Inainte, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8548-8573)

1972-09-27 / nr. 8570

VIZITA DE IMI 1­TIVAN­ PLR VIRGIL TROFIN ÎS JUDETUL NOSTRU In zilele de 24 și 25 sep­tembrie a.c., tovarășul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al­ Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicate­lor din România, a vizitat u­­nități ale agriculturii și in­dustriei alimentare din județul nostru, însoțit de tovarășul Mihai Burcheșin, secretar al Comite­tului județean Dolj al P.C.R., în cursul zilei de duminică tovarășul Virgil Trofin s-a a­­flat în mijlocul cooperatorilor din Ostroveni, Bratovoiești, Dobrești lucrătorilor de la I.A.S. Sadova, precum și de la Fabrica de conserve de la Ca­lafat. Luni, în cea de-a doua zi, însoțit de tovarășul Ilie Bădicuț, secretar al Comite­tului județean de partid, to­varășul Virgil Trofin a vizitat cooperativele agricole din Se­­garcea, Valea Stanciului, Bîr­­za, Măceșu de Sus și Goicea Mare. In răstimpul celor două zile, au avut loc operative și fruc­tuoase schimburi de păreri cu conducătorii unităților respec­tive, secretarii organelor și or­ganizațiilor de partid, asupra măsurilor ce se impun privind dinamizarea actualelor lucrări de sezon. Accentul a fost pus pe recoltarea și preluarea i­­mediată a legumelor, struguri­lor și fructelor, strîngerea cît mai grabnică a recoltei de floarea-soarelui, porumb, eli­berarea cu prioritate a supra­fețelor destinate însămînțărilor de toamnă. S-a apreciat cu acest prilej răspunderea cu care­ comitetul și organizațiile de partid, con­siliul de conducere al C.A.P. din Ostroveni se ocupă de mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor, de folosirea fie­cărei clipe bune de lucru în cîmp la strîngerea recoltei și pregătirea terenului pentru în­­sămînțări. A fost reliefată activi­tatea comitetului și organizațiilor de partid, consiliului de conducere, spe­cialiștilor de la Măceșu de Sus care, în această perioadă, mai mult ca oricînd, și-au de­­plasat centrul de greutate al activității lor jos, pe ogoare, în plantațiile de pomi, în gră­dini și vii, acolo unde , se strînge recolta și se pun ba­zele viitoarei producții agrico­le. Ca urmare a mobilizării largi a tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor, folosirii tu­turor forțelor și mijloacelor la C.A.P. din Măceșu de Sus s-a reușit să se strîngă recolta de pe mari suprafețe și să se pregătească mai mult de ju­mătate din suprafața ce va fi însămînțată cu griu după plantele prășitoare. De aseme­nea, la C. A. P. din Goicea Mare, organizarea judicioasă a muncii, elaborarea din vreme­a unui program judicios de activitate ale cărui prevederi sunt urmărite, punct cu punct, se materializează în lăudabile realizări la actualele lucrări de sezon. Cu prilejul vizitei a ieșit la iveală faptul că în unele uni­tăți factorii de răspundere n-au acționat operativ și cu (Continuare în pag. a III-a) f ............ '■ [UNK] [UNK] [UNK] »■• Curier cotidian „Zilele filmului din R. P. Polonă” la Cra­iova La cinematograful „Central“ din Craiova au început, ieri, ,,Zilele filmului din R.P. Polo­nă“, manifestare organi­zată de Consiliul cultu­rii și educației socialis­te, în cadrul programu­lui de schimburi cultu­rale dintre România și Polonia. Astfel, aseară a fost prezentat filmul „Perla coroanei“ (regi­zor K. Kuts). Cu acest prilej, tov. Ștefan Gro­­su, directorul între­prinderii cinematogra­fice județene Dolj, și Ol­­gierd Lucasievici, unul dintre interpreții filmu­lui, prezent la gală, au rostit scurte alocuțiuni subliniind importanța e­­venimentului artistic. De asemenea, la premiera filmului