Inainte, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8316-8342)

1971-12-08 / nr. 8322

n MIERCURI rowi TOBMBWigaCT&«Btro ANUL XXVII? Hr. 8322­4 PAGINI 30 BAN? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Arta militantă, realismul și umanismu­l său In cunoscutul său articol­ in­titulat „Organizația de partid și literatura de partid", V. I. Le­nin arăta că problema literatu­rii în particular și a creației artistice în general nu este o chestiune individuală. Ea este funcție și parte a unei cauze mai generale, care vizează eli­berarea de asuprire și exploata­re a celor ce muncesc, făurirea societății noi socialiste și comu­niste. Ca atare, munca literar­­artistică nu poate să fie în a­­fara principiului conducerii de partid, ca un domeniu al su­biectivismului și arbitrariului. In acest spirit marxist-leni­­nist tratează și partidul­ nostru problemele libertății de creație cultural-artistică. Și, se înțele­ge că a ignora problemele fun­damentale ale existenței și con­științei oamenilor, a făuri lu­crări literar-artistice străine sau inaccesibile maselor nu înseam­nă libertate, ci sărăcie spiri­tuală, neputință de comunicare. „Desigur, noi sîntem partiza­nii libertății de creație și orîn­­duirea noastră creează condiții de manifestare deplină a perso­­nalității și talentului scriitori­lor, artiștilor, ca și a tuturor cetățenilor patriei. Dar noi con­cepem libertatea de creație în accepțiunea filozofică pe care marxismul o dă necesității is­torice înțelese" — arăta tovară­șul Nicolae Ceaușescu la Con­gresul al X-lea al P.C.R. Potrivit concepției partidului nostru, socialismul nu e nivela­tor de valori, nu uniformizează viața spirituală, nu duce la de­personalizare, ci deschide cele mai largi posibilități de afirma­re multilaterală a personalității culturale, ceea ce, pe planul ar­tei și literaturii, înseamnă o mare varietate de stiluri de creație, mari posibilități de ino­vație. Toate acestea implică o anumită ipostază a libertății , este libertatea social-politică a omului de cultură, în calitate de cetățean și patriot al țării sale, avînd posibilitatea de a se integra ca personalitate liberă, autonomă în viața societății, dar este, de asemenea, libertatea de creație, strîns legată de prima, prin care marile imperative ale vremii, ale societății, proble­mele de existență și conștiință cu care e confruntat un popor liber, angajat conștient pe dru­mul făuririi propriei sale isto­rii, devin imbolduri lăuntrice de creație, pâiginii ale conștiin­ței artistice. Dar nici în acest domeniu, nici în altele, necesitatea nu devine spontan libertate. Pen­tru a stimula creația spirituală și a se converti în valoare, ne­cesitatea trebuie să devină mai­­ întîi conștientă de sine sub for­ma libertății politice și ideologi­ce, a căror întruchipare su­premă este însuși P.C.R. Aceasta este accepția filozofică — marxistă a noțiunii libertate de creație, căreia factorul poli­tic (în primul rînd politica P.C.R.) îi conferă cea mai adîn­­că semnificație și valoare, toc­mai pentru că Ii asigură con­știentizarea și înțelegerea nece­sității istorice, reprezintă cea mai eficientă cale prin care ne­voile obiective ale simțurile, sentimentele, societății, și aspirațiile poporului munca stimuli și pîrghii interne devin ale creației culturale. Asistent universitar GH. DINCA (Continuare în pag. a III-a) Proletari din toate țările,­unîti-vă J COLECTIVE CARE AU LUAT-O ÎNAINTEA TIMPULUI FABRICA DE TEXTIL­E „INDEPENDENȚA" Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica de textile „Independența" — Craiova a raportat îndeplinirea anga­jamentelor anuale. Aplicarea în procesul muncii a măsurilor teh­­nico-organizatorice cu eficiență sporită și antrenarea fiecărui sa­lariat în întrecerea socialistă organizată anul acesta într-o formă superioară, constituie factorii care au condus la depășirea anga­jamentului anual la producția de fire și țesături cu o tonă și res­pectiv 3700 mp țesături. în același timp, la valoarea