Inainte, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8343-8366)
1972-01-28 / nr. 8364
într-o atmosferă de puternică afirmare a democratismului socialist AU ÎNCEPUT ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII DIN ÎNTREPRINDERI In întreprinderile, uzinele, fabricile, șantierele județului nostru, ca de altfel în întreaga țară, au început, într-o atmosferă de puternică afirmare a democratismului socialist, în spiritul mărețului program adoptat de plenara C.C al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, adunările generale ale oamenilor muncii, ele fiind precedate de adunările oamenilor muncii pe ateliere, secții, sectoare. Folosind cadrul legislativ creat, oamenii muncii participă, în mod organizat, la conducerea activității economico-sociale, analizează cu răspundere și exigență. In dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producție și de producători, multiplele probleme din fiecare compartiment, critică în mod principial, deschis, lipsurile semnalate, vin cu propuneri concrete pentru continua perfecționare a producției și a muncii, își iau angajamente realiste, mobilizatoare, menite să asigure îndeplinirea exemplară a planului în cel de-al doilea an al actualului cincinal. Redăm astăzi aspecte de la una din aceste adunări. Sunt bine cunoscute, în Uzina „Electroputere“ — și nu numai aici — realizările obținute pe linia introducerii și extinderii autoutilării. In recenta adunare a oamenilor muncii din compartimentele sculărie — autoutilaje, muncitorii, inginerii și tehnicienii au analizat principalele succese obținute în acest important domeniu, și-au orientat și precizat preocupările pentru ca in anul 1972 să producția de S.D.V.-uri, extindă de mașini și utilaje executate cu forțe proprii. In darea de seamă prezentată cu acest prilej de către tov. GHEORGHE TIRPE, inginer seamă, participanții la discuții au analizat, în spirit critic și autocritic, și unele neajunsuri semnalate în procesul de producție. S-a criticat, între altele, faptul că indicele de folosire a mașinilor-unelte a fost îndeplinit în proporție de 48,5 la sută față de 55,5 la sută planificat. Această situație se datorește faptului că nu s-a asigurat forța de muncă necesară pentru generalizarea schimbului doi schimbului trei, și extinderea au existat stagnări din cauza frecventelor defecțiuni mecanice și electrice la mașinile-unelte, nu s-a folosit în mod judicios, rațional, timpul de lucru. La S.M.A. Perișor, acțiunea de reparare a tractoarelor este în plină desfășurare: în atelier, mecanizatorii primesc cel mai calificat sfat din partea directorului, ing. Nicolae Circă. în clișeu , montarea grupului conic la tractorul U 650. Foto : Iovan Pavel Adunarea generală a C.A.P. „1 Mai“ Dăbuleni Ieri, în prezența tovarășilor Gheorghe Petrescu, membru al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, și Mihai Burcheșin, secretar al Comitetului județean Dolj P.C.R., a avut loc adunarea genenerală a C.A.P. „1 Dăbuleni. în cadrul Mai“ din adunării s-a făcut o amplă analiză a activității de producție și financiare pe 1971, scoțîndu-se, în mod deosebit, în evidență superioritatea organizării și retribuirii muncii pe baza acordului global cu plata în bani. Dezbaterile au relevat faptul că marea majoritate a cooperatorilor, puternic stimulați de‘formele superioare de organizare și retribuire a muncii, au obținut producții mult mai mari decât în anii trecuți și, prin urmare, importante venituri bănești. Pe baza experienței acumulate, adunarea generală a stabilit ca acordul global cu plata în bani să fie generalizat în toate sectoarele de activitate. Participanții la adunare au ascultat cu deosebit interes cuvîntul tovarășului Gheorghe Petrescu care, trecînd în revistă succesele cooperativei agricole, a subliniat sarcinile de covîrșitoare însemnătate ce revin agriculturii cooperatiste în plin proces de modernizare. Tov. Mihai Burdeșin a recomandat comuniștilor, tuturor membrilor C.A.P. să dezvolte experiența acumulată, să amplifice succesele obținute încît să realizeze producții vegetale și animale sporite. * Proletari din toate țărileK unitive! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CALITATEA MUNCII VITALĂ A PROGRESULUI COOPERATIVEI Cooperativa agricolă din Goicea Mare, a cărei adunare generală a avut loc zilele trecute, este o unitate fruntașă in județul Dolj. Această afirmație este susținută de rezultatele obținute an de an, inclusiv cele din anul trecut, care sînt mult superioare celor din anii precedenți. Oricine ar fi ascultat darea de seamă a consiliului de conducere, raportul comisiei de revizie și cuvîntul cooperatorilor înscriși la discuții ar fi desprins o latură esențială și anume : calitatea muncii în toate sectoarele de producție este o condiție vitală a progresului unității, a realizării de producții și venituri mari. Cîteva repere în această direcție sînt cît se poate de semnificative. La cultura griului, de exemplu, producția medie planificată, de 2600 kg, a fost depășită cu 500 kg la hectar. De pe cele 700 hectare cultivate cu această plantă, cooperatorii din Goicea Mare au obținut un plus de recoltă de 350 de tone, echivalent cu un venit suplimentar de 455 000 lei. In condițiile din anul trecut, cu totul nefavorabile culturilor prășitoare (în primăvară ploi abundente care au împiedicat desfășurarea la timp a lucrărilor de întreținere și apoi, pe perioada de vară, secetă excesivă și prelungită), cooperatorii au găsit suficiente resurse de a lupta cu capriciile naturii, obținînd producții mari de sfeclă de zahăr, porumb, floarea-soarelui și legume. La floarea-soarelui, producția medie a fost de 1959 kg față de 1800 kg planificat, iar la sfecla de zahăr sporul de recoltă, in cultură neirigată, a depășit cinci tone pe fiecare hectar. Valorificînd tradiția acestor locuri și experiența acumulată, legumicultorii din Goicea Mare înscriu producții care reflectă potențialul forței de muncă și al pămîntului ce care dispun. De pildă, la cultura tomatelor timpurii, cele 26 tone la hectar față de 24 tone planificate reprezintă cifre care demonstrează experiența acumulată în cultura forțată în''răsadnițe' și salarii a legumelor de toate felurile. Porumbul, o cultură care a avut mult de suferit de pe urma secetei, a dat o producție de 3348 kg la hectar, producție ce reflectă străduința cooperatorilor de a aplica lucrări de calitate și la timpul optim. Departe de a crea o stare de automulțumire, dezbaterile din adunarea generală au arătat și unele lipsuri manifestate atît din partea membrilor consiliului de conducere cît și a unor cooperatori. Așa cum preciza tov. Dumitru Dinișor, Erou al Muncii Socialiste, președintele cooperativei agricole, producțiile la Goicea Mare nu au ajuns încă la un nivel la care trebuie să se oprească. Ele au fost și vor fi intr-o continuă creștere. Secrete în această privință nu există. Producțiile mari sunt garantate de rezervele de care dispune cooperativa agricolă și care trebuie folosite la capacitatea lor. Din păcate, însă, mai sînt echipe de cooperatori care se mulțumesc să execute lucrări de mîntuială, fără a se gîndi că, de calitatea zilor efectuate, depinde lucrăproducția. Numai așa se explică faptul că, în contrast cu echipa condusă de Marcu Ion, care a realizat 40 de tone de sfeclă de zahăr la hectar în cultură neirigată, echipa nr. 2 a realizat numai 24 de tone pe unele tarlale vecine din punctul „Popiciu“, deoarece a aplicat numai trei prașile și acelea de slabă calitate. (Continuare în pag. a aîl-a) Foto : FI. Melineșteanu La Poiana Mare, iarna și zăpada nu pot estompa ambianța gospodărească, profilul pregnant urbanistic al acestei mari așezări rurale din sudul județului. In foto : edificiul căminului cultural. [ CEVA DESPRE RIDICUL ! ] Tînărul poet cu care am vorbit deună- 1 zi îmi „povestea“ exasperarea lui de a nu putea trece dincolo de contingent, faptul că în fiecare zi repeți , aceleași gesturi : tot îmbraci, mănînci, străbați, aceeași distanță pînă la chioșcul de unde îți cumperi ziarul etc. I-am înțeles tristețea, dar trebuie să mărturisesc că pe un fond de mare uimire — uimire ce-mi provoca nu mai puțin o strîngere de inimă. Ce mă uimea era această „atenție“ umană fixată pe exteriorul gestului și comportamentului. Mi-am dat seama că ceea ce obosește într-un asemenea caz nu e „ritualul" vieții căci un ritual e întotdeauna comunicare puternică și secretă cu natura prietărirea (e împromptului concret cu semnificații de participare la fiorul universal) Ceea ce obosea de tata aceasta era doar „cea’a ritualului la care ‘■ [UNK] sasp supus comportamentul omenesc sleirea lui. De sleire ? Poate că ce e vorba de un nemăsurat orgoliul de a nu mai fi supus nici unei reguli din afara ta. Inflația personalității ? — De