a asistat un numeros public. Astăzi, în cadrul a­­celeiași manifestări, va rula filmul ,,Agentul nr. 1“ (regizor Zbigniew Kuzm­inski), iar „Viață de familie“ mîine, (re­gizor Krzystof Zanussi). Noi tipuri de tran­sformatoare______ Colectivul de proiec­tanți al fabricii de trans­formatoare de la Uzina „Electroputere" Craiova a lansat în fabricație în­că trei tipuri noi de produse. E vorba de transformatorul de 90 MVA pentru Iran, de 100 MVA pentru Turcia și de 80 MVA destinat înzestrării laboratorului de mare putere al uzi­nei. La concepția aces­tor transformatoare, cu performanțe tehnice ri­dicate, și-au adus o con­tribuție deosebită pro­iectanții Vasile Iordache, Constantin Gociu și Cris­tina Bădică. Utilaje și instalații perfecționate ______ In cadrul acțiunilor de modernizare și dotare secțiilor de producție, la­­ întreprinderea județeană de panificație și produse alimentare Dolj au fost achiziționate, între alte­le, noi dulapuri frigori­fice, generatoare de su­dură oxiacetilenică, ma­șini de rulat cornu­ri și franzele și altele. A fost realizată, de asemenea, o instalație de dedurizare a apei la centrala mică a fabricii noi ter­de pîine. Sunt prevăzute, în continuare, lucrări care vor conduce la mărirea, în cadrul acelorași su­prafețe, a capacităților de producție. Doi succese în întrecere 30 DECEMBRIE Cu angajamentele îndeplinite la zi După ce au îndeplinit exem­plar angajamentele în cinstea Conferinței Naționale a parti­dului și zilei de 23 August, mun­citorii, tehnicienii, maiștrii și inginerii din cadrul Uzinei de reparații auto Craiova și-au asumat noi angajamente în în­­tîmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Astfel, ei vor să raporteze, la sfîrșitul acestui an, economii la prețul de cost în sumă de 6 milioane lei, beneficii peste plan de 2,2 milioane lei și o creștere a pro­ductivității muncii cu 2500 lei/ salariat. După opt luni și două­zeci și cinci de zile, colectivul de muncă din această uzină ra­portează un beneficiu, peste plan, de aproximativ 2 milioa­ne lei, o creștere a productivi­tății muncii cu 2104 lei/salariat și economii la prețul de cost care se cifrează la peste 5,8 mi­lioane lei. De remarcat este și faptul că la producția globală s-a înregistrat un spor valoric de circa 4 milioane lei, echi­­valînd cu 235 autovehicule re­parate capital peste sarcinile înscrise în plan. Toate aceste succese sunt o garanție a faptului că harnicul colectiv din cadrul Uzinei de reparații auto va îndeplini in­tegral, pînă la sfîrșitul anului în curs, angajamentele asumate în marea întrecere socialistă, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Ca urmare a mă­surilor luate pen­tru îndeplinirea actualului cincinal în 4 ani și jumăta­te, la cîteva din secțiile întreprin­derii de industrie locală Calafat s-a trecut la lucrul în Î.I.L. CALAFAT Extinderea lui în schim mai multe schim­buri. Astfel, la sec­ția mobilă din Ca­lafat s-a extins lu­crul în două schim­buri, iar în cadrul secției mecanice, timpul de lucru a fost împărțit în trei schimburi la atelierele de așchi­­ere și de presaj. A­­ceste măsuri au condus la depăși­rea, numai în lu­na august, a preve­a­derilor de creștere productivității muncii pe total în­treprindere, cu 5 la sută. jiblioteca tainic CRAIOVA5 - Lucrările Sesiunii Adunării Gene­rale a O.N.U. - Ședința Consiliului Executiv al U.N.E.S.C.O. Comunicat cu privire la reuniu­nea reprezentanților formațiuni­lor politice de stingă franceze — Willy Brandt și Walter Scheel despre politica inter­națională a guvernului vest-german — România la tîrgul de la Oklahoma­ City — în legătură cu situația