Inainte, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8343-8366)

1972-01-14 / nr. 8352

i f A Constituirea Comitetului municipal de cultură și educație socialistă Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor, s-a con­stituit Comitetul mu­nicipal Craiova de cultură și educație socialistă. La șe­dință au luat parte tovară­șii : Ion Zăvăleanu, prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal Craiova al P.C.R., președintele consiliului popu­lar municipal, Vintilă Tur­­cu, secretar al Comitetului municipal de partid, Ma­rin Năstasie, prim-vicepre­ședinte al consiliului popu­lar municipal. Erau pre­zenți, de asemenea, nume­roși reprezentanți ai organi­zațiilor de masă și obștești, conducători de instituții cul­­tural-artistice, oameni de cultură și artă. Ca președinte al comitetu­lui municipal de cultură și educație socialistă a fost ales conf univ. dr. Ion Trăistaru, iar ca vicepreșe­dinte prof. Marin Văduva, directorul Casei de cultu­ră a municipiului. Cu acest prilej, a fost prezentat și supus dezbate­rii proiectul­ue privind activitatea propuneri noului comitet. In încheierea ședinței, tov. Ion Zăvăleanu a făcut cîteva recomandări prețioa­se privind rolul și activita­tea acestui organism, che­mat să traducă în viață im­portantele sarcini revenite din programul de instruire și educație comunistă a oa­menilor muncii, elaborat de conducerea partidului nos­tru. Uzina „Electroputere“. Vedere parțială a fabricii de aparataj electric Foto : Fl. Roșoga Un bilanț ce fundamentează o etapă de noi realizări pentru înflorirea Doliului Am încheiat anul 1971 — pri­mul an al noului cincinal, cu succese de certă valoare circum­scrise ritmului rapid de indus­trializare a României socia­liste. Concomitent cu dezvoltarea­ centrelor industriale cu tra­diție, pe măsura creșterii po­tențialului economic al țării, a resurselor materiale și finan­ciare, forțele de producție din județele rămase în urmă din punct de vedere economic au fost redimensionate la nivelul programului partidului nostru. Așa cum de fapt arăta tovară­șul Nicolae Ceaușescu : „Elimi­narea disproporțiilor care mai persistă în repartizarea teri­torială a forțelor de producție, intensificarea dezvoltării tutu­ror județelor constituie în con­tinuare unul din obiectivele principale ale politicii econo­mice a partidului nostru. Pe măsura creșterii potențialului VASILE RIZVAN directorul Direcției județene de statistică, — Dolj economiei naționale, în pe­rioada 1971—1975 și în cinci­nalele următoare vor trebui alocate investiții sporite pentru construirea de noi unități pro­ductive și social-culturale, pen­­tru ridicarea economică a ju­dețelor mai puțin dezvoltate“. Doliul contemporan s-a înscris semnificativ in acest program de dezvoltare și rezultatele din primul an al cincinalului ilustrează convingător efor­turile depuse de clasa munci­toare, de toți oamenii muncii din județ pentru ca, în anul 1971, să prefațăm programul cincinalului actual cu cele mai însemnate realizări. Ca consecință a spiritului de ini­o­țiativă, a preocupărilor com­plexe pentru organizarea știin­țifică a producției și a muncii, planul producției globale in­dustriale, revenit în anul tre­cut, a fost depășit cu 167 mi­lioane lei, iar la producția mar­­fă vîndută și încasată cu 2,7 la sută. Succesele din 1971 sînt cu atît mai semnificative cu cit, comparativ cu nivelul realizărilor din anul 1970, a­­cestea ilustrează sporuri de producție de 1,5 miliarde lei la valoarea producției globale și 1,1 miliarde lei la produc­ția marfă vîndută și încasată. Este demnă de evidențiat, în acest sens, contribuția colec­tivelor de muncă din fabricile Uzinei „Electroputere“, Combi­­natului