Inainte, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8343-8366)

1972-01-28 / nr. 8364

într-o atmosferă de puternică afirmare a democratismului socialist AU ÎNCEPUT ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII DIN ÎNTREPRINDERI In întreprinderile, uzinele, fabricile, șantierele județului nostru, ca de altfel în întreaga țară, au început, într-o atmosferă de puternică afirmare a democratismului socialist, în spiritul mărețului program a­­doptat de plenara C.C al P.C.R. din 3-5 no­iembrie 1971, adunările generale ale oa­menilor muncii, ele fiind precedate de adu­nările oamenilor muncii pe ateliere, secții, sectoare. Folosind cadrul legislativ creat, oamenii muncii participă, în mod organizat, la conducerea activității economico-sociale, a­nalizează cu răspundere și exigență. In dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producție și de producători, multiplele probleme din fiecare compartiment, critică în mod principial, deschis, lipsurile semna­­late, vin cu propuneri concrete pentru con­tinua perfecționare a producției și a mun­cii, își iau angajamente realiste, mobiliza­toare, menite să asigure îndeplinirea exem­plară a planului în cel de-al doilea an al actualului cincinal. Redăm astăzi aspecte de la una din aceste adunări. Sunt bine cunoscute, în­ Uzi­na „Electroputere“ — și nu numai aici — realizările ob­ținute pe linia introducerii și extinderii autoutilării. In re­centa adunare a oamenilor muncii din compartimentele sculărie — autoutilaje, munci­torii, inginerii și tehnicienii au analizat principalele succe­se obținute în acest important domeniu, și-au orientat și precizat preocupările pentru ca in anul 1972 să producția de S.D.V.-uri, extindă de mașini și utilaje executate cu forțe proprii. In darea de seamă prezen­tată cu acest prilej de către tov. GHEORGHE TIRPE, inginer seamă, participanții la discu­ții au analizat, în spirit critic și autocritic, și unele neajun­suri semnalate în procesul de producție. S-a criticat, între altele, faptul că indicele de folosire a mașinilor-unelte a fost îndeplinit în proporție de 48,5 la sută față de 55,5 la sută planificat. Această si­tuație se datorește faptului că nu s-a asigurat forța de muncă necesară pentru generalizarea schimbului doi schimbului trei, și extinderea au existat stagnări din cauza frecventelor defecțiuni mecanice și electrice la mașinile-unelte, nu s-a folosit în mod judicios, rațio­nal, timpul de lucru. La S.M.A. Perișor, acțiun­ea de reparare a tractoarelor este în plină desfășurare: în atelier, mecanizatorii primesc cel mai calificat sfat din par­tea directorului, ing. Nicolae Circă. în clișeu , montarea gr­upului conic la tractorul U 650. Foto : Iovan Pavel Adunarea generală a C.A.P. „1 Mai“ Dăbuleni Ieri, în prezența tovarășilor Gheorghe Petrescu, membru al C.C. al P.C.R., președintele U­­niunii Naționale a Cooperative­lor Agricole de Producție, și Mihai Burcheșin, secretar al Comitetului județean Dolj P.C.R., a avut loc adunarea ge­ne­nerală a C.A.P. „1 Dăbuleni. în cadrul Mai“ din adunării s-a făcut o amplă analiză a ac­­­­tivității de producție și finan­ciare pe 1971, scoțîndu-se, în mod deosebit, în evidență su­perioritatea organizării și re­tribuirii muncii pe baza acor­dului global cu plata în bani. Dezbaterile au relevat faptul că marea majori­tate a cooperatorilor, puternic stimulați de‘formele superioare de organizare și retribuire a muncii, au obținut producții mult mai mari­­ decât în anii trecuți și, prin urmare, impor­tante venituri­ bănești. Pe baza experienței acumu­late, adunarea generală