Inainte, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8419-8444)
1972-04-08 / nr. 8425
• 8 — IV — 1972 w UN OM ADEVARAT la sectorul II mecanică al Uzinei ,,7 Noiembrie" . Craiova se împlinește, nu peste mult timp, un an de cînd se lucrează in trei schimburi, cu întreaga capacitate de producție. Intr-unul din aceste schimburi lucrează și principal Dumitru maistrul Niță-L-am cunoscut cu nouă ani în urmă cînd, într-una din zile, m-a luat prietenește de o ureche și mi-a spus : „Am greșit, și eu cînd am fost ca tine, dar o singură dată. Deci, fii atent!’’. Pe atunci eram elev. Din ziua cînd l-am cunoscut, am observat la el, ceva deosebit, ceva care, la virsta aceea, m-a făcut să tresar. Și mi-a plăcut. Mi-am propus să-l urmăresc dacă nu cumva vreodată seva L-am urmărit și schimba; m-am convins că e același om corect întotdeauna, la fiecare pas. E omul care niciodată nu-și încruntă fruntea în fața problemelor destul de delicate uneori pe care le întîmpină în sector. Ne cunoaște pe toți, nu numai numele, ci și capacitatea noastră profesională. E unul din cei mai vechi membri de partid din sector. El i-a crescut pe cei mai mulți, deși e tînăr; nu are patruzeci de ani împliniți, interesant că mie mi se pare la fel de tînăr ca acum nouă ani. Nu-l poți găsi o dată la birou, trece dintr-un atelier în altul și urmărește executarea reperajelor. Vine întotdeauna zîmbind felul său de a fi te obligă să-l privești și să-ți impui condiția de a fi ca el. Spiritul său de inițiativă și de organizare ne obligă să medităm asupra măiestriei deosebite cu care reușește să conducă schimbul spre rezultate bunezultate Setea sa după rece prestigiu pentru colectiv nu poate fi potolită niciodată Dimpotrivă, îl obligă să rezolve orice dificultate. Și o face cu dragoste. Spun cu dragoste pentru că, cu același zîmbet pe față, mîinile lui aspre, puternice, execută dispozitive, simplifică multe operații, se străduie să mărească productivitatea. El are, într-adevăr, personalitate. Ce mai, e om dintr-o bucată! E de părere că maiștrii de linie, controlorii și șefii de echipă nu sunt altceva decit componentele vii ale unui angrenaj care funcționează și trebuie să funcționeze perfect, în deplină cunoștință de cauză. E angrenajul de care uzina are absolută nevoie și pe care maistrul principal Dumitru Niță a reușit să-l construiască cu mulți ani în urmă. De atunci, puterea sa crește cu fiecare zi. Fiecare comunist, fiecare utecist venit în schimbul nostru se atașează fără probleme colectivului. La bilanțurile săptămînale de producție, sorbim din gura lui rezultatele obținute în cursul săptămînii și suntem atenți la ceea ce ne așteaptă pentru săptămîna următoare. Nu uită niciodată să spună că nimeni nu are voie să încheie o zi de lucru pînă cînd nu și-a executat întrutotul sarcina de schimb. Nu o dată își spun muncitorii între ei. ..In tura asta lucrezi cu poftă”. Avem poftă să lucrăm mult și bine pentru că există cineva care să trezească în noi această poftă. Toți comuniștii schimbului știu ce gîndește principal și-l ajută: maistrul Sunt puține abaterile de la disciplină. Fiecare întirziere e judecată la locul de muncă împreună cu secretarul organizației de partid din schimb și cu secretarul U.T.C. De absențe nemotivate se vorbește foarte rar. Dintr-o profundă conștiință, oamenii vin punctuali la treabă. In atelier se aude ritmic cunoscutul cîntec al mașinilor care lucrează cu intensitate maximă sub comanda celor care sunt aplecați asupra lor. Se simte abia perceptibil doar căldura motoarelor care „trag” neobosite sub ochiul atent al maistrului Dumitru Niță. Se poate spune că aici, 24 de ore din 24 se lucrează , se lucrează noaptea la fel ca ziua. ION BREAȘU lăcătuș la Uzina „7 Noiembrie” LUCRĂRI EDILITARE In acest an, în municipiul Craiova construcția edilitară va înregistra progrese substanțiale prin continuarea unor importante lucrări menite să sporească confortul urban. Este vorba, între altele, de extinderea, din fonduri de investiții, a rețelei de canalizare cu 4,5 km și a