de la grani­ța dintre Uganda și Tanzania — Un nou mesaj adresat de Norodom Sianuk poporului khmer In pag. a IV-a Zile hotărîtoare pe ogoare Organizare exemplară a muncii, o masivă mobilizare de forțe și mijloace, disciplină fermă I Recoltarea și preluarea între­gii cantități de legume­ pe pri­mul loc în ierarhia urgențelor Deficiențele ce se manifestau in ac­țiunea de recoltare, preluare și valori­ficare a legumelor în cooperativele agricole din județ au constituit nu o dată obiectul semnalelor noastre. Ca urmare a măsurilor întreprinse în ultima vreme, au fost învinse multe neajunsuri, reușindu-se să se învio­reze ritmul recoltării legumelor. Din datele centralizate de către I.P.V.I.L.F. Dolj la data de 25 septem­brie a.c. rezultă că, în cooperativele agricole care aparțin de C.L.F. Poiana Mare, s-au strîns și s-au trimis spre locurile de valorificare legumele de pe 90 la sută din suprafețele cultiva­te. Bune rezultate au obținut îndeo­sebi cooperatorii din Calafat, Ciuper­­ceni, Poiana Mare, Ghidici, unde a existat o mai mare grijă pentru evitarea pierderilor și deprecierii pro­duselor legumicole. De asemenea, în unitățile agricole ce aparțin de C.L.F. din Segarcea, pină la data amintită, s-a reușit să se recolteze legumele de pe 83 la sută din suprafață. La C.A.P. Intorsura, de exemplu, (președinte Nicolae Constantin), s-a încheiat încă de cîteva zile recoltatul roșiilor și ar­deiului. Dar cu toate că procentul mediu la recoltatul legumelor pe județ încă este mic la ora actuală (numai 64 la sută), cînd majoritatea produselor legumi­cole ar fi trebuit să ajungă la consu­matori sau la­­ întreprinderile de in­­dustrializare, în cooperativele agri­cole care aparțin C.S.F. Portărești, Craiova, Maglavit și chiar Băilești, realizările sînt cu totul nesatisfăcă­toare, îndeosebi, în unitățile agricole din aceste centre factorii de răspun­dere sînt chemați să organizeze temei­nic munca, să mobilizeze toate for­țele și mijloacele, spre a înlătura grabnic carențele care se perpetuează nejustificat la strîngerea și valorifi­carea recoltelor de legume, întreaga cantitate de legume și fructe să a­­jungă cit mai grabnic și în stare cît mai bună la consumator . Pentru a­­ceasta însă, nici o oră, nici un minut să nu se irosească în van. Harta județului Dolj, reprezentînd situația în procente, la recoltarea pe centre (C.L.F.) a legumelor în coope­rativele agricole de producție la data de 25 septembrie a.c. In bucuria celor trei muncitori : Ion Trăista­­ru, Badea Ion și Gilian Nicolae, de la Uzina „7 Noiembrie“ Craiova, se poate descifra cu ușurin­ță sentimentul datoriei împlinite : realizarea cu succes a sarcinilor de producție. Foto : FI. Roșoga Eliberarea și pregătirea tere­nului pentru îns­emî­nțări­­ un imperativ al zlei pe ogoare! Acum, la declanșarea semănatului, ar fi fost de dorit ca lucrările pregă­titoare să fie încheiate. Iată, însă — după cum se vede și din harta alăturată — care este situația pe județ în ceea ce privește pregătirea terenului pentru semănat : din cele 142­600 ha pe cit se va însămînța griul în această toam­nă nu s-au pregătit decit 69937 ha, ceea ce reprezintă 49 la sută. In vreme ce în unitățile din Magla­vit (82 la sută), Ișalnița (75 la sută), Amărăștii de Sus, Amărășii de Jos, Plenița, Orodel, Verbița și altele au fost pregătite întinse suprafețe în­crederea însămînțării griului, în alte unități lucrarea este mult rămasă în urmă. Astfel, intr-un ritm neîngăduit de lent se desfășoară pregătirile pen­tru semănat în cooperativele agricole din Bariera Vîlcii, Valea Stanciului, Bratovoiești, Cernele, Afumați, Cio­­roiași, Bîrca, Podari, Siliștea