Inainte, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8626-8652)
1972-12-07 / nr. 8631
I . La Universitatea populară din Craiova, tovarășul Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean Dolj al PC.R., a prezentat o expunere privind : „Direcțiile principale ale perfecționării conducerii planificate a vieții social-politice a României în spiritul Conferinței Naționale a P.C.R.“ ■ Tot la Universitatea populară din Craiova avut loc un simpozion pe tema : „Doljul — județ în plin avînt economic“, la care au participat : ing. Gh. Lupu, șeful comisiei economice a Comitetului județean Dolj al P.C.R. și conf. univ. dr. Elisabeta Trăistaru, de la Facultatea de studii economice din Craiova. ■ La Fabrica de textile „Independența“ din Craiova s-a desfășurat simpozionul : „Femeia zilelor noastre în producție și în familie“. Cu acest prilej au luat cuvîntul : Fugaru, director Minodora adjunct la Școala interjudețeană de partid Dolj, conf. univ. dr. E. Trăistaru, ing. Ioana Florea, vicepreședintă Comitetului județean Dolj a al femeilor, Elisabeta Ionescu, secretara comitetului de partid din fabrică. ■ La căminele culturale din comunele Plenița Sălcuța au fost organizate și dezbateri colective despre : „Comunele Doljului pe calea urbanizării“ la care au participat numeroși țărani cooperatori, cadre didactice din comune și arhitecți de la Institutul de proiectări județean Dolj. Un dialog pe tema : „Prezent și viitor în agricultura țării noastre“ l-au purtat prof. dr. doc. Vasile Stratula, conf. dr. Nicolae Camalesa, lect. univ. Radu Grigore și asist. univ. Ion Mustață, toți de la Facultatea de agronomie din Craiova, cu țărani cooperatori, ingineri și cadre tehnice din comuna Teslui. „Poeții în satul natal“ a fost intitulată manifestarea care a avut loc la căminul cultural din comuna Plenița, la care au fost invitați poeții Constantin Chioralia și Cristina Tacoi. ■ Ieri, în sala Centrului de științe sociale Craiova a avut loc simpozionul : „Momente din lupta pentru instaurarea Republicii“. Au participat : prof. univ. dr. Titu Georgescu, rectorul Universității craiovene, cercetătorii științifici : Traian Udrea, de la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ București, Mihai Florescu, de la Institutul de studii istorice și socialpolitice de pe lângă C.C al P.C.R., și Luchian Deaconu, de la Centrul de științe sociale din Craiova. Efigii tinerești pe frontispiciul timpului liber Auzisem vorbindu-se, deseori, lucruri demne de stimă despre colectivul de muncitoare de la Fabrica de confecții Craiova. In universul mașinilor moderne cu care este dotată această fabrică, mii de tinere sunt angrenate în eforturi stăruitoare, caută noi resurse care, puse în valoare, generează înalte ritmuri ale producției atît de necesare înfăptuirii înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal. Pășisem în acest univers laborios cu gîndul de a vedea la fața locului cum reușesc aceste tinere să împletească cele opt ore de muncă cu timpul disponibil, de fapt, cu celelalte opt ore afectate recreerii active. Cum sunt folosite acestea din urmă, ce pondereau ele în viața acestor harnice muncitoare.Am angajat pe această temă o discuție cu Bedelici Maria, secretara comitetului U.T.C. pe fabrică. — Avem — îmi spune interlocutoarea — aproape 2 000 de uteciști în fabrica noastră, ponderea formînd-o tinerele fete, multe dintre ele devenite de curind soții, mame, cu un cămin așezat pe principii sănătoase, trainice. După cite știți, munca la noi se desfășoară în două schimburi. Colectivul se bazează pe afinități puternice, fiindcă, în decursul atîtor ani s-a reușit să se formeze aici, în întreprinderea noastră, o mare familie. Cină spun aceasta, mă gindesc la faptul că toți