producției globale s-a obținut un plus de aproape 1 milion lei. TABACARIA BUCOVAȚ La sfîrșitul lui noiembrie a.c., destoinicul colectiv al Tăbăcăriei Bucovăț a depășit planul anual la producția marfă cu 3,41 la sută. Sarcina anuală la produsele confecționate din piele a fost reali­zată în proporție de 105,50 la sută la articole de protecție și 106,18 la sută la mănuși de sudor. De asemenea, la indicatorul producția marfă vîndută și încasată sarcina anuală a fost depășită cu 1,94 la sută, preliminîndu-se pînă la sfîrșitul anului obținerea unui im­portant volum de beneficii. O acțiune menită să sporească rodnicia terenurilor agricole Eliminarea excesului de umiditate Prima lună a sezonului alb, de altfel și ultima din acest an, a adus în prim-planul preocupă­rilor lucrătorilor de pe ogoare o acțiune de interes general, menită să sporească rodnicia terenurilor agricole — elimina­­rea excesului de umiditate de pe toate suprafețele agricole. Așadar, o perioadă în care co­lectivele de conducere din uni­tățile agricole trebuie să-și con­centreze atenția nu numai asu­pra lucrărilor din zootehnie și legumicultură, ci și asupra con­trolului semănăturilor, a ogoa­relor de toamnă și celorlalte te­renuri, pentru a înlătura, cu posibilități locale, apa care băl­tește, fenomen, care, an de an, se soldează cu pierderi conside­rabile de recolte. Investigațiile întreprinse în cîteva eot.p**mative agricole din județul nostru ne-au întărit con­vingerea că, in fiecare unitate, există suprafețe, mari sau mici, care necesită lucrări pedo-ame­­liorative, între care amintim­­ evacuarea apei în exces de pe culturi și celelalte terenuri, combaterea eroziunii solului, de­­colmatarea canalelor din siste­mele de irigații și desecări, lu­crări care se pot efectua în pe­rioada de iarnă. Parcurgînd distanța Podari- Calopăr, de-o parte și de alta a șoselei ni se înfățișau, zilele trecute, terenurile proprietatea cooperativelor agricole Podari, Glod și Țuglui, pe care culturile de toamnă vegetau bine. In a­­celași timp, însă, la capătul tarlalelor, pe lingă drumurile de tarla și în porțiunile deni­velate, de pe parcelele culti­vate cu grîu, sau pe terenurile unde se efectuaseră arăturile de toamnă și-au făcut apariția, ca A. NICOLA (Continuare în pag. a III-a­ ............................................................................................................... . De cîteva zile, mecanizato­rii din Melinești au încheiat b­ilanțul rodnic al muncii pe o­ g­ri­goare. Reîntorși în atelierele stațiunii, harnicii mecanizatori au și început reparațiile trac­­t g­igi­toarelor și mașinilor agricole. Pînă acum au fost deja repara­te : 51 de tractoare din cele 100 g­ri planificate pentru reparații, 80 de pluguri, 29 de cultivatoare, 80 de grape stelate, 75 de se­­g­­­mănători pentru porumb și ce­reale păioase. în cadrul susțin­utei activități de atelier se afir­­m­ă că mecanizatorii : Ilie Cincu, Mitrana Ion, Constantin Dinule­scu, Dumitru Badea, Ilie Tucă, g V Constantin Trancă, Dumitru Vîlceanu, Iovan Constantin și Paul Ciobanu. g în foto­­ aspect din timpul reparațiilor tractoarelor agricol­e în atelierele proprii ale M . S.M.A. Melinești. g iillll!!!ll!!ll!ll!l)ll!lilll!!ll!l!l!!lllllll!!llllllll!l!lll!lll!lllllll!!!l!!l!l!!illlilll!lllll!l!lil!l!ll!ll!llll!l!!lll!!ll!l!l!l!ll!ll!!!!llll^ Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la­­ lucrările ce­lui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidari­tate internaționalistă din par­tea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez spo­rește și mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semni­ficația unui bilanț atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît și al activității desfășurate în anii construc­ției socialiste. Raportul Comi­tetului Central și raportul pre­zentat Congresului de tovarășul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția societății socialis­te, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Munci­toresc