Inainte, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8470-8495)
1972-06-24 / nr. 8490
I Documente ale Partidului! 8 | -------------------------------Comunist Român ! „PERFECȚIONAREAI ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII VIEȚII SOCIALE. ROLUL STATULUI SOCIALIST“ . După cum se știe, Conferința Națională a P.C.R. din gg . decembrie 1967 a acordat o atenție deosebită problemelelor legate de perfecționarea organizării și conducerii vie §§ Uții sociale, rolul statului socialist în etapa pe care am j§fi parcurs-o și în care ne aflăm în prezent. In iulie 1971. 1§| q Expunerea secretarului general al partidului nostru la §| q Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul g g ideologic și al activității politice și cultural-educative a §§ a reținut în mod deosebit atenția și prin aceea că s-a pus BH problema, pentru prima oară, a editării unei suite de g ^‹ culegeri sintetice care să fie puse la îndemîna fiecărui g H comunist, a tuturor celor care studiază în învățămîntul g H de partid, a celorlalți oameni ai muncii dornici să-și g H ridice necontenit nivelul pregătirii politico-științifice. g U Apărută nu de mult în ciclul de lucrări — Culegeri sin jigretice — Documente ale Partidului Comunist Român, car sgigidea „Perfecționarea organizării și conducerii vieții sociale. g| g Rolul statului socialist“ — prin bogăția sa de idei și in g jp formații politice constituie o „piesă“ foarte utilă pentru g |g cel care, într-o formă sau alta, studiază la învățămîntul |g I de partid. g gg B înscriindu-se ca o chintesență a conținutului celor aproape g g 200 de pagini, moto-ul „Partidul pornește de la principiul g g verificat de viață că formele și metodele de conducere și g g organizare socială nu sunt imuabile, stabilite o dată pen g §ntru totdeauna, că ele trebuie continuu perfecționate, în pas ,g g cu schimbările ce se produc în viață, cu sarcinile pe care g g le impune procesul obiectiv al dezvoltării materiale și g g spirituale a societății“ — sub semnătura secretarului ge- gg țeneral al partidului nostru — tovarășul Nicolae Ceaușescu, gg IU sintetizează în puține cuvinte o latură esențială, originală == g a politicii realiste, științifice a partidului și statului np- gg g Volumul pune la îndemîna cititorilor căi, mijloace, exem gg §§ ple privitoare la orientarea ideologică a partidului nostru, § jH la practica sa în principalele domenii de activitate, la pogo litica sa creatoare, marxist-leninistă promovată cu cong ■g secvență în rezolvarea problemelor economice, sociale și §§ §§ culturale cu care se înfruntă zi de zi societatea noastră g g atit pe plan intern cît și în relațiile sale internaționale. |g g Perfecționarea organizării și conducerii societății — ex-g xpresie a exercitării rolului conducător al P.C.R., principiile gg jg promovate de partid în perfecționarea conducerii g sociale, mai ales de la Conferința Națională din 1967 vieții gg a g B P.C.R. — iată o primă temă deosebit de actuală care a g g suscitat și continuă să trezească mult interes. Temei ag g mintite îi urmează o alta, de asemenea actuală, oportună, g g Este vorba de rolul statului socialist în realizarea_ prog gramului complex al construcției socialiste, amplificarea g. p funcțiilor sale. „Statul nostru are înalta răspundere de ,9 sig B apăra ordinea publică, de a garanta munca, liniștea si g p avutul fiecărui cetățean, libertățile și drepturile cetate gănești, de a veghea cu fermitatea respectarea legalitatii B socialiste, de a împiedica orice abuzuri și încălcări ale le =gigii, de a acționa pentru dezvoltarea și adîncirea continuă g B a democrației noastre socialiste" — se subliniază într-una g g dintre paginile volumului. g B În lucrarea amintită sînt redate importante teze des- g g prinse din documentele partidului nostru, elaborate în