a sta­bilit ca acordul global cu pla­ta în bani să fie generalizat în toate sectoarele de activi­tate. Participanții la adunare au ascultat cu deosebit interes cu­­vîntul tovarășului Gheorghe Petrescu care, trecînd în revis­­tă succesele cooperativei agri­cole, a subliniat sarcinile de covîrșitoare însemnătate ce re­vin­ agriculturii cooperatiste în plin proces de modernizare. Tov. Mihai Burd­eșin a re­comandat comuniștilor, tuturor membrilor C.A.P. să dezvolte experiența acumulată, să am­plifice succesele obținute încît să realizeze producții vegetale și animale sporite. * Proletari din toate țărileK uniti­ve! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CALITATEA MUNCII­­ VITALĂ A PROGRESULUI COOPERATIVEI Cooperativa agricolă din Goi­­cea Mare, a cărei adunare gene­rală a avut loc zilele trecute, este o unitate fruntașă in jude­țul Dolj. Această afirmație este susținută de rezultatele obți­nute an de an, inclusiv cele din anul trecut, care sînt mult superioare celor din anii pre­cedenți. Oricine ar fi ascultat darea de seamă a consiliului de conducere, raportul comisiei de revizie și cuvîntul coopera­torilor înscriși la discuții ar fi desprins o latură esențială și anume : calitatea muncii în toate sectoarele de producție este o condiție vitală a progre­sului unității, a realizării de producții și venituri mari. Cîteva repere în această direc­­ție sînt cît se poate de semni­ficative. La cultura griului, de exemplu, producția medie pla­nificată, de 2600 kg, a fost de­pășită cu 500 kg la hectar. De pe cele 700 hectare cultivate cu această plantă, cooperatorii din Goicea Mare au obținut un plus de recoltă de 350 de tone, echivalent cu un venit supli­mentar de 455 000 lei. In condițiile din anul trecut, cu totul nefavorabile culturilor prășitoare (în primăvară ploi abundente care au împiedicat desfășurarea la timp a lucră­rilor de întreținere și apoi, pe perioada de vară, secetă exce­sivă și prelungită), cooperatorii au găsit suficiente resurse de a lupta cu capriciile naturii, obținînd producții mari de sfeclă de zahăr, porumb, floa­­rea-soarelui și legume. La floarea-soarelui, producția me­die a fost de 1959 kg față de 1800 kg planificat, iar la sfecla de zahăr sporul de recoltă, in cultură neirigată, a depășit cinci tone pe fiecare hectar. Valorificînd tradiția acestor locuri și experiența acumulată, legumicultorii din Goicea Mare înscriu producții care reflectă potențialul forței de muncă și al pămîntului c­e care dispun. De pildă, la cultura tomatelor timpurii, cele 26 tone la hectar față­ de 24 tone planificate re­prezintă cifre care demonstrează experiența acumulată în cultura forțată în''răsadnițe' și salarii a legumelor de toate felurile. Porumbul, o cultură care a avut mult de suferit de pe urma secetei, a dat o producție de 3348 kg la hectar, producție ce reflectă străduința coopera­torilor de a aplica lucrări de calitate și la timpul optim. Departe de a crea o stare de automulțumire, dezbaterile din adunarea generală au arătat și unele lipsuri manifestate atît din partea membrilor consiliului de conducere cît și a unor coo­­peratori. Așa cum preciza tov. Dumitru Dinișor, Erou al Mun­cii Socialiste, președintele coo­perativei agricole, producțiile la Goicea Mare nu au ajuns încă la un nivel la care trebuie să se oprească. Ele au fost și vor fi intr-o continuă creștere. Secrete în această privință nu există. Producțiile mari sunt garantate de rezervele de care dispune cooperativa agricolă și care trebuie folosite la capa­citatea lor. Din păcate, însă, mai sînt echipe de cooperatori care se