Inainte, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8419-8444)

1972-04-08 / nr. 8425

• 8 — IV — 1972 w­­ UN OM ADEVARAT la sectorul II mecanică al Uzinei ,,7 Noiembrie" . Craiova se împlinește, nu peste mult timp, un an de cînd se lucrează in trei schimburi, cu întreaga ca­pacitate de producție. In­tr-unul din aceste schim­buri lucrează și principal Dumitru maistrul Niță-L-am cunoscut cu nouă ani în urmă cînd, într-una din zile, m-a luat prietenește de o ureche și mi-a spus : „Am greșit, și eu cînd am fost ca tine, dar o singură dată. Deci, fii atent!’’. Pe atunci eram elev. Din ziua cînd l-am cunoscut, am obser­vat la el, ceva deosebit, ceva care, la virsta aceea, m-a făcut să tresar. Și mi-a plăcut. Mi-am propus să-l urmăresc dacă nu cumva vreodată se­va L-am urmărit și schimba; m-am convins că e același om corect întotdeauna, la fie­care pas. E omul care nici­­odată nu-și încruntă frun­tea în­ fața problemelor destul de delicate uneori pe care le întîmpină în sector. Ne cunoaște pe toți, nu numai numele, ci și capacitatea noastră pro­fesională. E unul din cei mai vechi membri de partid din sector. El i-a crescut pe cei mai mulți, deși e tînăr; nu are pa­truzeci de ani împliniți, in­teresant că mie mi se pare la fel de tînăr ca acum nouă ani. Nu-l poți găsi o dată la birou, trece dintr-un atelier în altul și urmărește executarea repe­rajelor. Vine întotdeauna zîmbind­­ felul său de a fi te obligă să-l privești și să-ți impui condiția de a fi ca el. Spiritul său de ini­­țiativă și de organizare ne obligă să medităm asupra măiestriei deosebite cu care reușește să conducă schimbul spre rezultate bune­­zultate Setea sa după re­ce prestigiu pentru colectiv nu poate fi poto­lită niciodată Dimpotrivă, îl obligă să rezolve orice dificultate. Și o face cu dragoste. Spun cu dragoste pentru că, cu același zîmbet pe față, mîinile lui aspre, pu­ternice, execută dispozitive, simplifică multe operații, se străduie să mărească productivitatea. El are, în­­tr-adevăr, personalitate. Ce mai, e om dintr-o bucată! E de părere că maiștrii de linie, controlorii și șefii de echipă nu sunt altceva decit componentele vii ale unui angrenaj care funcționează și trebuie să funcționeze perfect, în de­plină cunoștință de cauză. E angrenajul de care uzina are absolută nevoie și pe care maistrul principal Du­mitru Niță a reușit să-l construiască cu mulți ani în urmă. De atunci, puterea sa crește cu fiecare zi. Fie­care comunist, fiecare ute­­cist venit în schimbul nostru se atașează fără probleme colectivului. La bilanțurile săptămîna­­le de producție, sorbim din gura lui rezultatele obținute în cursul săptămînii și sun­tem atenți la ceea ce ne așteaptă pentru săptămîna următoare. Nu uită nicioda­tă să spună că nimeni nu are voie să încheie o zi de lucru pînă cînd nu și-a executat întrutotul sarcina de schimb. Nu o dată își spun muncitorii între ei. ..In tura asta lucrezi cu poftă”. Avem poftă să lu­crăm mult și bine pentru că există cineva care să tre­­zească în noi această poftă. Toți comuniștii schimbului știu ce gîndește principal și-l ajută: maistrul Sunt puține abaterile de la disci­plină. Fiecare întirziere e judecată la locul de muncă împreună cu secretarul or­ganizației de partid din schimb și cu secretarul U.T.C. De absențe nemoti­­vate se vorbește foarte rar. Dintr-o profundă conștiință, oamenii vin punctuali la treabă. In atelier se aude ritmic cunoscutul cîntec al mași­nilor care lucrează cu in­tensitate maximă sub co­manda celor care