ul- gggjtimii cinci ani, în cadrul altor teme cum ar fi: perfec gectionarea organizării și funcționării sistemului organelor |g B statului ; perfecționarea reglementării juridice — mijloc g g de întărire a ordinei de drept ,socialiste, de asigurare a sj desfășurării vieții sociale pe temelia legii , perfecționarea gg g organizării si activității organizațiilor obștești pe măsura gg g rolului lor sporit în viața socială și în cadrul sistemului jjjj jH de organizare politică a societății noastre. Problematica g Ü vastă legată de ideea fundamentală promovată cu consece vență de partidul nostru la toate nivelele și anume aceea gg g de perfecționare a muncii și organizării1e de depășire și d §e autodepășire se degajă limpede din fiecare pagină a suerării amintite. ÎNAINTE La I.A.S. „Avicola“ Craiova, gradul înalt de dotare tehnică permite un control riguros la clocitoarele automate Foto . R. Florian Urmare din pag. I) gul roșu“ Moțăței, în momentul de față, ceapa de pe cele 18 ha nu este prea bine întreținută, cultura fiind îmburuienată datorită faptului că însămînțarea s-a făcut de către cooperatori in urma plugului cu tracțiune animală, lucrările de prășit nu pot acum fi mecanizate. A doua direcție în care ne desfășurăm activitatea pentru ridicarea eficienței muncii în cooperativele agricole o constituie concentrarea producției în funcție de condițiile economice și naturale existente în fiecare unitate agricolă. Cu alte cuvinte, încercăm să ajungem la acea optimizare îr zonarea culturilor, la o specializare a activităților iii cooperativele agricole care să asigure maximum de randament prin mărirea gradului de mecanizare și printr-o tehnicitate sporită. De pildă, cultura de mazăre pe 85 ha, existentă în cadrul consiliului nostru intercooperatist, este dispersată in fiecare cooperativă agricolă în cite 10—15 ha. Concentrarea acestei culturi la un loc și specializarea unei unități în cultivarea mazărei pentru păstăi nu ar aduce decit cîștig și in ceea ce privește producția și în ceea ce privește operativitatea la recoltare, batozare, transport și preluare de căte Fabrica de conserve din Calafat. Președintele consiliului intercooperatist Moțăței preciza, în continuare, că și în viitor consiliul va milita neîntrerupt pentru retribuirea echitabilă a cooperatorilor pe baza acordului global și pentru o planificare justiției conform științifică a produccondițiilor concrete din fiecare unitate. E nevoie de îmbunătățirea modernizarea sistemei de mașiini agricole în vederea rezolvării cu succes a tuturor problemelor pe care le ridică cultivarea plantelor zonate în cooperativele agricole. De asemenea, se va urmări asigurarea uniformă a mijloacelor mecanice în cooperativele agricole în funcție de nevoile fiecăruia. Se impune combaterea mișcării nejustificate și costisitoare mașinilor de la o unitate la alata în campanii, precum și asigurarea ritmică și operativă cu piese de schimb, carburanți și lubrifianți. Aceleași probleme preocupă, de fapt, și pe membrii consiliilor intercooperatiste Poiana Mare și Calafat. La Poiana Mare, tov. Ion Răducanu, secretarul comitetului comunal de partid, relata că, încă de la înființare, consiliul intercooperatist s-a preocupat concret de profilarea cooperativelor agricole componente — cele trei cooperative agricole din Poiana Mare, precum și cele din Desa și Tunari. Ing. Toader Dumitru, președintele consiliului intercooperatist, preciza că „...acțiunea de profilare se materializează la noi în faptul că unele culturi au fost scoase din planul unităților, ele fiind extinse într-o singură cooperativă din cadrul consiliului. Astfel, C.A.P. Tunari este profilată pe cultura plantelor medicinale, C.A.P. „Viață nouă“ Poiana Mare este specializată în producerea de semințe. La Desa și Tunari va începe concentrarea sectorului de