chimic Craiova, Uzina de reparații auto, Fabrica de confecții Craiova, întreprin­derea de industrializare a lap­telui Dolj, Fabrica de ulei „Oltenia“ — Podari etc., au contribuit substanțial care atît la depășirea sarcinilor de plan cît și la îndeplinirea, înainte de termen, a angajamentelor asumate în întrecerea socia­listă. Precizăm că, în cursul anului expirat, s-au realizat peste plan două locomotive Diesel-electrice de 2500 cp., aparataj electric de înaltă ten­siune în valoare de 14,6 milioa­ne lei, 34 bucăți remorci basculante, 7500 mp țesături tip bumbac, confecții în va­loare de 3,7 milioane lei, 2235 tone ulei comestibil, peste 35 000 hi bere etc. Totodată, angajamentele luate în între­cerea socialistă, pentru primul an al cincinalului, au fost de­pășite cu sute de tone de ți­(Continuare în pag. a IlI-a) ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]u BBana Bma HianBi laaantaai Să creștem ci­ mai multe d­­in zona colinară! ANGAJAMENTUL ASUMAT CUVÎNT DE ONOARE La consfătuirea de la Cernătești cu factorii de răspundere din peste 100 de cooperative agricole din zona colinară și din cea de sud a județului — consfătuire organizată de re­dacția ziarului „înainte“ cu sprijinul D.G.A.I.A.S.A. și ca­tedrei de zootehnie a Facultății de agronomie Craiova — numeroși președinți, ingineri șefi, șefi de fermă, brigadieri, s-au angajat să dinamizeze acțiunile de dezvoltare a creșterii ovinelor la nivelul sarcinilor stabilite de plenara din 21 mai 1971 a Comitetului județean Dolj al P.C.R. Intre cei care și-au luat ase­menea angajamente se numără și tov. Ion Mateeșescu, preșe­dintele cooperativei agricole din Secu. — Se împlinește o lună de zile de la consfătuirea de la Cernătești. Cum vă îndepliniți angajamentele asumate acolo ? — l-am întrebat pe tov. Matee­șescu. — Am putea spune — ne răs­­punde interlocutorul — că am demarat bine. Am aici pe masă, la îndemînă, planul de măsuri adoptat la consfătuirea de la Cernătești. Pe baza lui, a con­cluziilor care s-au desprins din dezbaterile consfătuirii, consi­liul nostru de conducere a sta­bilit precis ce trebuie să între­prindem pentru a îndeplini sar­cinile ce ne revin. O comisie desemnată de consiliul de con­ducere al cooperativei și biroul organizației de partid — comisie din care au făcut parte subsem­natul, tov. Eugenia Glogogeanu, inginerul șef al unității, tov. Dumitru Gheorghe, contabil șef, cîțiva cooperatori fruntași care lucrează în zootehnie — s-a de­plasat la grajdurile care le a­­vem Ia Șumandra, aici la Secu și la Gomănicea pentru a sta­bili modalitățile de adaptare a acestor construcții — așa cum am văzut la Cernătești, cerințe­lor impuse de asigurarea unor bune adăposturi pentru ovine. După ce am stabilit volumul lucrărilor, am cerut sprijinul consiliului popular și comitetu­lui comunal de partid, pentru procurarea materialului lemnos de care avem nevoie. Folosesc acest prilej pentru a sublinia că tovarășii din comitetul exe­cutiv al consiliului popular co­munal au fost deosebit de re­ceptivi la solicitările noastre. Intr-un timp relativ scurt, am procurat lemnul C.R., scînc­ura și conducta pentru aducțiunea apei de care avem nevoie. Din rîndul cooperatorilor am orga­nizat o echipă care să lucreze la confecționarea ieslelor și a jghiaburilor. — Măsurile amintite, pun, desigur, în eviden­ță, preocupările de a da a urma exemplul celor de la Cernătești. Ne inte­resează, mai concret, sta­diul în care se află înde­plinirea angajamentelor pe care vi le-ați asumat. — In primul rînd, am eli­berat grajdurile de la Șumandra, de la Secu și de la Comănicea, pe care le-am destinat adăpos­­tirii ovinelor. La Secu, intr-un grajd de 95 m am confecțio­nat iesle pe toată