sunt aple­cați asupra lor. Se simte abia perceptibil doar căl­dura motoarelor care „trag” neobosite sub ochiul atent al maistrului Dumitru Niță. Se poate spune că aici, 24 de ore din 24 se lucrează , se lucrează noaptea la fel ca ziua. ION BREAȘU lăcătuș la Uzina „7 Noiembrie” LUCRĂRI EDILITARE In acest an, în municipiul Craiova construcția edilitară va înregistra progrese substan­țiale prin continuarea unor im­portante lucrări menite să spo­rească confortul urban. Este vorba, între altele, de extinde­rea, din fonduri de investiții, a rețelei de canalizare cu 4,5 km și a rețelei de apă cu 3,2 km, la care se adaugă alte vo­lume de lucrări de apă și canali­zare ce se execută din fondurile de la buget și cu investiții ne­centralizate. Modernizările ru­tiere includ, și ele, 12 străzi și trotuare, precum km alte importante lucrări prevă­și­zute a se realiza în cadrul în­trecerii patriotice și prin con­tribuția bănească și în muncă a locuitorilor. Institutul craiovean de proiectări SEACA DE CIMP C.A.P. din Seaca de Gimp a cultivat o însemnată su­prafață de teren cu sămînță de arpa­gic. Prin valorifi­carea acestui pro­dus, cooperativa a­­gricolă a realizat un venit de peste trei milioane lei.­­Pentru anul acesta, cooperatorii din Seaca de Cîmp au hotărît să extindă la 50 ha suprafața cultivată cu să­mînță de arpagic. ION VASILE AFUMAȚI la Școala gene­rală de 10 ani din comuna Afumați a avut loc o consfă­tuire a elevilor din clasele a VIII-a și a IX-a pe teme de orientare profesio­nală. Alături cadre didactice de elevi, la consfătui­­i­re au luat parte primarul comunei și cadre de specia­litate din agricul­tură. Evidențiin­­du-se prin exem­ple concrete ne­voia de cadre cali­ficate pentru eco­nomia locală, ele­vilor li s-a vorbit despre importanța și frumusețea noi­lor meserii cerute de viața satului. OVIDIU DECA GRECEȘTI Printre obiecti­vele de largă uti­litate socială con­struite în comuna Grecești se nu­mără și noul cămin cultural care a de­venit gazda per­manentă a artiști­lor amatori și pu­blicului spectator din localitate. In cadrul acestui edi­ficiu care dispune de o sală de spec­tacole, funcționea­ză și biblioteca co­munală. Valoarea noului edificiu se ridică la 70 000 lei, la care se adaugă și contribuția vo­luntară a cetățeni­lor din comună. R. TRAIAN CELARU De la începutul anului și pînă zi­lele trecute, la consiliul popular al comunei Celaru se înregistraseră peste 100 de cereri ale cetățenilor, din cele cinci sate componente, care solicită autorizații pentru construcția de case noi, reno­vări capitale și a­­dăugiri. Este o do­vadă a creșterii continue a venitu­rilor dobîndite de țăranii cooperatori din munca în coo­perativele agricole sau în alte sectoare de activitate. Prin­tre cei care au ob­ținut astfel de au­torizații și au în­ceput deja să-și ri­dice case noi în centrul civic al co­munei se numără­­ Gheorghe Rebegea, Oprea H. lonescu, Ion Ristea, Marin Sandu, Gh. P. Leoveanu, V. ION MAROTINU DE SUS Gîndind gospodă­rește și avînd la bază experiența a­­nilor trecuți, con­ducerea C.A.P. din Marotinu de Sus a prevăzut pentru anul acesta spori­rea suprafețelor ce vor fi însămînța­­te cu culturi duble. Așa de pildă, dată cu însămînța­­­­rea membrii porumbului, coopera­tori vor pune în pămînt și fasole în cultură intercalată pe mai bine de 200 ha, precum și 15 ha de dovleci, pentru care au strîns deja aproape 40 kg de sămînță. Insămîn­­țarea de culturi in­­tercalate va per­mite cooperativei agricole să folo­sească în mod mai