mulțumesc să execute lucrări de mîntuială, fără a se gîndi că, de calitatea zilor efectuate, depinde lucră­pro­ducția. Numai așa se explică faptul că, în contrast cu echipa condusă d­e Marcu Ion, care a realizat 40 de tone de sfeclă de zahăr la hectar în cultură neirigată, echipa nr. 2 a reali­zat numai 24 de tone pe unele tarlale vecine din punctul „Popiciu“, deoarece a aplicat numai trei prașile și acelea de slabă calitate. (Continuare în pag. a aîl-a) Foto : FI. Melineșteanu La Poiana Mare, iarna și zăpada nu pot estompa am­bianța gospodărească, profi­lul pregnant urbanistic al acestei mari așezări rurale din sudul județului. In foto : edificiul căminu­­lui cultural. [ CEVA DESPRE RIDICUL ! ] Tînărul poet cu­­ care am vorbit deună- 1 zi îmi „povestea“ exas­­­­perarea lui de a nu­­ putea trece dincolo­­ de contingent, faptul­­ că în fiecare zi repeți , aceleași gesturi : to­t îmbraci, mănînci, străbați, aceeași dis­tanță pînă la chioșcul de unde îți cumperi ziarul etc. I-am înțe­les tristețea, dar trebuie să mărturisesc că pe un fond de mare uimire — uimire ce-mi provoca nu mai puțin o strîngere de inimă. Ce mă uimea era această „atenție“ umană fixată pe exteriorul gestului și comportamentului. Mi-am dat seama că ceea ce obosește în­­tr-un asemenea caz nu e „ritualul" vieții căci un ritual e în­totdeauna comunicare puternică și secretă cu natura prietărirea (e împro­m­ptului concret cu semnifica­ții de participare la fiorul universal) Ceea ce obosea de t­ata a­­ceasta era doar „cea­­’a ritualului la care ‘■ [UNK]­ sasp supus compor­tamentul omenesc sleirea lui. De sleire ? Poate că ce e vorba de un nemăsu­rat orgoliu­l de a nu mai fi supus nici unei reguli din afara ta. Inflația persona­lității ? — De ce să ieși din contingent ? — l-am întrebat. Revoltă îm­potriva naturii ? I-am povestit atunci că o dată, în timpul unui voiaj, am întîlnit în tren un om foarte simplu care în fiecare duminică de primă­vară lua trenul din Brașov, unde locuia, pînă la București — pentru a se bucura, ca de o mare aventură interioară, de varie­tatea de anotimp pe care natura o desfă­șura pe parcursul a­­cestui drum. Ei bine, acest om, cu un pro­babil sumar inven­tat de „evenimente“ în biografia lui, mi-a spus : „Știu intr-a­devăr că trăiesc“. La această relatare, in­terlocutorul meu a zis atunci : — „Mai sunt și altfel de in­divizi care nu au simțul ridiculului“. Dublă uimire, de a fi vorbit se pare, limbi diferite. Căci ceea ce lui îi apărea ridicul mie imi apă­ruse sublim. Ce e în fond ridi­­culul ? Dintr-un ini­țial barometru al lip­sei de „bun simț“ a ajuns prin timorare crescândă față de propriul său spectru, la pierderea simțului viu a ceea ce cu ade­vărat poate fi trăit și manifestat, la propria lui parodie. Cât de nocivă mi se pare că poate fi uneori pen­tru umanitatea indi­vidului această tea­mă exagerată de ri­dicul ! Efuziunile a­­fective sunt resorbite în albie. Și dacă, to­tuși, funcția creează organul, care centru nervos va mai co­manda actele nești la nivelul omo­ge­neroaselor efuziuni ? Acesta e, simplu, me­canismul și începutul, atrofierii , grotesc, al orgoliului. Orgolio­sul e individualist. In­­dividualistul vrea să treacă, „dincolo de contingent“, pentru că , de fapt a început d­­­i­vorțul de contingent,­­ pentru că nu mai­­ are credința fap­­t­­ului trăit, că a pierdut. Pentru J prin­ț hipertrofia grijii față­­ de propria persoană,­­ putința empatiei, a­ a­dică a trăirii în ipos­­­­taza lăuntrică a al­­­­tora, ca și a emer­­i­genței spiritului, adică­­ a trecerii acestuia prin­­ faptul vieții obișnuite , așa cum trece raza de­­ lumină prin materia­­ unei sticle. Neavind­­ puterea acestei tre­­­­ceri se simte prizo­­­­nier în coaja propriu­­­ lui comportament. Or­­­­golioșii sunt cei lipsiți de săraci. I orgo- i lin sunt infinit îmbo­­­­gațiți prin integrarea­­ lor in circuitul vital, i social, universal.