creștere oilor. Intenționăm să ajungem în cele două unități la un efectiv de 10 000 de oi. La Poiana Mare vom căuta să creăm toate condițiile pentru a construi și organiza un complex modern de creștere a vacilor de lapte, în număr de 600 capete. In Poiana Mare la C.A.P. „Viață nouă“ și „Timpuri noi“ am înființat o plantație de piersici pe 150 ha, în sistem intensiv prin irigare, din care a intrat deja în producție suprafața de 50 ha“. Președintele consiliului intercooperatist din Poiana Mare sublinia că, încă de la începutul anului, la C.A.P. „Viață nouă“ din Poiana Mare s-a trecut la modernizarea plantațiilor viticole prin rărirea rîndurilor pe suprafața de 40 ha. Aceeași acțiune au întreprins-o și cooperatorii de la C.A.P. „Timpuri noi“ pe suprafața de 20 ha. La Ciupercenii Noi, tov. Ion Ștefănescu, secretarul ciomitetului comunal de partid, arăta că, cu sprijinul consiliului intercooperatist, s-a reușit să se creeze emulație, o atmosferă de întrecere între coosperativele agricole din Ciupercenii Noi și Smîrdan. In acest scop a fost organizat chiar un schimb de experiență între cele două cooperative agricole din care a avut de învățat și de cîștigat fiecare unitate. Am înțeles, în final, că pentru a urmări felul în care își îndeplinesc misiunea consiliile intercooperatiste nu trebuie recurs la teoretizări și abstracțiuni pentru că, prin excelență, îndeplinirea tuturor sarcinilor de ridicare pe noi trepte a activității de producție în cooperativele agricole și de modernizare a agriculturii, trebuie circumscrisă în sfera celor mai practice și mai concrete acțiuni la care trebuie să participe întreaga masă de membri cooperatori, toți factorii de răspundere din unități. CONSILIUL INTERCOOPERATIST Mica publicitate VINZARI-CUMPARARI Vînd „Fiat“ 850, str. Piața Gării, bloc O 3, apartamentul 1. Loco. (1065) Vînd pianină „Hoffman“, telefon 13940. Loco. (1066) Vînd pianină la preț foarte convenabil. Telefon 73618. Loco. (1067) 24 — VI — 1972k „NEVESTELE VESELE DIN WINDSOR“ de W. SHAKESPEARE Un spectacol shakespearean încheie stagiunea teatrală faptul în sine este semnificatitiv : finalul menține tensiunea pe care stagiunea e datoare s-o provoace constant. Nu întotdeauna hotărîtoare, impresia ultimă poate influența, însă, imaginea de ansamblu; un frumos acord final insinuează o elegantă promisiune. Teatrul își recheamă, astfel, mereu spectatorii. Nuanța orală a „Nevestelor vesele din Windsor“ provine din sursa populară a acestei comedii ; un ciclu de povestiri a stimulat geneza piesei Și întreaga atmosferă, luxuriantă, bogată tipologic, dezvoltă ritmuri de o dinamică suculentă. Personaj memorabil prin complexitatea caractereologică, Falstaff pare asemenea unui trunchi bătrân care întreține și acuză, totodată, prezența crengilor tinere. Structura lui paradoxală pornește din atitudinea specioasă față de parteneri. Falstaff le este superior prin spirit, o știe, nu-i respinge, ci îi apropie ca ogor pe care își cultivă sclipirile inteligenței. Dedublarea este o mască a existenței sale. Măcinat de pasiuni „lumești“, Falstaff prelungește plăcerea acestora, refuzînd verdictele timpului, a cărui dureroasă scurgere o resimte fizic. Fugarele sale monologuri sunt drame ale lucidității, dar le părăsește cu spaimă în favoarea farselor, mințindu-și, astfel, vlrsta. Neîncrederea celor din jur o cunoaște, nu o evaluează însă cu gravitate pentru a nu se ști singur. Afișînd conștient ambiguitatea, Falstaff fuge mereu de anxietățile vîrstei ; reputația unei tinereți rugoase îi ține interesul diferitelor mengrupuri. Credulitatea lui Ford îi sugerează. Încă, „actualitatea“ spiritului, pe care „veselele neveste“, Ford și Page îl desacralizează cu abilitate. Partenerii îl „lucrează“ cu seriozitate, Falstaff se simte învins înainte de a încerca; din picanteria farselor el