irațional pămîntul­ și să dobîndească, în același timp, producții sporite de pe aceleași supra­fețe de teren. V. IONESCU ÎNAINTE3 Tonea Constantin, comuna Bîrca. Dacă unitatea v-a desfăcut contractul de mun­că și v-a acordat compensa­ția bănească — potrivit art. 73 din Codul Muncii — pen­tru 12 lună, această măsură are rolul de a asigura exis­tența materială a celui în cauză pînă își găsește un nou loc în cîmpul muncii. Perioada de 1/2 lună nu con­stituie vechime în muncă și nu se trece în carnetul de muncă. Neam Aurelian, comuna Braloștița. Perioada cît ați fost în concediu medical constituie vechime în mun­că. Timpul cît ați fost pen­­sionat pentru invaliditate gr. II nu constituie vechime în muncă și, deci, nu poate fi trecută în carnetul de mun­că. Iacob Gheorghe, comuna Șimnicu de Jos : Dacă ați lucrat din 1949 pînă în pre­zent în diferite unități socia­­liste de stat la care ați tre­cut prin transfer, pînă la data de 1 ianuarie 1967, și în carnetul de muncă nu s-a menționat că transferul s-a făcut la cerere, potrivit dispoz. din anexa 7 H.C.M. nr. 914/1968, benefi­la­ciați de vechime neîntrerup­tă în aceeași unitate și, co­respunzător, de un spor de 10 % din salariul tarifar. Sînteș Dumitru, Craiova . In situația relatată în scri­soare, plecînd prin demisie, ați întrerupt vechimea în aceeași unitate. Mirea Victor, Strehaia, ju­dețul Mehedinți . Numai da­că ați fost trimis să urmați cursul de calificare la secția de utilaje C. C. F. se consi­deră vechime în muncă și această perioadă. Dacă le-ați urmat din proprie inițiativă sau pe această perioadă nu ați avut calitatea de anga­jat, nu constituie vechime în muncă. Ion Ion, Segarcea : Peri­oada stagiului militar nu se include în calculul la ve­chime neîntreruptă în ace­eași unitate. Perioada cît aț­ urmat școala de maiștri agricoli constituie vechime în aceeași unitate, dacă ați fost trimis de către unitate. Sunteți obligat să faceți do­vada în acest sens. Referitor la salarizarea corespunză­toare funcției de tehnician C.T.C. , dacă v* s-a acordat gradația avută la funcția din care ați fost trecut este le­­­gală, chiar dacă salariul co­respunzător acesteia este mai mic decât cel avut afe­rent aceleiași gradații în funcția avută. nuța andrei consilier juridic ÍN INDUSTRIA LOCALA: MAI MULTA ATENȚIE PRODUCȚIEI LA EXPORT! Produsele realizate de indus­tria noastră locală sunt tot mai mult solicitate și apreciate pe piața externă. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în trimestrul recent încheiat s-au livrat cu 10,S la sută mai multe mărfuri, in peste 40 de sortimente, cuprinzînd mobilă, lopeți, împletituri nuiele și papură, articole de marochină­­rie, grăsimi industriale și altele avînd destinația­­ U.R.S.S., R.S. Cehoslovacia, R. F. a Germa­niei, Grecia, Italia, Libia. In total, 20 de țări. Colectivul I.I.i L. metal-letmn Craiova, căruia îi revine 55 la sută din totalul producției in­dustriei locale doljene destinată exportului, a reușit să depă­șească planul cu 5,3 mii lei va­lută. In structura relației vest s-au înregistrat succese impor­tante la împletiturile din nuiele și papură, planul fiind depășit, pe perioada analizată, cu 31800 lei valută. In mod onorabil s-au achitat, de obligațiile contrac­tuale față de partenerii externi și I.I.L. materiale de construc­ții și produse chimice Craiova, întreprinderea județeană de pa­nificație și produse alimentare. In general, producția la export a fost mai bine organizată, în­treprinderile înființînd secții specializate de