avem interese majore legate de fabrică, fabrica sintem noi, calitatea, diversitatea, bogăția produselor noastre este, în primul rînd, reprezentata de noi, fiindcă noi, cu priceperea și cu dăruirea noastră le făurim. Această afinitate sa răsfringe în mod firesc și dincolo, în timpul liber, întrucit suntem interesați ca acest colectiv și în afara orelor de program să găsească cele mai eficiente căi de odihnă activă, stimulatoare. Un om care muncește are nevoie de destindere, fără îndoială. Cred, și practica vieții mi-a dovedit-o de atâtea ori, că omul este social nu numai în procesul muncii, dar și în felul în care știe să-și aleagă plăcerile din timpul său liber. Cind muncești, n-o faci la voia întîmplării și cred că nici organizarea timpului liber nu se face oricum, presupune fantezie, cunoașterea omului de lingă tine, a accepțiunii sale la o plăcere sau la alta, mă rog, sunt o mie și una de acțiuni mărunte sau mari ce pot să umple tonifiant timpul unui om, mai ales cină acesta e tinăr. Comitetul nostru U.T.C., a cărui secretară sînt, s-a gîndit și a inițiat o serie întreagă de acțiuni ca tinerele noastre muncitoare să-și petreacă timpul liber cit mai util și cit mai plăcut. Mă gindesc la acele seri distractive de sîmbăta pe care le pregătim din timp, cu minuțiozitate, în așa fel incit programul muzical-distractiv să fie cit mai variat și, de ce nu, cu o bună ținută artistică. Dispunem de o orchestră proprie, de brigăzi artistice de agitație, formații de dansuri populare și de dansuri moderne. Universul unei tinere fete este destul de complex. Cu o tentă puternică de afectivitate, și de ce să n-o recunoaștem, cu înclinații firești către familie, către maternitate. Intre timp, am mai aflat din diverse surse că, în cadrul lectoratului „Femeia și societatea“ ce se ține cu regularitate în fabrică, tînăra muncitoare află lucruri interesante privind gama întreagă de comportamente civilizate la care trebuie să răspundă atunci cînd este chemată să fie soție, mamă. Aici, în cadrul sîmbetelor distractive au fost invitați tineri muncitori de la uzinele „7 Noiembrie“ și „Electroputere". A fost și este un bun prilej pentru o cunoaștere reciprocă, pentru împărtășirea gîndurilor firești ce frămîntă vîrsta lor tînără. Tot în timpul liber, aici s-au inițiat o serie de acțiuni voluntar-patriotice care s-au bucurat de un larg ecou între care, pe primul plan, a fost participarea cu entuziasm la acțiunile de strîngere a recoltei din această toamnă. De o bună apreciere se bucură întîlnirile cu oameni de-ai fabricii care lucrează de mai bine de două decenii în această unitate. Sărbătorirea acestora se desfășoară de la om la om, de la suflet la suflet, înlăturînd caracterul rigid și fals emoțional, care i-ar da tenta festivistă. Tinerele din fabrică participă, de asemenea, la excursii în colectiv care sunt iarăși un bun prilej de cunoaștere reciprocă. — In încheierea acestei discuții, aș dori să revin asupra unui adevăr elementar, peste care se trece adeseori cu ușurință: nimic din ceea ce se face pentru om, pentru formarea universului său armonios nu trebuie să ne obosească, să ne tempereze energiile și fantezia. Pentru că de la om pornesc toate izbînzile și bucuriile și se întorc cu folos tot la el. I. D. Fabrica de confecții Funcționarea neîntreruptă a parcului de mașini presupune măsuri și eforturi eficiente Mărirea și diversificarea volumului de lucrări mecanizate, respectarea riguroasă a epocilor optime, a indicilor de calitate, sunt de neconceput fără asigurarea funcționării neîntrerupte a întregului parc de mașini printr-o ireproșabilă întreținere și reparare. In această ordine de idei, am purtat de curînd o discuție cu tov. ing. Mircea Purcaru, directorul S.M.A. Predești — unitate care a izbutit să-și îndeplinească planul anual valoric încă de la data de 20 noiembrie a.c. — Cum a influențat asupra activității economice a stațiunii punerea în perfectă stare de funcționare a întregului parc de mașini și tractoare? — Cele opt unități cooperatiste pe care le deservește stațiunea noastră au, în general, terenuri grele, situate pe pante, pe platouri sau pe văi inundabile. Relieful frămîntat al acestor terenuri, capacitatea lor redusă de penetrație a apei provenită din precipitații determină perioade optime extrem de scurte pentru executarea lucrărilor agricole. Dacă în alte zone ale județului, îndeosebi în sud, se mai poate tolera ca epoca optimă de însămînțări, de pildă, să fie depășită cu cîteva zile, în unitățile din raza noastră de activitate, dacă solul nu este lucrat într-un timp scurt, de trei-patru zile, se întărește atît de mult, încît tractorul abia poate duce plugul cu două brazde și, uneori, chiar cu o brazdă. Iată de ce -am acordat și acordăm o atenție cu totul deosebită punerii în perfectă stare de funcționare a întregului parc de tractoare și mașini, nicit să-l putem folosi la întreaga capacitate, evitînd — prin reparații de calitate și printr-o bună întreținere — cele mai mici defecțiuni în timpul lucrului. Procedînd astfel, anul acesta mecanizatorii noștri au reușit să-și îndeplinească angajamentele asumate în cinstea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, încă de la data de 20 noiembrie a.c. Depășirea principalului indicator al activității noastre s-a făcut în condițiile unei bune gospodăriri a fondurilor des Convorbire cu ing. MIRCEA PURCARU directorul S.M.A. Predești tinate producției. Ca urmare, la sfîrșitul lunii octombrie s-a înregistrat o economie de 815 000 lei, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare mie lei venituri, s-a realizat o economie de 133 lei. — în ce se reflectă interesul mecanizatorilor pentru a îngriji cu mai bine utilajele și a le mări durata de funcționare între două reparații ? — îndeplinirea planului anual cu 40 de zile mai devreme, realizarea volumului de economii de care am amintit sînt strîns legate de buna reparare, întreținere și exploatare a parcului de tractoare și mașini agricole. Datorită executării întregului volum de lucrări contractate în cadrul epocilor optime și la nivelul calitativ cerut de specialiștii unităților, a conjugării eforturilor cooperatorilor și mecanizatorilor cointeresați de avantajele oferite de acordul global, cele opt cooperative agricole din raza noastră de activitate au cumulat o depășire, la producția de grîu, ce se ridică la 1470 tone. Aceasta înseamnă că, în medie, planul de producție pe unitatea de suprafață a fost depășit cu peste 280 kg grîu la ha. Cele mai concludente depășiri le-au obținut C.A.P. Pleșoi (circa 500 kg la ha), C.A.P. Sopot (430 kg/ha), C.A.P. Gogoșița (340 kg/ha), C.A.P. Predești și altele. De asemenea, la cultura florii-soarelui, pe întregul consiliu intercooperatist Predești s-a realizat o depășire a producției planificate de 275 kg la ha. Producții mult mai mari decît cele planificate s-au obținut și la cultura porumbului. Eforturile conjugate ale membrilor cooperatori și mecanizatorilor, organizați în formațiuni de lucru au fost și sunt din plin răsplătite. Lucrînd în acord global, 137 mecanizatori au beneficiat de prevederile h Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 1970/1970. Ei au primit din partea unităților deservite cantitatea de 75 tone grîu, urmînd, bineînțeles, să beneficieze și de alte produse. Bunăoară, mecanizatorii comuniști Petre Zăveică a primit 1070 kg grîu, Marin Albăstroiu 1050 kg, Ilie Udroiu 1260 kg, Nicolae Ene 1050 kg etc. — Ce s-a făcut și ce se va