își adjudecă doar naivitatea competitorilor. Confruntarea are aerul unei partide pe care bunicul o provoacă nepotului, singura rațiune fiind plăcerea de a se ști în apropierea acestuia. Spaima de vîrstă îl împinge pe Falstaff la gesturi ciudate ; ele sunt ridicole doar în ochii celorlalte personaje, fiindcă bătrînul este conștient de inutilitatea lor. Iată sursa dramatică a acestei comedii: Parodiind, regizorul Gh. Jóra a conceput un spectacol actual ; el privește comedia cu ochii contemporanului, în montarea sa personajele sunt de partea aceleiași baricade. mai, Falstaff iese păcălit, Fordar logic el este promotorul înlănțuirii de farse care implică participări importante numeric. Spectacolul începe, de fapt, cu jocul dintre Falstaff și „nevestele vesele“ — Ford și Page. Intr-o conjunctură de un ridicol străveziu (cade pe o scară și se ridică doar cu ajutorul lui Bardolph), Falstaff ia hotărîrea de a relua aventurile tinereții, cucerind grațiile celor două acestea acceptă jocul doamne, presimțind momentul plătirii polițelor. Regizorul insistă, sub semnul inspirației, asupra virtuților parodice ale textului, aducînd paleatine de sorginte modernă. Citirea scrisorilor de către cele două „neveste vesele“ anticipează, neîndoielnic, viziunea spectaculară : momentul se revendică din teatrul absurdului, lectura „elegantelor“ rînduri se transformă într-o consistentă bufonadă. Ridicolul situației capătă accente materiale în rezonanța cantabilă a cuvintelor. O plăcere descoperă alta și cele două doamne află, astfel, in Falstaff o sursă inepuizabilă de momente amuzante. Rîsul lor pare provocat nu atît de lectura în sine a scrisorii, cît mai ales de refrenul muzical care se naște din absurdul conținut. Enunțată, predispoziția umoristică devine, treptat, stare existențială. Domnul Ford trăiește drama bănuielii, fiind de fapt singurul dintre implicații farselor care-și trăiește destinul cu importanță ; nuanța umorului său este, se înțelege, rotundă. Intrarea sui in scenă se constituie intr-un moment memorabil , la început pare a nu înțelege prea mult, mai apoi credulitatea sa ignorantă devine sursa grotescului. Gafele succesive, săvîrșite cu obstinație, alimentează dinamica spectacolului, tenta umoristică fiind o problemă de nuanță. Personajele flirtează cu propriile măști, impresia detașării parodice subliniind pregnant intențiie regizorale. Ford își deghizează propria-i naivitate, în schimb causticul Falstaff își ironizează povara trupească ; doamnele Page și Ford sunt port-drapelul ultimei mode, gesturile sugerează, de asemenea, timpuri foarte apropiate, trimiterea vestimentară la secolul marelui Will este pur formală , hangiul afișează lozinci de morală comercială („nu primim bacșiș“), iar Evans pare un cabotin de factură modernă, speculativ în momente conjuncturale. Este un spectacol de teatru în teatru pe care Gh. Jora îl realizează respectînd partitura autorului. Explorînd inteligent multiplele disponibilități interpretative ale textului, regizorul a ajuns la o formulă coerentă, slujită cu conștiinciozitate de către numeroasa echipă actoricească. Decorul lui Vasile Buz este conceput simplu, funcționalitatea este doar sugerată | prospețimea lemnului întărește, însă, nuanța veselă a spectacolului care nu este, de fapt, decât auxiliară. Singură, muzica lui Romeo Chelaru pare întrutotul de epocă, indicînd coordonatele comediei. Foarte „vesele” sînt cele două neveste — Josefina Stoia (Doamna Ford) și Marina Basta (Doamna Page) care evoluează cu multă dezinvoltură formând un cuplu reușit ce se completează reciproc. Cele două actrițe (o mențiune specială pentru Josefina Stoia) sesizează nuanțele multiple ale unor roluri de mare interes în formula regizorului Gh. Jora. In sir John Falstaff, Vasile Cosma se întîlnește cu un rol de mari dimensiuni și, în