ce să ieși din contingent ? — l-am întrebat. Revoltă împotriva naturii ? I-am povestit atunci că o dată, în timpul unui voiaj, am întîlnit în tren un om foarte simplu care în fiecare duminică de primăvară lua trenul din Brașov, unde locuia, pînă la București — pentru a se bucura, ca de o mare aventură interioară, de varietatea de anotimp pe care natura o desfășura pe parcursul acestui drum. Ei bine, acest om, cu un probabil sumar inventat de „evenimente“ în biografia lui, mi-a spus : „Știu intr-adevăr că trăiesc“. La această relatare, interlocutorul meu a zis atunci : — „Mai sunt și altfel de indivizi care nu au simțul ridiculului“. Dublă uimire, de a fi vorbit se pare, limbi diferite. Căci ceea ce lui îi apărea ridicul mie imi apăruse sublim. Ce e în fond ridiculul ? Dintr-un inițial barometru al lipsei de „bun simț“ a ajuns prin timorare crescândă față de propriul său spectru, la pierderea simțului viu a ceea ce cu adevărat poate fi trăit și manifestat, la propria lui parodie. Cât de nocivă mi se pare că poate fi uneori pentru umanitatea individului această teamă exagerată de ridicul ! Efuziunile afective sunt resorbite în albie. Și dacă, totuși, funcția creează organul, care centru nervos va mai comanda actele nești la nivelul omogeneroaselor efuziuni ? Acesta e, simplu, mecanismul și începutul, atrofierii , grotesc, al orgoliului. Orgoliosul e individualist. Individualistul vrea să treacă, „dincolo de contingent“, pentru că , de fapt a început divorțul de contingent, pentru că nu mai are credința faptului trăit, că a pierdut. Pentru J prinț hipertrofia grijii față de propria persoană, putința empatiei, a adică a trăirii în ipostaza lăuntrică a altora, ca și a emerigenței spiritului, adică a trecerii acestuia prin faptul vieții obișnuite , așa cum trece raza de lumină prin materia unei sticle. Neavind puterea acestei treceri se simte prizonier în coaja propriu lui comportament. Orgolioșii sunt cei lipsiți de săraci. I orgo- i lin sunt infinit îmbogațiți prin integrarea lor in circuitul vital, i social, universal. „Teama de ridicul“ e ^ marota marilor orgolipși. Ei nu au curajul îndurării posibilei erori, al actului infățișat lumii pentru a spune deschis : „acesta sunt, toți-mă !“. Și confrunt iază cum teama exagerată de ridicul poate ucide ingenuitatea, fiorul proaspăt al omului, (I LEANA MORARESCU \ ACCENTE VINERI 28 IANUARIE 1872 ANUL xxvai Hr. 8364 iPAGiHi 3d BAN) Actualitatea internațională în pag. a IV-a ANGAJAMENT COLECTIV șef cu probleme de concepție, s-a scos, printre altele, în evidență, faptul că 60 la sută din mașinile și instalațiile puse la dispoziția sectoarelor de producție au fost realizate prin autoutilaje, contribuind substanțial la reducerea importului. Intre altele, s-a reținut că au fost executate 178 mașini și utilaje necesare dotării fabricilor G.U.A.M.E.C. ; s-au realizat peste 27 000 S.D.V.-uri noi, precum și 18 000 scule normalizate. In același timp, darea de Colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din compartimentele sculărie și autoutilaje le revin în acest an sarcini de bilizatoare, plan sporite, deSpre exemplu, producția de S.D.V.-uri este prevăzută să crească cu 40 la sută, iar producția, la utilajele realizate prin autoutilaje, cu 30 la sută față de anul trecut. De asemenea, sarcina de rea- VICTOR MITU tehnician (Continuare în pag. a IlI-a) Fabrica de confecții Craiova. Muncitoarele Pîrvu Florica și Albu Elena de la secția a Vl-a au ca subiect de discuție (și de satisfacție) — calitatea Foto: O. Badea Curier cotidian UN EVENIMENT CULTURAL : înființarea Editurii „Scrisul Românesc“ la Craiova Consiliul de Miniștri al R. S. România a hotărît recent ca, începînd cu data de 1 februarie a.c., la Craiova și Timișoara, să ia ființă cite o editură. Conform acestei hotărîri, la Craiova se înființează Editura Scrisul Românesc", care va avea ca obiect de activitate editarea de lucrări originale, în special locale, în limba română, din toate domeniile literaturii beletristice, artei, științei și tehnicii. Realizarea acestui important obiectiv cultural vine să întregească măsurile luate de partidul și statul nostru pe linia asigurării mijloacelor necesare valorificării publicistice a creației locale. Se înfăptuiește astfel un vechi deziderat cultural în această parte a țării. • EXPUNERI PE TEME DE ȘTIINȚE SOCIALE în cadrul programului de pregătire a