivele altor 19 unități­­ industriale din Dolj — ■ Uzina mecanică de mate­­­­rial rulant, Uzina de re­­­­parații auto, Unitatea de­­ exploatare și industriali­ ■­zare a lemnului — Crai­o­­­­va, Tăbăcăria minerală , Bucovăț, Direcția județea­­­­nă de industrie locală, g Întreprinderea viei și vi­­g­nului ș.a. I • „ELECTROPUTERE" A­I LIVRAT AL 2-LEA | AUTOTRANSFORMA­­­­TOR DE 400 MVA Colectivul fabricii de­­ profil a uzinei „Electro- S­putere" — Craiova, a li­­­­vrat beneficiarului — cel­­ de-al 2-lea autotransfor­­­­mator de 400 MVA. Des­­­­tinat echipării stației de­­ 400 N­V București-Sud ca­­­­re va ajuta la punerea a în­ funcțiune a sistemului­­ electroenergetic național , la tensiunea de 400 kV,­­ și interconectarea sa cu­­ sistemul existent de 220­­ kV, noul produs a pri­­­­mit la recepție califica­­­­tivul „foarte bine“. • PRESTIGIOASE REA­­­­LIZARI LA ACTIVI­­­­TATEA DE AUTODO­­I­TARE La Uzina mecanică de J: material rulant — Craio­­­­va* a trecut ieri probele ■ de omologare in conveier I pentru spălarea pieselor­­ cu forme geometrice com­­­­plexe ce intră in compo­­­­nența locomotivelor Die- 8­sel-electrice. După cum ne-a precizat , inginerul Petre Diniutes­ ■­cu, șeful secției de profil I a uzinei, utilajul amintit , este unul dintre cele mai­­ complexe realizate pînă a­ a­cum la U.M.M.R. Proiec­­­­tul său aparține ingine­­­­rului Ion Ionescu, iar e­­­­xecuția — maiștrilor Vie­­g tor Apostol și Andrei Ra­­­­du, precum și muncito­­­­rilor din echipa condusă­­ de Ion Vanghelie. Tot aici­­ se află în etapă avansată­­ de lucru un stand pentru I rodat bogh­iu­rile de la 1 locomotive, o linie com­­­­pletă pentru pregătit și a executat bobinele motoa­­­­relor electrice, o instala­­­­ție de vopsire și uscare­­ a cutiei locomotivei Die­­­­sel-electrice, o instalație­­ de absorbție a gazelor , rezultate în procesul de­­ vopsire a produselor pre­­­­cum și alte obiective. M. COANDĂ a ■ Activitățile industriale în G.A.P. - izvoare de mari venituri Partidul și statul nostru au stabilit un amplu și complex program de măsuri care să con­ducă la dezvoltarea mai rapidă a agriculturii, la valorificarea judicioasă a tuturor rezervelor de producție. Printre acestea se numără și dezvoltarea activită­ților industriale de prelucrare a produselor agricole, prestări de servicii și construcții în uni­tățile socialiste. Uniunea județeană a coopera­tivelor agricole de producție, a întreprins, sub îndrumarea Co­mitetului județean de partid, numeroase studii în majoritatea cooperativelor agricole, identifi­­cind sursele și rezervele locale care, valorificate superior, să poată asigura unităților agri­cole ,venituri bănești cît mai mari și să deservească operativ populația satelor. Un rol important, în dezvolta­­­rea activităților anexe, l-au a­­vut adunările generale și ini­țiativele unor consilii de condu­cere ale cooperativelor agricole. Așa, de pildă, în­­ numeroase C.A.P., s-a dezvoltat producția de cărămizi, de cahle de tera­cotă, de împletituri, tîmplărie, de prelucrare a lemnului, pro­ducția prefabricatelor și chiar a obiectelor de artizanat și artă populară. Un­ pas serios s-a fă­cut în­ direcția organizării acti­vităților de deservire a popu­lației de la sate privind con­strucția de locuințe, a prestări­lor de servicii. Un scurt bilanț al activităților industriale in cooperativele agricole din­ jude­țul nostru arată un­ evident pro­­­gres pe scara veniturilor bă­nești. In cele aproape 10 luni ce s-au scurs de la începutul anului, au fost înregistrate la capitolul venituri sume ce în­trec 100 de milioane de lei. Nu­mai din prestările de servicii către populația satelor și a al­tor întreprinderi și instituții de stat, s-a încasat suma de 65 de milioane de lei. Pînă la finele anului, volumul de lucrări sta­bilit prin planul de producție va depăși 135 242 000 lei. Mai mult decit atît, unele cooperati­ve agricole se afirmă încă de pe acum ca unități subantrepre­­noare. Cooperativa agricolă din­ Gighera, care și-a dezvoltat in­dustria prefabricatelor prin va­lorificarea superioară a carie­relor de pietriș, deservește cu diverse lucrări Trustul de con­strucții pentru îmbunătățiri fun­ciare în incinta îndiguită Bis­­treț-Nedeia-Jiu. Prin confecțio­narea de dale din beton, tuburi din ciment, lucrări de artă, u­­nitatea a încasat peste 170 000 lei. De asemenea, cooperativa agricolă din Goicea Mare a con­fecționat în atelierele proprii întreaga tîmplărie pentru școa­la generală din comuna Urzi­cuța, încasînd suma de 150 000 lei, iar cooperatorii din Măceșii de Jos construiesc in propria lor comună o școală generală, pentru care­ încasează suma de 100 000 lei. Activitățile industriale au cu­noscut și continuă să cunoască o mare dezvoltare într-o serie de cooperative agricole de pro­ducție cum sunt : Cetate. ..înain­te“ — Poiana Mare. ..23 Au­gust“ — Maglavit, „Steagul Ro­șu“ — Moțâței, Lipov, Galicea Mare. Numai la C.A.P. „înain­te“ din Poiana Mare se vor con­fecționa 1,4 milioane cărămizi și 527 000 olane și țiglă, totali- FLOREA STAICU (Continuare în pag. a II-a)

Next