rețelei de apă cu 3,2 km, la care se adaugă alte volume de lucrări de apă și canalizare ce se execută din fondurile de la buget și cu investiții necentralizate. Modernizările rutiere includ, și ele, 12 străzi și trotuare, precum km alte importante lucrări prevășizute a se realiza în cadrul întrecerii patriotice și prin contribuția bănească și în muncă a locuitorilor. Institutul craiovean de proiectări SEACA DE CIMP C.A.P. din Seaca de Gimp a cultivat o însemnată suprafață de teren cu sămînță de arpagic. Prin valorificarea acestui produs, cooperativa agricolă a realizat un venit de peste trei milioane lei.Pentru anul acesta, cooperatorii din Seaca de Cîmp au hotărît să extindă la 50 ha suprafața cultivată cu sămînță de arpagic. ION VASILE AFUMAȚI la Școala generală de 10 ani din comuna Afumați a avut loc o consfătuire a elevilor din clasele a VIII-a și a IX-a pe teme de orientare profesională. Alături cadre didactice de elevi, la consfătuiire au luat parte primarul comunei și cadre de specialitate din agricultură. Evidențiindu-se prin exemple concrete nevoia de cadre calificate pentru economia locală, elevilor li s-a vorbit despre importanța și frumusețea noilor meserii cerute de viața satului. OVIDIU DECA GRECEȘTI Printre obiectivele de largă utilitate socială construite în comuna Grecești se numără și noul cămin cultural care a devenit gazda permanentă a artiștilor amatori și publicului spectator din localitate. In cadrul acestui edificiu care dispune de o sală de spectacole, funcționează și biblioteca comunală. Valoarea noului edificiu se ridică la 70 000 lei, la care se adaugă și contribuția voluntară a cetățenilor din comună. R. TRAIAN CELARU De la începutul anului și pînă zilele trecute, la consiliul popular al comunei Celaru se înregistraseră peste 100 de cereri ale cetățenilor, din cele cinci sate componente, care solicită autorizații pentru construcția de case noi, renovări capitale și adăugiri. Este o dovadă a creșterii continue a veniturilor dobîndite de țăranii cooperatori din munca în cooperativele agricole sau în alte sectoare de activitate. Printre cei care au obținut astfel de autorizații și au început deja să-și ridice case noi în centrul civic al comunei se numără Gheorghe Rebegea, Oprea H. lonescu, Ion Ristea, Marin Sandu, Gh. P. Leoveanu, V. ION MAROTINU DE SUS Gîndind gospodărește și avînd la bază experiența anilor trecuți, conducerea C.A.P. din Marotinu de Sus a prevăzut pentru anul acesta sporirea suprafețelor ce vor fi însămînțate cu culturi duble. Așa de pildă, dată cu însămînțarea membrii porumbului, cooperatori vor pune în pămînt și fasole în cultură intercalată pe mai bine de 200 ha, precum și 15 ha de dovleci, pentru care au strîns deja aproape 40 kg de sămînță. Insămînțarea de culturi intercalate va permite cooperativei agricole să folosească în mod mai irațional pămîntul și să dobîndească, în același timp, producții sporite de pe aceleași suprafețe de teren. V. IONESCU ÎNAINTE3 Tonea Constantin, comuna Bîrca. Dacă unitatea v-a desfăcut contractul de muncă și v-a acordat compensația bănească — potrivit art. 73 din Codul Muncii — pentru 12 lună, această măsură are rolul de a asigura existența materială a celui în cauză pînă își găsește un nou loc în cîmpul muncii. Perioada de 1/2 lună nu constituie vechime în muncă și nu se trece în carnetul de muncă. Neam Aurelian, comuna Braloștița. Perioada cît ați fost în concediu medical constituie vechime în muncă. Timpul cît ați fost pensionat pentru invaliditate gr. II nu constituie vechime în muncă și, deci, nu poate fi trecută în carnetul de muncă. Iacob Gheorghe, comuna Șimnicu de Jos : Dacă ați lucrat din 1949 pînă în prezent în diferite unități socialiste de stat la care ați trecut prin transfer, pînă la data de 1 ianuarie 1967, și în carnetul de muncă nu s-a menționat că transferul s-a făcut la cerere, potrivit dispoz. din anexa 7 H.C.M. nr. 914/1968, benefilaciați de vechime neîntreruptă în aceeași unitate și, corespunzător, de un spor de 10 % din salariul tarifar. Sînteș