Unit Polonez pentru so­luționarea problemelor com­plexe ale edificării noii socie­tăți, pentru dezvoltarea econo­miei, științei și culturii, creș­terea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai pu­ternică a rolului conducător al partidului și întărirea legături­lor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru parti­ciparea largă, nemijlocită a oa­menilor muncii la conducerea vieții politico-sociale a întregii țări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dum­neavoastră a reușit, sub con­ducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul tre­cut și să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic și social — și vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român­ și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții fău­rite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și inde­pendență națională, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asupririi | a­­ceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialis­mului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, as­pirațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socia­lismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între Romă­nia și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progresele obținute de țările noastre în construcția socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republi­ca Populară Polonă deschid largi perspective pentru inten­sificarea acestei colaborări. O contribuție însemnată la dez­voltarea prieteniei româno­­polone o aduc partidele noas­tre — Partidul Comunist Ro­mân și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informații, con­tactele pe linie de partid în­lesnind mai buna cunoaștere reciprocă a experienței și re­zultatelor obținute în construc­ția socialistă, intensificarea co­laborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste. România vor acționa cu consec­vență și în viitor pentru dez­voltarea continuă a relațiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intere­selor ambelor popoare, serveș­te unității țărilor socialiste, în­tăririi forțelor socialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși, în prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul adoptat de Con­gresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării socialiste, mo­dernizarea structurii întregii economii în vederea creșterii avuției naționale, a apropierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creșterea producției industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agricultu­rii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai rapidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de ordin ridicarea sistematică prim nivelului de trai al întregului­­ popor, planul prevede creșterea însemnată a salariilor și a ve­niturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum și sporirea cheltuieli­lor social-culturale ale statului. Rezultatele obținute pe pri­mele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depășite — demonstrează rea­lismul prevederilor cincinalu­lui, hotărîrea cu care întregul popor român acționează pentru transpunerea lui în viață. Dezvoltăm economia națională în strînsă colaborare cu țările socialiste, acordăm o atenție deosebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activi­tate. In acest sens, apreciem importanța Programului com­plex al adincirii și perfecțio­nării în continuare a colaboră­rii și dezvoltării integrării eco­nomice socialiste adoptat în vara acestui an la București. Intensificăm, totodată, relațiile noastre cu toate țările, partici­­pînd activ la diviziunea inter­națională a muncii, la schim­bul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nos­tru a luat un șir de măsuri pentru perfecționarea conduce­rii economiei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de produc­ție, a creat, în toate întreprin­derile și unitățile economico­­sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producție ; asi­gurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe, dezvoltăm în forme noi democrația socialistă. A­­cordind o atenție deosebită ri­dicării conștiinței socialiste a întregului popor, recent Comi­tetul Central al partidului a elaborat un program de îm­bunătățire a activității ideolo­gice și de educație socialistă, de așezare a relațiilor din so­cietatea noastră pe baza prin­cipiilor eticii și echității socia­liste și comuniste. In același timp, asigurăm condiții pentru dezvoltarea mai rapidă a învă­­țămîntului, științei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid și multilate­ral al întregii societăți socia­­liste­. Acționînd pentru desfășura­rea cu succes a întregii opere (Continuare în pag. a IV-a) Bucurii pentru cei mici Spre marea bucurie a celor mici, și nu numai a lor, nu peste mult timp va poposi în orașul nostru mult așteptatul Moș Gerilă. în cinstea acestui eveniment, „Cetatea banilor“ s-a împodobit cu reclame viu colorate, iar vitrinele magazinelor au arborat ghir­lande de becuri multicolore. Ochii celor mai tineri craioveni au început, încă de pe acum, să strălucească la gîndul darurilor pe care generosul moșneag le va împărți din sacu­l fermecat. Intr-un cuvînt, sintem­ în luna cadourilor pentru cei mici. Fap­tul este atestat și de forfota care domnește pe străzi și în maga­zine la orele serii. Cele mai frecventate magazine se dovedesc, bineînțeles, cele de jucării. Ochii neastîmpărați, nerăbdători răscolesc vitrinele și rafturile încărcate în căutarea celei mai frumoase păpuși, a celui mai pufos ursuleț, celei mai interesante jucării. Ca în orice alt magazin și aici, în cel destinat celor mici, cum­părătorii caută noutăți. Ce li se oferă în acest sens ? Răspunsul l-am aflat stînd de vorbă cu tovarășele Viorica Stănescu și Natalia Scrodeanu, res­ponsabilele magazinelor „Așchiuță“ și respectiv „Pogonici“. Am aflat astfel că, în acest an, au fost puse în vînzare noi modele de globuri, trei modele noi de păpuși și cîteva jucării din import : muzicuțe chinezești, jucării mecanizate și teleghidate, tractorașe mecanice, locomotive cu sirenă. Un dar al industriei românești de jucării îl constituie „farfuriile zburătoare“, mult apreciate de tinerii cumpărători. In ziua în care am vizitat respectivele magazine, aceste noutăți (mai puțin globurile și păpușile) erau aproape epuizate. Dar cele două responsabile amintite așteptau cu încredere un nou transport de „noutăți liliputane" promis de direcția O.C.L., care sperăm să nu întîrzie spre satisfacția celor mici. Pînă atunci, magazinele și-au mărit orarul, fiind deschise chiar și duminică dimineața. Se preconizează ca, după 15 decembrie, să se deschidă o expo­ziție „Moș Gerilă“ care, după cum am fost asigurați, va fi pe placul micuților, oferindu-le jucării noi și interesante. O așteptăm cu nerăbdare chiar și noi, cei care nu mai sîntem de mult la vîrsta păpușilor și a tractorașelor mecanice, și mare ne va fi satisfacția cînd cei mici se vor bucura. IOANA DINULESCU, studentă TRIBUJIVA mmmmuta In orînduirea socialistă, res­pectarea strictă a legilor și a celorlalte acte normative înte­meiate pe lege, constituie o ce­rință obiectivă și o necesitate, deziderat ce se dovedește a fi pe deplin posibil de realizat, întrucît respectarea legilor și a altor acte normative socialiste corespunde intereselor vitale ale poporului muncitor, iar o­­rînduirea socială și de stat cre­ează toate garanțiile necesare pentru descoperirea și înlătu­rarea ilegalităților. Un factor deosebit de impor­tant în asigurarea legalității so­cialiste îl constituie colectivi­tatea, urmare imediată și di­rectă, a dezvoltării conștiinței juridice socialiste a maselor și consecință a transformărilor profunde de ordin politic, so­cial și economic ce au loc procesul făuririi societății soci­en­aliste multilateral dezvoltate și a nașterii unei opinii publice care înfierează ilegalitățile și intervine activ pentru înlătura­rea lor, contribuind la înfăptu­irea