lectorilor Comitetului județean Dolj al P.C.R., aseară a avut loc o expunere cu tema „Importanța categoriei de materie pentru științele contemporane ale naturii“. A vorbit tovarășul Stelian Popescu, șef de sector la Institutul de filozofie al Academiei de științe social-politice, lector al C.C. al P.C.R. Tot ieri, tov. George Antoniu, lector al C.C. P.C.R., a prezentat expunearea „Dreptate și echitate socială“. Expunerea a fost urmărită cu interes de cadre didactice și studenți ai Universității din Craiova. • ECHIPAMENTE MODERNE DE PROTECȚIE Laboratorul interjudețean pentru protecția contra radiațiilor ionizante din Craiova a fost dotat cu aparate de mare precizie pentru detectarea cîmpurilor de radiații existente în unele unități din sectorul industrial, în cele de cercetare și medicale. Printre acestea se află debitmetre pentru radiații Gama și Roentgen, doziporturi, scintiporturi, stilodozimetre tip „KID“, precum și aparate necesare pentru măsurarea radioactivității probelor de sol, apă, aer, vegetație etc. Detectarea cîmpurilor de radiații periculoase are drept scop asigurarea unor măsuri de protecție a muncii eficiente (ecranări structurale, secundare și primare, folosirea unor echipamente de protecție adecvate) pentru apărarea sănătății muncitorilor expuși profesional și a diferitelor colectivități. • O NOUA CANTINARESTAURANT In cadrul întreprinderii electrocentrale Craiova a fost dată în folosință o modernă și spațioasă cantină-restaurant pentru salariați. Dotată cu mobilier, instalații și utilaje corespunzătoare, noua cantină asigură servirea mesei la peste 1.500 salariați. OPREA FIRAN coresp e EXPOZIȚIA „GHIȚA MITRACHIȚA" La București a avut loc vernisajul expoziției „Ghiță Mitrăchiță“ în organizarea Centrelor de îndrumare creației populare și a mișacării artistice de amatori — ale Capitalei și județului Dolj. Expoziția cuprinde 30 de tablouri de artă naivă și urmează unei serii de succese obținute de talentatul pictor din Bîrca. PROFILURI CONTEMPORANE — Dacă e în spital ? unde să fie ?! — se miră Dar tinără îmbrăcată in alb pe care o o întrebăm de dr. Bulacu. — Unde să fie ? Știm și noi ? Ora e tîrzie. Poate e plecat în altă parte, poate e acasă... — Nu, e în spital. E totdeauna în spital, ne asigură tînăra. NI găsiți acolo. II găsim, într-adevăr, într-o mică odăiță a unui pavilion nou, aflat încă „la roșu“. Pare stînjenit de vizită, într-un fel anume, caracteristic omului modest. Tocmai de aceea, vorbi despre sine i se pare un lucru greu și, ocolind de regulă ceea ce pentru un altul ar fi fost prilej de a afirma „eu am făcut“, „eu am organizat“ (pentru că există un noian de fapte și realizări remarcabile), dînsul spune : „s-a făcut“ sau „me-am gîndit să facem și am reușit“. ★ — Cum ați ajuns la spitalul din Bechet ? — Am cerut să fiu repartizat aici, în 1959, cînd am terminat facultatea de medicină din București. — Cu ce medie ? — E absolut necesar ? — Da. — Cu 9,14. Dar nu cred că e esențial. — Ba da. Media vă dădea dreptul să optați pentru condiții mai bune. — Un medic nu trebuie să aștepte condiții. Trebuie să le creeze. Eu am cerut Bechetul și de aici nu voi pleca niciodată. După cum ați văzut, spitalul nostru nu se deosebește de un spital de la oraș. ★ Afirmația nu conține nici o exagerare. Dar cîtă trudă, cită strădanie pînă a se ajunge aici... Spitalul din Bechet ființează din 1908. — Ne-a spus cineva că, la venirea dv. aici, spitalul n-avea nici garduri. — N-avea multe — ne răspunde zîmbind interlocutorul. Important este că le are acum. Suprafața de spitalizare s-a dublat (cuprinde 605 mp), avem 60 de paturi, iar pînă la finele lui 1972 vom ajunge la 100. ...Munca unui om in fruntea altor oameni inimoși și săritori, dusă vreme de 11 ani, sintetizată într-o frază lapidară, ■ exemplu de modestie comunistă. Cit s-a muncit folosindu-se acele „posibilități locale" (care pentru unii înseamnă doar ce- ireri de fonduri) pentru a se ridica pavilioane noi, pentru dotări, pentru construcția unui castel de apă, a unui pavilion I administrativ-gospodăresc și ■ pentru multe alte amenajări , greu de găsit la alte spitale ? ■ (Ceea ce In alte părți a costat zeci și sute de mii de lei, la S Bechet s-a realizat prin muncă patriotică și cu posibilități Iocale). * — In spitalul nostru nu s-au înregistrat nici un deces. ne ■ CORNEL CONSTANTINESCU ! (Continuare în pag. a zil a) A FI MEDIC