lungimea lui, cu lățimea de 70 cm. De ase­menea, la Comănicea am con­fecționat iesle în lungime de 80 m. Același lucru l-am făcut și la Șumandra. Concomitent cu confecționarea ieslelor, ne-am preocupat de aducerea apei în A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) O harnică muncitoare a Fa­bricii de confecții, Filofteia Spiridon, și-a sărbătorit de curînd majoratul i YfNSßl Eiran ANUL XXVIII 1 : Nr. 8352­4 PROIHI 30 S ANI mMâii M Actualități din Lipov PUNCT DE DOCUMENTARE POLITICA Urmărind creș­terea eficienței mu­ncii politice de masă, comitetul comunal de partid a constituit, recent, un punct de docu­mentare politică a membrilor d­e partid. S-au procu­rat cărți cu o bo­gată tematică po­litică, colecții de ziare, precum și documentele de partid elaborate cu prilejul ultimelor plenare ale C.C. al P.C.R. CRONICA saptamînala Din inițiativa co­­mitetului de partid din comună, s-a audiat recent pri­ma emisiune inti­tulată „Cronica săptămînală“. La stația de radiofi­­care, în fiecare vineri după-amiază, în cadrul emisiu­nii locale se difu­zează noutățile din viața comunei hotărîrile consiliu­­i­lui popular local. De asemenea, în cadrul acestei emi­siuni se fac și in­formări pe diferite teme politice. CINECLUB COMUNAL Prin strădania unor pasionați ci­nefili, în cadrul căminului cultu­ral și-a început de curînd cineclubul activitatea comu­nal. Așa cum ne-a informat prof. Se­ver Dascălu, res­ponsabilul cine­­clubului, prima­­ peliculă va evi­denția realizările din viața comunei în anii construc­ției socialiste. SERI LITERARE In cadrul biblio­tecii comunale se desfășoară o per­manentă muncă cu cartea. Din rîndul celor peste 900 de cititori o bună par­­­­te participă la ac­țiunile întreprinse în cadrul bibliote­cii. Dintre ultimele manifestări orga­nizate care s-au bucurat de succes amintim seara li­terară de poezie patriotică „Țara mea“ și montajul literar „Partidului slavă­­“. TR. ROȘIANU Organizate I­i pe posturi de lucru, lucrările de reparații la S.M.A. Cîrcea sunt pe termi­nate, în clișeu, asamblarea ul­timelor piese la blocul motor. Foto : Fl. Melineșteanu s * In efortul general de ridica­re a activității economice pe­­­o treaptă calitativ superioară, sunt angrenate și cadrele de control financiar care, prin munca desfășurată, trebuie să sesizeze și să propună la timp, cu hotărîre, măsurile ce se im­pun pentru eliminarea și, mai ales, prevenirea deficiențelor și neajunsurilor din diferite în­treprinderi și unități economi­ce. Din analiza făcută de către Direcția teritorială de control și revizie nr. 8 Craiova, în co­laborare cu organele de procu­ratură, justiție și ale Inspec­toratului județean de miliție, în cadrul competențelor ce le revin, a reieșit că de la apli­carea Legii nr. 5/10 iulie 1970, activitatea de control financi­ar intern și a revizorilor de gestiune s-a îmbunătățit sim­țitor față de perioadele ante­rioare. Așa de exemplu, după o evaluare făcută comparativ cu anul trecut, se observă o activitate în plină evoluție în cuprinderea sarcinilor de con­trol, număr de gestiuni verifi­cate, prejudicii descoperite, re­cuperări în numerar din preju­dicii, sancțiuni disciplinare și contravenționale. Toate aceste rezultate reflectă, în mod evi­dent, preocuparea conducerilor de unități în aplicarea legii a­­mintite în domeniul controlului financiar, prin orientarea mai judicioasă a controlului finan­ciar operativ, curent, preven­tiv, intern, utilizarea cu mai multă grijă a capacității de control, creșterea nivelului de pregătire profesională a ca­drelor de control etc. Fără a subestima eforturile depuse, privind critic și prin prisma exigenței actuale, tre­buie spus că pagubele înregis­trate, neregulile