Dumitru, Craiova . In situația relatată în scrisoare, plecînd prin demisie, ați întrerupt vechimea în aceeași unitate. Mirea Victor, Strehaia, județul Mehedinți . Numai dacă ați fost trimis să urmați cursul de calificare la secția de utilaje C. C. F. se consideră vechime în muncă și această perioadă. Dacă le-ați urmat din proprie inițiativă sau pe această perioadă nu ați avut calitatea de angajat, nu constituie vechime în muncă. Ion Ion, Segarcea : Perioada stagiului militar nu se include în calculul la vechime neîntreruptă în aceeași unitate. Perioada cît aț urmat școala de maiștri agricoli constituie vechime în aceeași unitate, dacă ați fost trimis de către unitate. Sunteți obligat să faceți dovada în acest sens. Referitor la salarizarea corespunzătoare funcției de tehnician C.T.C. , dacă v* s-a acordat gradația avută la funcția din care ați fost trecut este legală, chiar dacă salariul corespunzător acesteia este mai mic decât cel avut aferent aceleiași gradații în funcția avută. nuța andrei consilier juridic ÍN INDUSTRIA LOCALA: MAI MULTA ATENȚIE PRODUCȚIEI LA EXPORT! Produsele realizate de industria noastră locală sunt tot mai mult solicitate și apreciate pe piața externă. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în trimestrul recent încheiat s-au livrat cu 10,S la sută mai multe mărfuri, in peste 40 de sortimente, cuprinzînd mobilă, lopeți, împletituri nuiele și papură, articole de marochinărie, grăsimi industriale și altele avînd destinația U.R.S.S., R.S. Cehoslovacia, R. F. a Germaniei, Grecia, Italia, Libia. In total, 20 de țări. Colectivul I.I.i L. metal-letmn Craiova, căruia îi revine 55 la sută din totalul producției industriei locale doljene destinată exportului, a reușit să depășească planul cu 5,3 mii lei valută. In structura relației vest s-au înregistrat succese importante la împletiturile din nuiele și papură, planul fiind depășit, pe perioada analizată, cu 31800 lei valută. In mod onorabil s-au achitat, de obligațiile contractuale față de partenerii externi și I.I.L. materiale de construcții și produse chimice Craiova, întreprinderea județeană de panificație și produse alimentare. In general, producția la export a fost mai bine organizată, întreprinderile înființînd secții specializate de fabricație a mobilei, lopeților, lădițelor pentru ambalaj. Comitetele oamenilor muncii, sub conducerea nemijlocită a organizațiilor de partid, au inițiat noi acțiuni pe linia ridicării nivelului de pregătire profesională a muncitorilor, întăririi controlului tehnic de calitate pe tot fluxul tehnologic, mai bunei aprovizionări locurilor de muncă cu materiale a Sn sortimentele și calitatea cerute de beneficiari. Cu toate aceste incontestabile succese, se constată că, pe total Industrie locală, planul la export a fost realizat doar în proporție de 84,96 la sută. Principala cauză se datorește neacoperirii cu contracte, de către I.L.E.X.I.M. București, îndeosebi la producția de lăzi ambalaje pe care, trebuia s-o execute I.I.L. Calafat. De asemenea, I.I.L. Băilești n-a putut să finiseze nici să livreze la export o cantinitate de lopeți, deoarece nu s-a asigurat, nici pînă la această dată, repartiția de vopsea pe bază de arhidol și nitroemanl, materiale livrate cu întirziere, de către furnizori, ca de altfel și tabla de 1,5 mm. După cum am mai fost informați, în prezent se depun eforturi pentru onorarea către partenerii externi a contractului la producția de lăzi ambalate. In același timp, colectivele I.I.L. metal lema, I.I.L. materiale de construcții și produse chimice Craiova și I.I.L. Băilești pregătesc începerea fabricației unor noi produse, cum sunt dormitorul tip „Craiova”, scaunul pliant, articole de marochinărie, unelte agricole și altele. Aceasta fiind situația din primul trimestru, conducerilor întreprinderilor, organizațiilor de partid le revine obligația de a urmări pas cu pas, zilnic decadat, felul cum se îndepliinesc sarcinile de plan la export în trimestrul II. Pe agenda de lucru a organelor de conducere colectivă