fabricație a mo­­bilei, lopeților, lădițelor pentru ambalaj. Comitetele oamenilor muncii, sub conducerea nemij­locită a organizațiilor de partid, au inițiat noi acțiuni pe linia ridicării nivelului de pregătire profesională a muncitorilor, în­tăririi controlului tehnic de calitate pe tot fluxul tehnologic, mai bunei aprovizionări locurilor de muncă cu materiale a Sn sortimentele și calitatea ce­rute de beneficiari. Cu toate aceste incontestabile succese, se constată că, pe total Industrie locală, planul­ la export a fost realizat doar în propor­ție de 84,96 la sută. Principala cauză se datorește neacoperirii cu contracte, de către I.L.E.X.I.M. București, îndeosebi la produc­ția de lăzi ambalaje pe care, trebuia s-o execute I.I.L. Ca­lafat. De asemenea, I.I.L. Băi­­lești n-a putut să finiseze nici să livreze la export o canti­ni­tate de lopeți, deoarece nu s-a asigurat, nici pînă la această dată, repartiția de vopsea pe bază de arhidol și nitroemanl, materiale livrate cu întirziere, de către furnizori, ca de altfel și tabla de 1,5 mm. După cum am mai fost infor­mați, în prezent se depun efor­turi pentru onorarea către par­­tenerii externi a contractului la producția de lăzi ambalate. In același timp, colectivele I.I.L. metal­ lema, I.I.L. materiale de construcții și produse chimice Craiova și I.I.L. Băilești pregă­tesc începerea fabricației unor noi produse, cum sunt dormi­torul tip „Craiova”, scaunul pliant, articole de marochină­­rie, unelte agricole și altele. Aceasta fiind situația din pri­­mul trimestru, conducerilor în­treprinderilor, organizațiilor de partid le revine obligația de a urmări pas cu pas, zilnic decadat, felul cum se îndepli­­i­nesc sarcinile de plan la export în trimestrul II. Pe agenda de lucru a organelor de conduce­re colectivă din întreprinderile de industrie locală trebuie să figureze, în primul rînd, și să-și găsească o grabnică rezolvare, problemele legate de aprovi­zionarea ritmică cu materii prime și materiale, sincroniza­rea acesteia cu programul pro­ducției la export, generalizarea schimbului II și introducerea schimbului III în toate între­prinderile de industrie locală, sporirea continuă a exigenței controlului calității producției. Nu trebuie precupețit nici un efort pentru ca planul la ex­port să fie îndeplinit și depășit în mod exemplar, cerință ma­joră impusă de interesele eco­nomiei noastre naționale. AUREL POPESCU INVESTIȚIILE (Urmare din pag. I) ne va da garanția punerii în funcțiune, în partea a doua a acestui an, a unor importante obiective și capacități productive. Dintre a­­cestea reamintim: Teatrul Na­țional, capacitatea de transfor­matoare mari din cadrul Uzi­nei „Electroputere”, Fabrica de mașini agricole Craiova, Fabrica de transformatoare Fi­­liași și altele. Se remarcă fap­tul că tocmai la aceste obiecti­ve de importanță deosebită se semnalează rămîneri în uzmnă, rămîneri ce trebuie imediat recuperate. De reținut că la dezvoltarea Uzinei „Electro­­pu­tere” pentru capacitatea de transformatoare mari există se­rioase restanțe datorate lipsei unor materiale de construcții — îndeosebi chesoane necesare ri­dicării halelor de producție. Stadiile fizice ale lucrărilor sunt întîrziate cu circa 6 luni, iar utilajele au fost contractate de beneficiar cu mult după ter­menul prevăzut. Cazuri similare se întîlnesc și la lucrările de dezvoltare a fa­bricii de mașini agricole constructorul, din cauza inde re­stanțelor la lucrările de con­­strucții-montaj, nu a creat fron­tul de lucru necesar