­­ „Teama de ridicul“ e ^ marota marilor orgo­­­­lipși. Ei nu au cura­­­­jul îndurării posibilei­­ erori, al actului in­­­­fățișat lumii pent­ru­­ a spune deschis : „a­­­­cesta sunt, toți-mă !“. Și confrun­­t iază­­ cum teama exagerată­­ de ridicul poate ucide­­ ingenuitatea, fiorul­­ proaspăt al omului, (I­ LEANA MORARESCU \ ACCENTE VINERI 28 IANUARIE 1872 ANUL xxvai Hr. 8364 iPAGiHi 3d BAN) Actualitatea internațională în pag. a IV-a ANGAJAMENT COLECTIV șef cu probleme de concepție, s-a scos, printre altele, în evi­dență, faptul că 60 la sută din mașinile și instalațiile puse la dispoziția sectoarelor de pro­ducție au fost realizate prin autoutilaje, contribuind sub­stanțial la reducerea impor­tului. Intre altele, s-a reținut că au fost executate 178 mașini și utilaje necesare dotării fabricilor G.U.A.M.E.C. ; s-au realizat peste 27 000 S.D.V.-uri noi, precum și 18 000 scule nor­malizate. In același timp, darea de Colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din com­partimentele sculărie și auto­utilaje le revin în acest an sarcini de bilizatoare, plan sporite, de­Spre exemplu, producția de S.D.V.-uri este prevăzută să crească cu 40 la sută, iar producția, la utilajele realizate prin autoutilaje, cu 30 la sută față de anul trecut. De asemenea, sarcina de rea- VICTOR MITU tehnician (Continuare în pag. a IlI-a) Fabrica de confecții Craiova. Muncitoarele Pîrvu Florica și Albu Elena de la secția a Vl-a au ca subiect de discuție (și de satisfacție) — calitatea Foto: O. Badea Curier cotidian UN EVENIMENT CULTURAL : înființarea Editurii „Scrisul Românesc“ la Craiova Consiliul de Miniștri al R. S. România a hotărît recent ca, începînd cu data de 1 februarie a.c., la Craiova și Timișoara, să ia ființă cite o editură. Conform acestei hotărîri, la Craiova se înființează Editura Scrisul Românesc", care va avea ca obiect de activitate edi­tarea de lucrări originale, în special locale, în limba română, din toate domeniile literaturii beletristice, artei, științei și tehnicii. Realizarea acestui important obiectiv cultural vine să între­gească măsurile luate de partidul și statul nostru pe linia asigurării mijloacelor necesare valorificării publicistice a crea­­ției locale. Se înfăptuiește astfel un vechi deziderat cultural în această parte a țării. • EXPUNERI PE TEME DE ȘTIINȚE SOCIALE în cadrul programului de pregătire a lectorilor Comi­tetului județean Dolj al P.C.R., aseară a avut loc o expunere cu tema „Impor­tanța categoriei de materie pentru științele contempora­ne ale naturii“. A vorbit tovarășul Stelian Popescu, șef de sector la Institutul de filozofie al Academiei de științe social-politice, lector al C.C. al P.C.R. Tot ieri, tov. George An­­toniu, lector al C.C. P.C.R., a prezentat expune­a­­rea „Dreptate și echitate socială“. Expunerea a fost urmărită cu interes de ca­dre didactice și studenți ai Universității din Craiova. • ECHIPAMENTE MODERNE DE PROTECȚIE Laboratorul interjudețean pentru protecția contra ra­diațiilor ionizante din Cra­iova a fost dotat cu aparate de mare precizie pentru de­tectarea cîmpurilor de radi­ații existente în unele uni­tăți din sectorul industrial, în cele de cercetare și me­dicale. Printre acestea se a­­flă debitmetre pentru radi­ații Gama și