general, actorul ne-a restituit o imagine edificatoare a pitorescului personaj. Vasile Cosma a înțeles complexitatea partiturii și mai ales subtilitățile gamei , distribuirea lui în acest rol ni s-a părut inspirată. Insinuant Nae Gh. Mazilu (în Evans) și destul de convingător Petre Gheorghiu în Ford , în prima parte Petre Gheorghiu a fost impecabil. Din nou ne-a plăcut Valeriu Dogaru (doctorul Caius) care a avut, se pare, o stagiune edificatoare, după cum un umor de bun gust a sugerat Lucian Albanezu (Slender). Corecți, de asemenea, Victor Fuiorea (Hangiul), Vladimir Juravle (Page), Rodica Radu (Doamna Quickly), iar ceilalți actori au constituit nuanțe de culoare într-un spectacol reușit. ROMULUS DIACONESCU CRONICĂ DRAMATICA SUCCES DEPLIN (Urmare din pag. 1) Realizărilor din domeniul producției materiale li se adaugă și cele obținute în activitatea social-culturală, în creșterea nivelului de trai al maselor. Analiza amplă, exigentă, într-un pronunțat caracter de lucru, pe care este chemată să o facă Conferința județeană de partid, va scoate în evidență, o dată cu împlinirile deosebite ale acestei perioade, și neajunsurile existente în diferite sectoare, măsurile necesare pentru continua perfecționare a întregii activități economice și sociale, pentru înfăptuirea, în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce revin județului nostru din documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Expresie elocventă a hotărîrii comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii de pe aceste meleaguri de a răspunde, alături de întregul popor, la chemarea partidului de înfăptuire înainte de termen a sarcinilor cincinalului este puternica efervescență, climatul de muncă entuziastă, responsabilă care caracterizează întreaga viață a județului în această perioadă premergătoare Conferinței Naționale a partidului și aniversării unui sfert de secol de la proclamarea Republicii, într-un spirit responsabil și exigent, comuniștii, ceilalți oameni ai muncii au analizat resursele existente, posibilitățile de care dispun pentru o cât mai deplină folosire a capacităților de producție, a forței de muncă, pentru sporirea eficienței întregii activități economice și, pe această bază, și-au suplimentat angajamentele în întrecerea socialistă astfel ca sarcinile ce revin fiecărei unități să fie realizate înainte de termen. Analizele întreprinse de organizațiile de partid, sub conducerea directă a Comitetului județean, fundamentează convingerea că Doljul iși va realiza sarcinille actualului cincinal cu cel puțin șase luni mai devreme. Acesta va fi, fără îndoială, cel mai bun răspuns la chemarea partidului, la grija ce o poartă dezvoltării tuturor județelor țării, înfloririi patriei noastre. Prin analiza amplă ce o va face asupra dezvoltării economico-sociale a județului, prin măsurile importante ce vor fi adoptate pentru perfecționarea, în continuare, a întregii activități Conferința extraordinară a Organizației județene de partid se va înscrie ca un moment de seamă in viața comuniștilor, a tuturor celor ce muncesc din județul Dolj. memento Teatrul Național, orele 20: PAGINI DESPRE DRAGOSTE. „Patria” (telefon 13850), filmul ROBIN HOOD, orele 9( 11) 15. 17) 19. 21. La grădină, orele 20.30. „Central" (telefon 14029), filmul 19 FETE ȘI UN MARINAR, orele 9) 11) 15) 17)19:21. „30 Decembrie» (telefon 31080), filmele i JANDARMUL SE ÎNSOARĂ, matineu, orele 51 la grădină, orele 20,30) VIAȚA DE FAMILIE, orele 16) 18) 20. „23 August" (telefon 14448), filmele OMUL DIN SIERRA, matineu, orele 10 și la grădină, orele 20,30) CURAJOȘII, orele 14. 16. 18. „8 Mai“ (telefon 34285), filmul DECOLAREA, orele 16 ) 18. La grădină, orele 20,30. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE. „Arta“ — Calafat, filmul MICUL SCALDATOR. „8 Mai“ — Filiași, filmul PADUREA PIERDUTA, „Victoria“ — Segarcea, filmul TICK, TICK, TICK. HW SIMBATA 24 IUNIE 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9,05 Biblioteca pentru toți (reluare). Ion Slavici. Emisiune de Mihaela Macovei. 9,50 De vorbă cu gospodinele. 10,05 Teleenciclopedia (reluare). 10,50 Ancheta TV (reluare). 11,30 Emisiune de divertisment (reluare). 12,15 In slujba sănătății — emisiune de educație sanitară. 12,30 Telejurnal. 16,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune limba germană. 18,15 Ritm, tnnerețe, dans. 19,05 Publicitate. 19,15 — 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 In întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de a 25-a aniversări a Republicii ) Țara întreagă în întrecere. 20,15 Teleenciclopedia. 20,55 Film serials Schulmeister. Episodul al III-lea. 21,50 „Zîmbiți... vă rog !“ 22,40 Telejurnal. 22,50 Box — finalele campionatelor individuale de seniori ale României. Înregistrare de la patinoarul „23 August“. ERADIC CRAIOVA SIMBATA 24 IUNIE 17,00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,10 Parada vedetelor de muzică ușoară. 17,30 Album sonor, învățătorul. Metamorfoze industriale. Galbenul livezilor. Mică publicitate satirică. Antologie teatrală. 17,50 Atlas folcloric. Din cântecele lăutarilor. 18,10 Emisiune literară. 18,20—19,00 O dorință, o melodie și curier săptămînal. DUMINICA 25 IUNIE 9,00—10,00 Magazin radiofonic duminical. Orizonturile... de sub pămint. Zile de vară pe Valea Oltului. Ilustrate radiofonice. Rubrica de divertisment. Muzică populară și ușoară la cererea ascultătorilor. In următoarele 24 de ore vremea va fi frumoasă, cu cerul variabil. Pe alocuri, se vor semnala averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Temperaturile minime vor oscila între 14 și 18 grade, iar maximele între 28 și 32 grade. ABONAȚI-VĂ LA ZIARUL „ÎNAINTE“! ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ DE STAT SADOVA CU SEDIUL ÎN COMUNA SADOVA ORGANIZEAZĂ concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante : — cinci posturi economist fermă; — un post contabil la sectorul economic. Condiții de angajare (studii și vechime) conform Legii nr. 12/1971. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Concursul se va ține în ziua de 25 iunie 1972, orele 10, la sediul întreprinderii. Se asigură condiții de cazare și masă la cantina unității. •ST STAȚIA DE UTILAJE CRAIOVA str. Severinului nr. 170 ANGAJEAZA — lăcătuși mecanici și lăcătuși mecanici cont. metalice. RECRUTEAZĂ pentru calificare prin formele de învățămint: 1. Școală profesională în meseria de : — lăcătuș auto-moto — mecanic utilaje 2. Ucenicie la locul de muncă — electricieni auto — lăcătuși auto-moto — mecanic utilaje CONDIȚII — vîrsta sub 18 ani la 31 decembrie 1972 — 8 clase elementare înscrierile pină la data de 1 iulie 1972 Relații suplimentare la telefon 12508. SECȚIA DE COLECTARE A DEȘEURILOR METALICE ȘI A METALELOR VECHI CRAIOVA str. Karl Marx nr. 4 Angajează de urgență prin concurs, conform Legii nr. 12/ 971: DOI TEHNICIENI PRINCIPALI, SPECIALITATEA MECANICI ; UN REVIZOR TEHNIC ; DOI MECANICI AUTO. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. COOPERATIVA DE CONSUM ORAȘ SIEGARCEA candidați pentru școala profesională în meseriile: — operatori la fabricarea malțului și berei — timplari , cu o durată de doi ani — electromecanici aparate de măsură și control cu durata de trei ani; înscrierile se fac pînă la data de 25 iunie 1972, la fabrica de bere Craiova. Relații suplimentare la telefon 21160, interior 122. "S» 4»« ocaz u o >BSrto"ŐTN b £ au următorul personal operativ : • RESPONSABIL RESTAURANT „PODGORIA“ • BARMANI • BUCATAR-ȘEF • COFETAR-PATISERȘEF • COFETAR-PATISER Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Condiții de angajare conform Legii nr. 22/1969. 09 ^ P >g O CB < ■E2 ü o t