subantre­prizelor pentru executarea lu­crărilor de instalații. Impor­tante rămîneri în urmă (30—60 zile) s-au înregistrat la obiec­tivele hală forjă și hală mono­bloc, unde beneficiarul mai are nevoie de utilaje pe care, încă, nu le-a contractat, chiar dacă unele dintre ele trebuie mon­tate în cursul acestei luni. Și lista instalațiilor și agregatelor ce trebuie procurate este mare. Beneficiarul o cunoaște bine, dar trebuie depuse eforturi de achiziționare, eforturi la care, dată fiind situația, e necesar să subscrie cu mai multă energie și forul tutelar. In ce privește construcția de locuințe cu toate că, din punct de vedere al numărului de a­­partamente, există un avans în execuție la cele din fon­durile statului, locuințele pro­prietate personală nu pot fi raportate ca date în folosință. Ca de obicei, (și e un prost obicei­­) mai trebuie încă „mici” remedieri, completări etc. In concluzie, este de datoria factorilor direct răspunzători să treacă neîntârziat la o anali­ză atentă a situației actuale de pe fiecare șantier, să studieze toate deficiențele ce împiedică îndeplinirea ritmică a planului de investiții și să stabilească măsuri operative, concrete și responsabilități precise, ca, pînă la sfîrșitul lunii astfel în curs, să se intre în ritmul nor­mal de lucru. De la fiecare vacă furajată cel puțin 2500 litri lapte RECORDUL „CRĂIȚEI“ LUI M. BAROI gj . „Crăița’» a dat 4800 litri lapte . Producția gi medie pe cap de vacă furajată, în primul trimestru, H a atins cifra de 496 litri lapte . „Doctorii” din B zootehnie vor aduce C.A.P.-ului un venit de ■ 2.000.000 lei. litriu». „Crăița’» la ea... acasă Scurtul popas făcut zilele acestea la C.A.P. „1 Mai” din Maglavit ne-a oferit pri­­lej­ul de a lua contact „pe viu” cu preocupările îngriji­torilor mulgători pentru sporirea producției de lapte. ...Discuția se poartă în­tr-una din încăperile fermei de vaci. Este vorba de reali­zările obținute pînă în pre­zent, ca și de perspectivele de îndeplinire a planului de producție în acest an. Comu­nistul­ Florin Petrescu, șef de fermă, urmărind diferite rubrici ale unui registru de evidență, ne comunică 1 — Producția medie pe cap de vacă furajată planificată a fost depășită în anul care a trecut, cu 150 litri lapte. — Care dintre îngrijitori­ și-au adus cea mai mare contribuție la aceste reali­zări ? A ezitat cîteva clipe să ne răspundă.­­După felul în care a primit întrebarea, ne-am dat seama că interlocutorului nostru nu-i era prea ușor să facă o alegere, deoarece toți îngrijitorii și-au depășit pla­nul. Am aflat apoi că, de pildă, Marin Baroi, de la lo­tul de vaci, a obținut cu 4070 litri lapte mai mult față de planificare­a Elena Nisi­­paș și Aneta Ciovică cu 5132 litri lapte, G. Bursuc cu 3825 1 , Petre Tomescu cu 4112 litri. Șirul exemplelor poate continua. Pe cîțiva dintre ei i-am și cunoscut imediat. E vorba de M. Baroi, Maria Bînă, Chiva Mitulețu și Florea Cîrstea­. „Lucrez de circa 13 ani — ne spune M. Baroi. Cînd am luat lotul de vaci­ în primire, producțiile de lapte mă si­tuau pe un loc deloc de in­vidiat. Mi-a fost drag să le îngrijesc, și producția a în­ceput să crească. Desigur, la început nu cunoșteam bine tainele meseriei, dar nu mi-a trebuit mult timp să-mi dau seama că aici trebuie să-și spună cuvîntul știința. Am început să înțeleg importanța respectării programului de grajd și a rețetarilor. Un factor de care depinde în mare măsură soarta produc­ției de lapte este furajarea rațională. Ce înseamnă acest lucru , în primul