din întreprinderile de industrie locală trebuie să figureze, în primul rînd, și să-și găsească o grabnică rezolvare, problemele legate de aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale, sincronizarea acesteia cu programul producției la export, generalizarea schimbului II și introducerea schimbului III în toate întreprinderile de industrie locală, sporirea continuă a exigenței controlului calității producției. Nu trebuie precupețit nici un efort pentru ca planul la export să fie îndeplinit și depășit în mod exemplar, cerință majoră impusă de interesele economiei noastre naționale. AUREL POPESCU INVESTIȚIILE (Urmare din pag. I) ne va da garanția punerii în funcțiune, în partea a doua a acestui an, a unor importante obiective și capacități productive. Dintre acestea reamintim: Teatrul Național, capacitatea de transformatoare mari din cadrul Uzinei „Electroputere”, Fabrica de mașini agricole Craiova, Fabrica de transformatoare Filiași și altele. Se remarcă faptul că tocmai la aceste obiective de importanță deosebită se semnalează rămîneri în uzmnă, rămîneri ce trebuie imediat recuperate. De reținut că la dezvoltarea Uzinei „Electroputere” pentru capacitatea de transformatoare mari există serioase restanțe datorate lipsei unor materiale de construcții — îndeosebi chesoane necesare ridicării halelor de producție. Stadiile fizice ale lucrărilor sunt întîrziate cu circa 6 luni, iar utilajele au fost contractate de beneficiar cu mult după termenul prevăzut. Cazuri similare se întîlnesc și la lucrările de dezvoltare a fabricii de mașini agricole constructorul, din cauza inde restanțelor la lucrările de construcții-montaj, nu a creat frontul de lucru necesar subantreprizelor pentru executarea lucrărilor de instalații. Importante rămîneri în urmă (30—60 zile) s-au înregistrat la obiectivele hală forjă și hală monobloc, unde beneficiarul mai are nevoie de utilaje pe care, încă, nu le-a contractat, chiar dacă unele dintre ele trebuie montate în cursul acestei luni. Și lista instalațiilor și agregatelor ce trebuie procurate este mare. Beneficiarul o cunoaște bine, dar trebuie depuse eforturi de achiziționare, eforturi la care, dată fiind situația, e necesar să subscrie cu mai multă energie și forul tutelar. In ce privește construcția de locuințe cu toate că, din punct de vedere al numărului de apartamente, există un avans în execuție la cele din fondurile statului, locuințele proprietate personală nu pot fi raportate ca date în folosință. Ca de obicei, (și e un prost obicei) mai trebuie încă „mici” remedieri, completări etc. In concluzie, este de datoria factorilor direct răspunzători să treacă neîntârziat la o analiză atentă a situației actuale de pe fiecare șantier, să studieze toate deficiențele ce împiedică îndeplinirea ritmică a planului de investiții și să stabilească măsuri operative, concrete și responsabilități precise, ca, pînă la sfîrșitul lunii astfel în curs, să se intre în ritmul normal de lucru. De la fiecare vacă furajată cel puțin 2500 litri lapte RECORDUL „CRĂIȚEI“ LUI M. BAROI gj . „Crăița’» a dat 4800 litri lapte . Producția gi medie pe cap de vacă furajată, în primul trimestru, H a atins cifra de 496 litri lapte . „Doctorii” din B zootehnie vor aduce C.A.P.-ului un venit de ■ 2.000.000 lei. litriu». „Crăița’» la ea... acasă Scurtul popas făcut zilele acestea la C.A.P. „1 Mai” din Maglavit ne-a oferit prilejul de a lua contact „pe viu” cu preocupările îngrijitorilor mulgători pentru sporirea producției de lapte. ...Discuția se poartă într-una din încăperile fermei de vaci. Este vorba de realizările obținute pînă în prezent, ca și de perspectivele de îndeplinire a planului de producție în acest an. Comunistul Florin Petrescu, șef de fermă, urmărind diferite rubrici ale unui registru de evidență, ne comunică 1 — Producția medie pe cap de vacă furajată planificată a fost depășită în anul care a trecut, cu 150 litri lapte. — Care dintre îngrijitori și-au adus cea mai mare contribuție la aceste realizări ? A ezitat cîteva clipe să