Crucii, Giurgița, Lipov, Cerăt, Radovanu, Giubega, Desa, Vîrtop, Măceșu de Jos etc. unde, la data de 25 septembrie a.c., realizările se aflau cu mult sub procentul mediu pe județ. In această situație, se impune organi­zarea în așa fel a muncii incit forțele să fie dirijate la grăbirea recoltării prăși­­toarelor și la eliberarea neîntîrziată a terenului pe suprafețele destinate în­­sămînțării griului. Tăierea și ridica­rea din cîmp a tulpinilor de floarea­­soarelui și a cocenilor, precum și a frunzelor și coletelor de sfeclă de za­hăr sunt lucrări care pot fi grăbite, folosindu-se atelajele și toate forțele din unități atît ziua cît și noaptea, pe timp frumos și chiar pe ploaie. Me­canizatorii au datoria să folosească în schimburi duble și prelungite în­treaga capacitate de lucru a tractoa­relor și mașinilor agricole la arat pregătirea terenului prin lucrări repe­si­tate de discuire, în așa fel incit semă­natul griului în acest an să se facă în timpul optim și de cea mai bună calitate. Harta județului Dolj, reprezentînd situația în procente la pregătirea te­renului pentru semănatul grîului in cooperativele agricole de producție, la data de 25 septembrie a-c. Pe teme economice Prin restructurarea organigramelor spre creșterea productivității se știe că productivitatea muncii este influențată într-o mare măsură și de structura personalului ocupat într-o în­treprindere. După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită la Conferința extraordinară a organizației de partid a municipiului București, de productivitate este legată, pînă la urmă, și problema per­sonalului adm­­i­n­­istrativ-funcțio­­năresc. Pornind de la ideea că o pondere nejustificat de mari (11 la sută) a acestei categorii de­­personal afectează serios pro­ductivitatea muncii, s-a stabi­lit ca proporția ei optimă în total salariați să înceapă de la 3—4 la sută și să nu depășească 3—7 la sută, în condițiile unei riguroase diferențieri pe ramuri de producție. In cele ce urmează, sprijinind aplicarea indicației de mai sus, dorim să ne ocupăm, mai pe larg, de modul cum productivi­tatea muncii este influențată de raportul dintre personalul indi­rect și direct productiv, argu­­mentând cu constatări făcute în­îteva întreprinderi industriale raiovene. Dar, de la început, două precizări : vom categorisi forța de muncă, indiferent de­­ gradul ei de pregătire, în: a) — forță de muncă ce participă ne­mijlocit la transformarea obiec­telor muncii — deci, forță de muncă direct productivă și b) — oameni care nu participă direct în procesul de producție, avînd diverse roluri de conducere, sprijinire și deservire a produc­ției — forță de muncă indirect productivă. O a doua precizare — du­pă cum este cunoscut din li­teratura economică de­ speciali­tate, productivitatea muncii în­tregului personal din cadrul u­­nei întreprinderi este direct proporțională cu productivitatea muncii salariaților direct pro­ductivi și invers proporțională cu raportul dintre personalul indirect și cel direct productiv. Cu alte cuvinte, productivitatea muncii întregului personal crește o dată cu creșterea productivi­tății muncii pe salaria­t direct productiv și scade în aceeași proporție cu mărirea raportului dintre personalul indirect și di­rect productiv. In situația in­versă, cînd acest raport înregis­ N. PETOLESCU (Continuare în pag. a Ill-a) ! In pag. a II-a ! Sunt pregătite­­ căminele cul­­­­turale pentru­­ sezonul rece? pilulei AMARE Apropo de unii care nu-și mai încap în... haine. — Să nu zic într-un ceas rău, dar de cînd sînt gestio­nat o duc bine ! Desen de V. BAZA VERDE

Next