Roentgen, dozi­­porturi, scintiporturi, stilo­­dozimetre tip „KID“, pre­cum și aparate necesare pentru măsurarea radioacti­vității probelor de sol, apă, aer, vegetație etc. Detecta­rea cîmpurilor de radiații pe­riculoase are drept scop asi­gurarea unor măsuri de pro­tecție a muncii eficiente (e­­cranări structurale, secunda­re și primare, folosirea unor echipamente de protecție a­­decvate) pentru apărarea să­nătății muncitorilor expuși profesional și a diferitelor colectivități. • O NOUA CANTINA­RESTAURANT In cadrul întreprinderii e­­lectrocentrale Craiova a fost dată în folosință o moder­nă și spațioasă cantină-re­­staurant pentru salariați. Dotată cu mobilier, insta­lații și utilaje corespunză­toare, noua cantină asigură servirea mesei la peste 1.500 salariați. OPREA FIRAN coresp­ e EXPOZIȚIA „GHIȚA MITRACHIȚA" La București a avut loc­ vernisajul expoziției „Ghiță Mitrăchiță“ în organizarea Centrelor de îndrumare creației populare și a miș­a­cării artistice de amatori — ale Capitalei și județului Dolj. Expoziția cuprinde 30 de tablouri de artă naivă și urmează unei serii de succese obținute de talenta­tul pictor din Bîrca. PROFILURI CONTEMPORANE — Dacă e în spital ? unde să fie ?! — se miră Dar tinără îmbrăcată in alb pe care o o întrebăm de dr. Bulacu. — Unde să fie ? Știm și noi ? Ora e tîrzie. Poate e plecat în altă parte, poate e acasă... — Nu, e în spital. E totdea­una în spital, ne asigură tînă­­ra. NI găsiți acolo. II găsim, într-adevăr, într-o mică odăiță a unui pavilion nou, aflat încă „la roșu“. Pare stînjenit de vizită, într-un fel anume, caracteristic omului modest. Tocmai de aceea, vorbi despre sine i se pare un­­ lucru greu și, ocolind de re­gulă ceea ce pentru un altul ar fi fost prilej de a afirma „eu am făcut“, „eu am orga­nizat“ (pentru că există un no­ian de fapte și realizări remar­cabile), dînsul spune : „s-a fă­cut“ sau „me-am gîndit să fa­cem și am reușit“. ★ — Cum ați ajuns la spitalul din Bechet ? — Am cerut să fiu repartizat aici, în 1959, cînd am terminat facultatea de medicină din București. — Cu ce medie ? — E absolut necesar ? — Da. — Cu 9,14. Dar nu cred că e esențial. — Ba da. Media vă dădea dreptul să optați pentru con­diții mai bune. — Un medic nu trebuie să aștepte condiții. Trebuie să le creeze. Eu am cerut Bechetul și de aici nu voi pleca nicio­dată. După cum ați văzut, spi­talul nostru nu se deosebește de un spital de la oraș. ★ Afirmația nu conține nici o exagerare. Dar cîtă trudă, cită strădanie pînă a se ajunge a­­ici... Spitalul din Bechet ființează din 1908. — Ne-a spus cineva că, la venirea dv. aici, spitalul n-avea nici garduri. — N-avea multe — ne răs­punde zîmbind interlocutorul. Important este că le are acum. Suprafața de spitalizare s-a dublat (cuprinde 605 mp), a­­vem 60 de paturi, iar pînă la finele lui 1972 vom ajunge la 100. ...Munca unui om in fruntea altor oameni inimoși și sări­tori, dusă vreme de 11 ani, sin­­tetizată într-o frază lapidară, ■ exemplu de modestie comunis­­­­tă. Cit s-a muncit folosindu-se­­ acele „posibilități locale" (care­­ pentru unii înseamnă doar ce- i­reri de fonduri) pentru a se­­ ridica pavilioane noi, pentru­­ dotări, pentru construcția unui­­ castel de apă, a unui pavilion I administrativ-gospodăresc și ■ pentru multe alte amenajări , greu de găsit la alte spitale ? ■ (Ceea ce In alte părți a costat­­ zeci și sute de mii de lei, la S Bechet s-a realizat prin muncă­­ patriotică și cu posibilități Io­­­­cale). * — In spitalul nostru nu s-a­u înregistrat nici un deces. ne ■ CORNEL CONSTANTINESCU ! (Continuare în pag. a zil­ a) A FI MEDIC

Next