ne răspundă.După felul în care a primit întrebarea, ne-am dat seama că interlocutorului nostru nu-i era prea ușor să facă o alegere, deoarece toți îngrijitorii și-au depășit planul. Am aflat apoi că, de pildă, Marin Baroi, de la lotul de vaci, a obținut cu 4070 litri lapte mai mult față de planificarea Elena Nisipaș și Aneta Ciovică cu 5132 litri lapte, G. Bursuc cu 3825 1 , Petre Tomescu cu 4112 litri. Șirul exemplelor poate continua. Pe cîțiva dintre ei i-am și cunoscut imediat. E vorba de M. Baroi, Maria Bînă, Chiva Mitulețu și Florea Cîrstea. „Lucrez de circa 13 ani — ne spune M. Baroi. Cînd am luat lotul de vaci în primire, producțiile de lapte mă situau pe un loc deloc de invidiat. Mi-a fost drag să le îngrijesc, și producția a început să crească. Desigur, la început nu cunoșteam bine tainele meseriei, dar nu mi-a trebuit mult timp să-mi dau seama că aici trebuie să-și spună cuvîntul știința. Am început să înțeleg importanța respectării programului de grajd și a rețetarilor. Un factor de care depinde în mare măsură soarta producției de lapte este furajarea rațională. Ce înseamnă acest lucru , în primul rînd, animalele trebuie hrănite în funcție de cantitatea de lapte ce o dau, dar și de starea lor fiziologică. Eu am în lot o vacă — „Crăița”, care a dat anul trecut 4800 litri lapte. Or, o așa producție nu putea fi obținută dacă o hrăneam la fel ca pe celelalte. Prin urmare, subliniez, furajarea diferențiată’’. Maria Bînă, o altă îngrijitoare, a ținut să ne prezinte, și ea pe „Blăneasca” ei — o vacă brună, recordmenă și ea, de la care a obținut 4600 litri lapte anual. „Cînd am luat lotul în primire — ne spunea Interlocutoarea — am făcut rația zilnică în funcție de producția de lapte. Treptat, în măsura în care o vacă răspundea prin sporurile de producție la o rație mărită , am administrat furaje suplimentare. Acesta este, după părerea mea, factorul principal al realizării noastre, la care se adaugă firește, buna îngrijire”. Aspecte asemănătoare ne-a prezentat și Chiva Mitulețu, o femeie harnică ce lucrează de mulți ani în zootehnie. In prezent, ea obține de la fiecare vacă din lot, între 7—18 litri lapte pe zi. Multe dintre ele, ca „Angelica”, „Neagra’’, „Zambilian” au dat, anul trecut, peste 3000 litri lapte. De la îngrijitorul Florea Cîrstea consemnăm alți factori care au concurat la mărirea producției. „Lucrînd în această meserie — ne preciza el — mi-am dat seama de importanța respectării programului de grajd. Prin curățenia adăposturilor, țesălarea, hrănirea vacilor, la aceleași ore, plimbarea lor, prepararea și conservarea furajelor in bune condițiuni pentru ziua respectivă, — iată așa am reușit anul trecut să obțin de la lotul de vaci pe care îl îngrijesc 3982 litri lapte peste producția planificată. — Ce factori au mai concurat după părerea dumneavoastră, la obținerea acestor producții ? — am adresat întrebarea șefului de fermă, Florin Petrescu. — In primul trimestru din acest an, am obținut 495 litri lapte pe cap de vacă furajată și am livrat în această perioadă, peste contract, la unitățile Întreprinderii industriei laptelui 350 kl lapte. La obținerea acestor realizări menționez asigurarea bazei furajere, care a permis hrănirea rațională vacilor de lapte în funcție de a producția obținută, respectarea programului de grajd și continua calificare a cadrelor. Am urmărit ca, prin alcătuirea unor rații echilibrate, diferențiate, să evităm hrănirea unei vaci cu un singur fel de furaj pe perioade mai lungi. Ce administrăm noi în prezent, unei vaci ? 2,5 kg tărîțe, 1,5 borhot uscat, 25 kg siloz, 2 kg paie. Această furajare zilnică a avut bune rezultate și asupra produșilor, pentru că la 58 de fătări s-au obținut 61 de viței. Cu două luni înainte de fătare, vacilor nu li se mai administrează siloz, hrana fiind completată numai cu furaje de cea mai bună calitate, la care se adaugă 1 la sută zoofori. •Ar Ne-am despărțit cu admirație de acești îngrijitori. Grija deosebită pe care o au față de animalele ce le sunt încredințate depășește hotarul simplelor îndatoriri. Conștiinciozitatea cu care se îngrijesc și, mai ales, cifrele care oglindesc rezultatele muncii pline de răspundere, dovedesc dragoste și, din ce in ce, mai multă pricepere. M. PACURARU MH (Urmare din pag. 1) admite cu cîte dragoste și pasiune muncește, dar în cazul acesta nu poate să nu se întrebe cum de i-a răbdat inima să nu treacă o zi încheiată pe la semănătorile din punctul „Măturică ?