marelului principiu al echității și dreptății sociale, împotriva aspectelor izolate de încălcare a legii, se ridică tot mai mult glasul și voința opi­niei publice, iar atunci cînd este nevoie și raportat la cazuri con­crete, intervine acțiunea coerci­tivă, calificată și hotărîtă a or­ganelor judiciare care, în nu­mele legii, restabilesc echitatea și dreptatea socială. Un astfel de caz concret, care a necesitat intervenția ho­tărîtă a organelor judiciare care a fost confruntat cu vo­șt­ința opiniei publice în cadrul judecății cu publicitate lărgită de curînd desfășurată în sala Clubului „1 Mai“ din orașul Craiova, îl constituie binecunos­cutul caz al celor 40 de infrac­­­­tori, avînd ca protagoniști pe Bălan Victor, Paștia Alexan­dru, Budan Ion, Dincă Constan­tin și alții, profitori de cîști­­guri ilicite, prin a căror activi­tate periculoasă avutul obștesc a fost prejudiciat cu peste 90.000 lei. In esență, afacerea a fost i­­nițiată de infractorul Bălan Vic­tor și premeditată cu peste un deceniu înainte de desfășura­rea activității ilicite propriu-zise, cînd folosind­ calitatea de sa­lariat al fostului Trust de îm­­bunătățiri Funciare, de mai multe ori reorganizat, a sustras ștampile, imprimate de tot fe­lul și adeverințe în alb, pe care, ulterior și în colaborare cu experimentatul fraudator Paștia Alexandru, a început să le împartă cu dărnicie, schimbul unor profituri mate­în­riale, acelora care, fără să fi servit în vreun fel societatea, căutau să-și plăsmuiască vechi­mea în cîmpul muncii, ori să și-o rotunjească, obținînd drept pensie, bănii realizați cu trudă de semenii lor. Dar cine sunt protagoniștii ? Principalul infractor din lot, cel care a premeditat, inițiat și realizat, pe cont propriu sau în colaborare cu Paștia Ale­xandru, peste 40 de acte ma­teriale care intră în conținu­tul infracțiunii de înșelăciune în dauna avutului obștesc, Bă­lan Victor, a mai fost în pre­cedent condamnat la 4 ani în­chisoare pentru delapidare și de mai multe ori învinuit în do­sare anchetate de către orga­nele de procuratură. Cu toate că a cunoscut rigorile legii, pedeapsa suferită nu și-a pro­dus efectul educativ Bălan Victor continuînd așteptat, acti­vitatea de prejudiciere a a­­vutului obștesc. Fraudator înveterat, Paștia­­ Alexandru — cel de al doilea protagonist al „afacerii“ — are la activul său nu mai puțin de 11 condamnări anterioare, în­­sumînd peste 17 ani închisoare, CONSTANTIN POPA, judecător, Judecătoria Craiova (Continuare în pag. a III-a) IJV NUMELE ECHITĂȚII Avanpremieră fotbalistică Jiul Petroșani — * „U“ Craiova Așadar, duminică pe „Cen­­tral“, studenții au obținut o victorie. Și ce dacă a fost chinuită ? ,Ce, parcă echipa din Oradea nu-i tot de A ? De ce trebuia învinsă ușor, fără emoții ? „Băieții" (și nu numai ei) se mulțumesc ori­cum. Nu-i mai supără nici înfrîngerile, iar victoriile chinuite nici atâ­, pentru că și ele aduc tot două puncte. Ce va fi azi la Petroșani ? Dau, din nou, pronosticul lui P. Deselnicu care, în discuția despre meciul de la Ploiești, a indicat egal și la Petro­șani. Poate va „contribui" în felul acesta și de astă-dată. Pentru a-i încuraja, totuși, pe studenți, evidențiez în microstatistica de mai jos că în întîlnirile cu Jiul au a­­vantaj. Poate îl mențin. Iată: B Jiul Petroșani a intrat în divizia A în ediția 1966/ 1967. Din această cauză, cele două echipe care își dispută azi la Petroșani punctele puse în joc, s-au întilnit în campionat de numai 10 ori.­­ Scorul general al aces­tor întîlniri este favorabil studenților a 12 puncte față de opt ale minerilor. Acestea sunt concretizarea a cinci victorii și două meciuri e­­gale.­­ Superioritatea studenți­lor este evidențiată și de faptul că ei au cîștigat toate cele cinci partide disputate la Craiova și, în plus, au fă­cut „remize" la Petroșani (1—1, în două ediții consecu­tive : 1968/1969 și 1969/1970). C. F. (Continuare în pag. a II-a) pilulei AMARE m de G. BRATU Dar, la voi, capsule de si­fon automat se găsesc ?

Next