rînd, ani­malele trebuie hrănite în funcție de cantitatea de lapte ce o dau, dar și de starea lor fiziologică. Eu am în lot o vacă — „Crăița”, care a dat anul trecut 4800 litri lapte. Or, o așa producție nu putea fi obținută dacă o hrăneam la fel ca pe cele­lalte. Prin urmare, subliniez, furajarea diferențiată’’. Maria Bînă, o altă îngri­jitoare, a ținut să ne pre­zinte, și ea pe „Blăneasca” ei — o vacă brună, recordmenă și ea, de la care a obținut 4600 litri lapte anual. „Cînd am luat lotul în primire — ne spunea Interlocutoarea — am făcut rația zilnică în funcție de producția de lapte. Treptat, în măsura în care o vacă răspundea prin sporurile de producție la o rație mărită , am administrat furaje suplimentare. Acesta este, după părerea mea, fac­torul principal al realizării noastre, la care se adaugă firește, buna îngrijire”. Aspecte asemănătoare ne-a prezentat și Chiva Mitulețu, o femeie harnică ce lucrează de mulți ani în zootehnie. In prezent, ea obține de la fiecare vacă din lot, între 7—18 litri lapte pe zi. Multe dintre ele, ca „Angelica”, „Neagra’’, „Zambilian” a­u dat, anul trecut, peste 3000 litri lapte. De la îngrijitorul Florea Cîrstea consemnăm alți fac­tori care au concurat la mă­rirea producției. „Lucrînd în această meserie — ne pre­ciza el — mi-am dat seama de importanța respectării programului de grajd. Prin curățenia adăposturilor, țesă­­larea, hrănirea vacilor, la aceleași ore, plimbarea lor, prepararea și conservarea furajelor in bune condițiuni pentru ziua respectivă, — iată așa am reușit anul tre­cut să obțin de la lotul de vaci pe care îl îngrijesc 3982 litri­­ lapte peste producția planificată. — Ce factori au mai concurat după părerea dum­neavoastră, la obținerea a­­cestor producții ? — am a­­dresat întrebarea șefului de fermă, Florin Petrescu. — In primul trimestru din acest an, am obținut 495 li­tri lapte pe cap de vacă fu­rajată și am livrat în această perioadă, peste contract, la unitățile Întreprinderii in­dustriei laptelui 350 kl lapte. La obținerea acestor reali­zări menționez asigurarea bazei furajere, care a per­mis hrănirea rațională vacilor de lapte în funcție de a producția obținută, respecta­rea programului de grajd și continua calificare a ca­drelor. Am urmărit ca, prin alcătuirea unor rații echi­librate, diferențiate, să evi­tăm hrănirea unei vaci cu un singur fel de furaj pe perioade mai lungi. Ce admi­nistrăm noi în prezent, unei vaci ? 2,5 kg tărîțe, 1,5 bor­hot uscat, 25 kg siloz, 2 kg paie. Această furajare zilnică a avut bune rezultate și a­­supra produșilor, pentru că la 58 de fătări s-au obținut 61 de viței. Cu două luni înainte de fătare, vacilor nu li se mai administrează siloz, hrana fiind completată numai cu furaje de cea mai bună calitate, la care se a­­daugă 1 la sută zoofori. •Ar Ne-am despărțit cu admi­rație de acești îngrijitori. Grija deosebită pe care o au față de animalele ce le sunt încredințate depășește hotarul simplelor îndatoriri. Conștiinciozitatea cu care se îngrijesc și, mai ales, cifrele care oglindesc rezultatele muncii pline de răspunde­re, dovedesc dragoste și, din ce in ce, mai multă price­pere. M. PACURARU MH (Urmare din pag. 1) admite cu cîte dragoste și pa­siune muncește, dar în cazul acesta nu poate să nu se în­trebe cum de i-a răbdat inima să nu treacă o zi încheiată pe la semănătorile din punctul „Măturică ?