ce se mai mențin indică, în continuare, necesitatea acordării unui inte­res sporit de către cadre de conducere din organizațiile so­cialiste , problemelor gospo­dăririi mijloacelor materiale Li­bănești, reflectării cu toată răspunderea asupra conținutu­lui și valorificării muncii apa­ratului de control financiar in­tern și a revizorilor de gesti­une, în 1971, la unele unități au rămas neverificate gestiuni cu un important volum de mij­loace materiale și bănești, con­trolul gestionar de fond nu es­te aprofundat in­suficientă mă­sură, unii revizori contabili și de gestiuni ,nu cunosc în su­ficientă măsură metodele de e­­xercitare a controlului, preju­diciile și răspunderile nu sunt întotdeauna determinate exact, iar față de abaterile constatate nu se adoptă, în toate cazurile, o poziție fermă. In perioada a­nalizată, atrage atenția faptul că soldul pagubelor materiale constatate la organizațiile so­cialiste din Dolj a fost mai mare decit soldul de la înce­putul anului 1970, ceea ce va tre­­bui să dea serios de gîndit cadre­lor de conducere din unitățile care prezintă o asemenea stare nesatisfăcătoare (Trustul de construcții locale, Regionala de căi ferate, G.U.A.M.E.C., între­prinderea de transporturi auto, întreprinderea de producție și valorificarea legumelor și fruc­telor, U.J.C.C., U.J.C.M., orga­nizațiile comerciale etc.). După părerea noastră, una dintre cauzele au­­ condus la principale care nereguli gra­ve, la risipă și fraude, o con­stituie lipsa organizării unui control ierarhic curent în or­ganizațiile noastre socialiste, cu toate că în acest sens dispozi­țiile legale în vigoare, la care ne-am referit, sunt destul de clare. PAULINI VLADUT director al Direcției teritoriale de control și revizie nr. 8 Craiova Ing. GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a IlI-a) In pag. a­ll-a. m m Con­tro­­eficient, combatere ieri a oricăror abateri și ilegalii *­­35 ■ ■­­ j * 1 5 *■ mSm ■ S­S • ■ mmm 5 «'' gS, '* « * j » » ■ « ■ nEwj^ ffij = = = î r^ui • NOI UNITĂȚI ALIMENTARE In cadrul cooperativei de consum Băilești, au fost date de curînd în folosință, în zona centrală a orașului, trei puncte alimentare, care asigură desfacerea unui vo­lum însemnat dis, produse pentru consumatori. In cursul anului trecut au fost modernizate alte nouă uni­tăți, dotate cu mobilier mo­dern în valoare de 350.000 lei. In prezent, numărul uni­tăților de deservire publică din cadrul cooperativei de consum din Băilești a ajuns la 70. • CONECTĂRI LA SERVICIUL TELEFONIC INTERURBAN AUTOMAT Sintem­ informați de că­tre Direcția județeană de poștă și telecomunicații Dolj, că nu de mult, alte trei orașe ale țării au fost conectate la serviciul tele­fonic interurban automat, creîndu-se astfel posibilita­tea unor rapide convorbiri telefonice. Este vorba de municipiile Iași, Galați și Brăila, cu care putem lua legătura, formînd mai în­­tîi prefixele : 980. 930 și, respectiv, 938. BRUTĂRIE SĂTEASCĂ­­­ Prin extinderea activități­­lor industriale, în Almăj se construiesc comuna noi unități de deservire a populației. Aici se află în stadiu avansat lucrările de construcție a unei moderne brutării sătești cu o capaci­tate de trei tone in 24 de ore. Noua unitate va intra în producție în primele luni ale anului viitor. C CEA DE-A 100-A REPREZENTAȚIE Aseară, pe scena Teatru­lui Național din Craiova, s-a consumat un eveniment cu semnificații deosebite . „Ido­lul și Ion Anapoda“, specta­col aparținînd stagiunii tre­cute, a atins cifra de 100 re­prezentații, în mai puțin de un an de zile. De remar­cat faptul că la aceste spec­tacole au asistat peste 35 000 de spectatori. Am avut ocazia, nu de mult, să­ întîlnesc în împre­jurări și ipostaze