“ La vremea cuvenită s-a făcut caz de deficiențele semnalate la C.A.P. Belou, în ce privește organizarea însămînțărilor din epoca întîi. Era de așteptat ca tov. Gheorghe Enoiu, inginer șef și președinte al unității amintite, să fi tras învățămintele cuvenite și să fi luat măsurile care se impuneau, așa incit să fie lichidate cu desăvârșire toate deficiențele de ordin organizatoric și tehnic. Se pare însă că tov. Gheorghe Enoiu s-a învățat cu critica — precum spune zicala — ca Bălana cu șaua. Altfel, este inexplicabil de ce deficiențele tehnico-organizatorice în loc să fie lichidate, se amplifică. In ziua de 6 aprilie, la orele 11, într-o tarla din punctul „Cracoșa“, un tractor în agregat cu o semănătoare 2 SPC-2 stătea tras pe dreapta și părăsit de tractorist. Alături, purtătorul de atelaj Tudor Popoi, cu carul încărcat cu saci cu sămînță, dejugase boii și, neavînd ce face, se mai odihnea nițel. — Și eu cu carul și tractorul pe care îl vedeți aci — ne spune el — stăm de pe la ora 10, pentru că terenul pe care venirăm să-l semănăm e nepregătit. Priviți și dv. cum pase oile iarba de pe tarlaua pe care urmează s-o semănăm... Intr-un tîrziu vine către noi tractoristul Mihai Golfiță, vădit indignat de proasta organizare a muncii. — Ieri, tovarășul inginer Enciu ne-a spus să venim aici cu semănătoarea și sămînță — relatează tractoristul — că are dînsul grijă să trimită mai devreme discurile la pregătirea terenului. Nu știu ce grijă o fi avut, că noi ne pierdem vremea aici de cîteva ore, dar discurile nu-i semn sa vină. Considerăm necesar să-l întrebăm, încă o dată, pe tov. Ertoiu , cum îndeplinește indicațiile județene exprese ale organelor privind organizarea muncii în actuala campanie ? Faptele dovedesc că la Belou este un fel de organizare a... dezorganizării. In actuala campanie, Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare și apelor a dat dispoziții ca toți specialiștii să rămînă permanent în unități, să se ocupe cu toată răspunderea de organizarea muncii, să asigure calitatea ireproșabilă a lucrărilor. Se pare, însă, că tov. Enciu — care, zilnic sau aproape zilnic, poate fi văzut grăbindu-se să nu piardă autobuzul de Craiova — ignoră indicațiile obligatorii date de forurile superioare. O asemenea stare de lucruri nu poate sa nu reclame măsuri hotărîte din partea conducerii D.G.R.l.A. mai ales că la Beloți nici în momentul de față, cînd se seamănă porumbul, — lucrare deosebit de pretențioasă — tractoriștii nu au ordine de lucru, împotriva celor care nu-și fac datoria, nu trebuie admise menajamente. CÎND UPSEȘTE PASIUNEA Ing. Gh. Enciu, către tractoriști : — Un bob zăbavă, pînă vin de la Craiova Desen de GARO PAPAZIAN ECONOMII ȘI BENEFICII PESTE PLAN La Tăbăcăria Bucovăț — Craiova, reducerea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă și obținerea de beneficii peste plan sunt preocupări actuale ale întregului colectiv. Astfel, la secția confecții, la croit manual și mecanic s-au obținut economii de peste 6 000 mp piele. O influență favorabilă în acest sens a avut-o și activitatea de inovații. Numai crearea noului model de „mănuși sudor“ a adus o economie postcalculată de 410.000 lei și valorificarea superioară a materiei prime, cu o eficiență postcalculată de 90.488 lei. Rezultate bune s-au mai obținut și la secția tăbăcărie, unde a fost economisită o cantitate de 8,2 tone tanin pur. Printr-un consum judicios și prin folosirea plăcilor p.v.c. lipite de pe butuci la ștanță, s-au economisit, numai într-o perioadă de 6 luni, 758 kg plăci. Alte 142.000 lei s-au economisit prin folosirea mai judicioasă a ambalajelor.