“ La vremea cuvenită s-a făcut caz de deficiențele semnalate la C.A.P. Belou­, în ce privește organizarea însămînțărilor din epoca întîi. Era de așteptat ca tov. Gheorghe Enoiu, inginer șef și președinte al unității a­­mintite, să fi tras învățămin­tele cuvenite și să fi luat mă­surile care se impuneau, așa incit să fie lichidate cu desă­vârșire toate deficiențele de ordin organizatoric și tehnic. Se pare însă că tov. Gheorghe Enoiu s-a învățat cu critica — precum spune zicala — ca Bă­lana cu șaua. Altfel, este i­­nexplicabil de ce deficiențele tehnico-organizatorice în loc să fie lichidate, se amplifică. In ziua de 6 aprilie, la orele 11, într-o tarla din punctul „Cra­­coșa“, un tractor în agregat cu o semănătoare 2 SPC-2 stătea tras pe dreapta și părăsit de tractorist. Alături, purtătorul de atelaj Tudor Popoi, cu ca­rul încărcat cu saci cu sămînță, dejugase boii și, neavînd ce face, se mai odihnea nițel. — Și eu cu carul și tractorul pe care îl vedeți aci — ne spu­ne el — stăm de pe la ora 10, pentru că terenul pe care ve­­nirăm să-l semănăm e nepre­gătit. Priviți și dv. cum pase oile iarba de pe tarlaua pe care urmează s-o semănăm... Intr-un tîrziu vine către noi tractoristul Mihai Golfiță, vă­dit indignat de proasta organi­zare a muncii. — Ieri, tovarășul inginer En­ciu ne-a spus să venim aici cu semănătoarea și sămînță — relatează tractoristul — că are dînsul grijă să trimită mai de­vreme discurile la pregătirea terenului. Nu știu ce grijă o fi avut, că noi ne pierdem vre­mea aici de cîteva ore, dar discurile nu-i semn sa vină. Considerăm necesar să-l în­trebăm, încă o dată, pe tov. Ertoiu , cum îndeplinește indi­cațiile județene exprese ale organelor privind organizarea muncii în actuala campanie ? Faptele dovedesc că la Belou­ este un fel de organizare a... dezorganizării. In actuala cam­panie, Direcția generală jude­țeană a agriculturii, industriei alimentare și apelor a dat dis­poziții ca toți­­ specialiștii să rămînă permanent în unități, să se ocupe cu toată răspunde­rea de organizarea muncii, să asigure calitatea ireproșabilă a lucrărilor. Se pare, însă, că tov. Enciu — care, zilnic sau aproape zilnic, poate fi văzut grăbindu-se să nu piardă auto­buzul de Craiova — ignoră in­dicațiile obligatorii date de fo­rurile superioare. O asemenea stare de lucruri nu poate sa nu reclame măsuri hotărîte din partea conducerii D.G.R.l.A. mai ales că la Beloți nici în momentul de față, cînd se sea­mănă porumbul, — lucrare de­osebit de pretențioasă — tracto­riștii nu au ordine de lucru, împotriva celor care nu-și fac datoria, nu trebuie admise me­najamente. CÎND UPSEȘTE PASIUNEA Ing. Gh. Enciu, către tracto­riști : — Un bob zăbavă, pînă vin de la Craiova Desen de GARO PAPAZIAN ECONOMII ȘI BENE­FICII PESTE PLAN La Tăbăcăria Bucovăț — Craiova, reducerea cheltuielilor la­­ 1000 lei producție marfă și obținerea de beneficii peste plan sunt preocupări actuale ale întregului colectiv. Astfel, la secția confecții, la croit manual și mecanic s-au obținut economii de peste 6 000 mp piele. O influență favorabilă în acest sens a avut-o și activi­tatea de inovații. Numai crearea noului model­­ de „mănuși sudor“ a adus o economie postcalculată de 410.000 lei și va­lorificarea superioară a materiei prime, cu o eficiență post­calculată de 90.488 lei. Rezultate bune s-au mai obținut și la secția tăbăcărie, unde a fost economisită o cantitate de 8,2 tone tanin pur. Printr-un consum judicios și prin folosirea plăcilor p.v.c. lipite de pe butuci la ștanță, s-au economisit, numai într-o perioadă de 6 luni, 758 kg plăci. Alte 142.000 lei s-au eco­nomisit prin folosirea mai judicioasă a ambalajelor.

Next