diferite doi proaspeți absolvenți ai fa­cultății de agronomie. După absolvire, tînărul Iancu Pleșcă a avut posibilitatea — media obținută îi oferă acest drept — să-și aleagă un post de inginer agronom în mai multe întreprinderi agricole de stat din țară, printre care unele cu se­diul în orașele — reședință de județ. A renunțat la toate în favoarea I. A. S. Giubega, care are terenurile în cîmpia Dunării, la zeci și sute km distanță de o­­raș, în extremitatea sud­­vestică a județului Dolj. A fost repartizat la ferma a XI-a viticolă din Cetate. Am dorit mult să cunoaș­tem ce anume i-a determi­nat o asemenea opțiune. In­terlocutorul, cu un ton ce sugera satisfacția dar și ho­­tărîrea omului care știe ce vrea, ne-a răspuns : „Con­sider anul 1971, un an de împliniri pe mai multe pla­nuri. Luate în ordinea cro­nologică, evenimentele mai deosebite ar fii absolvirea facultății de agronomie cu o medie bună și, în al doi­lea rînd, faptul că am fost repartizat să lucrez la țară, în agricultură, chiar în co­muna în care m-am născut. Dacă ar fi să le consemnez după importanță, aș inver­sa ordinea, pentru că re­partizarea în satul­ natal a fost nu numai o dorință, ci și un vis. Chiar de la ale­gerea facultății de agrono­mie am avut acest gînd și el m-a călăuzit in tot timpul studenției. Unii mai cred în cuvintele că „în satul tău nu poți fi filozof“. Nici nu mi-am propus să fiu filo­zof. Nu sînt de altfel sin­gurul fiu al satului cu stu­dii superioare care s-a în­tors în sat.. Mi-am propus, însă, ca, prin munca și cu­noștințele dobîndite în fa­­­­cultate, să ajut la ridica­rea satului. Țăranii noștri se conduc după o filozofie foarte sănătoasă și înțe­leaptă, filozofia partidului pe care de altfel mă stră­dui să o însușesc bine : „ci­ne nu muncește nu mănîn­­că“. Am să-mi permit cu voia dv. să fac și o destăi­nuire de ordin sentimentali prin venirea mea in sat am îndeplinit un vis al buni­cului meu. Faptul în sine nu are ni­mic senzațional, spectaculos. Nimic mai firesc ca un in­giner agronom să ceară să fie repartizat in agricultu­ră Și cu atît mai mult, în satul lui. Ce ne-a determi­nat, totuși, să-l relatăm ? In perioada cînd l-am cunos­cut pe inginerul Pleșcă, s-a întîmplat să fiu de față la audiențele acordate de di­rectorul general al direcției agricole Dolj. Prin fața di­rectorului s-au perindat nu­meroși specialiști din agri­cultură preocupați de rezol­varea unor treburi ale uni­tăților în care lucrau, sau chiar cu unele probleme personale. Atenția ne-a fost reținută de un chipeș și tînăr inginer agronom, dintr-o coo­perativă așezată în mănoasa cîmpie a județului. Deși tre­burile la cooperativa res­pectivă nu merg tocmai bi­ne, nu acest aspect al pro­blemei îl preocupa pe tînă­rul nostru. El solicita un post într-o unitate din ora­șul Craiova sau, în cel mai rău caz, prin apropiere, pentru a fi seara în oraș. Dacă nu este posibil, atunci să i se dea dezlegare să­ participe la un concurs de... corector, concurs ce urma să aibe loc în aceste zile la Craiova. Atît de mult își iubește meseria aleasă ingi­nerul nostru, despre care e vorba și al cărui nume nu-1 desconspirăm tocmai din stimă, din respect pentru tit­lul pe care-1 poartă, să dea ingineria pentru un post de corector de ziar, numai să fie în oraș ? ! Iată visul lui. De ce sînt atît de sărace, oare, visele unora ? N. VÎLCEANU Dacă toți ar visa la fel... <•*■ [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] *«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■>■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]ae [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK]*******■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]**■ [UNK]*■ [UNK]? r

Next