mai întreprinde pentru a asigura fiecărei secții de mecanizare condiții bune de întreținere și reparare a utilajului agricol ? — începînd din 1970, la noi s-a trecut la o largă acțiune de înzestrare a secțiilor cu utilajele de care au nevoie, cu ateliere care să permită efectuarea unui însemnat volum de revizii și reparații, în ultimii trei ani au fost construite ateliere noi la șapte din cele opt secții de mecanizare. S-a procedat, totodată, la împrejmuirea incintelor secțiilor cu garduri din stîlpi de prefabricate. Două dintre secțiile amintite au fost racordate la sistemul energetic național, iar în alte trei secții s-au construit platforme din beton. Există planuri judicios gîndite și elaborate, pe baza cărora, în următorii doi ani, toate secțiile de mecanizare vor avea condiții optime de întreținere, reparare și exploatare a parcului de mașini și tractoare. — Ce ne puteți spune despre principalele probleme cu care mecanizatorii, inginerii și tehnicienii stațiunii vor fi confruntați în actuala perioadă de reparare a utilajului agricol ? — După cum se știe, în momentul de față se pune problema concentării tuturor forțelor în direcția verificării tehnice și reparării întregului utilaj agricol. Conducerea stațiunii a elaborat din vreme un program de măsuri pe baza căruia toți lucrătorii din ateliere, fiecare mecanizator știu ce au de făcut, în urma verificării stării tehnice a fiecărei mașini se întocmesc devizele necesare, se iau noi măsuri pentru aprovizionarea reperelor strict necesare. Încadrîndu-se în uriașul front al luptei pentru economii și evitarea celor mai mici risipe, mecanizatorii noștri dezvoltă experiența de a recondiționa cu grijă acele piese care dau garanția folosirii în continuare. Munca în atelierul central al stațiunii cît și în atelierele de la secții este în așa fel organizată încît, pe măsură ce tractoarele încheie lucrările în cîmp, sînt verificate, trecîndu-se operativ la repararea lor. A. FRIGIOIU Fabrica „Independența“ Craiova. Țesătoarele fruntașe Ștefania Merișoiu și Ștefănescu Constanța, lună de lună, și-au depășit sarcinile în proporție de 102 pină la 110 la sută Foto : FI. Iioșoga Azi a apărut Almanahul SCÂNTEIA“ 1973 DIN CUPRINS: • Cititorii au „Uși deschise la parlament“. Pentru prima oară, o prezentare amplă, multilaterală a Marii Adunări Naționale, instituție fundamentală a Republicii noastre socialiste. • Tipărite în exclusivitate, în opt culori, în condiții grafice excepționale •— „Stemele județelor și municipiilor“; • O imagine cuprinzătoare a lumii — date și statistici de cel mai larg interes, furnizate de mii de calculatoare — în documentarul „Terra astăzi“. • Ce știm despre viteze, într-un secol care apasă pe accelerator ? Este creierul uman o necunoscută ? Poate fi stăpînită „reacția în lanț“ informațională ? în cîte universități ale lumii se studiază limba și literatura română ? De ce nu le mai ajunge matematicienilor spațiul cu trei dimensiuni ? Vor fi dezlegate și transpuse în tehnică misterele organismelor vii? Sunt doar cîteva dintre numeroasele răspunsuri pe care le oferă „Actualitatea enciclopedică“. • într-o formulă nouă, o rubrică tradițională : „Breviar juridic“ completat cu „Termeni din sala pașilor pierduți". • Zeci de ilustrații în culori jalonează o expediție în natura Terrei și pe fantastica planetă numită creierul uman. Almanahul are 440 de pagini, prețul 16 lei. De vînzare la toate chioșcurile și librăriile din țară. I.L.M.E.T. Craiova , așa arată noul tip de mobilă de sufragerie „Modern“. Privirile atente ale muncitorilor Stegaru Alexandru și Paul Ioana urmăresc ca finisajul de bun gust al acestei garnituri să fie la înălțimea exigențelor cerute de consumatori Zilele acestea, numeroase asemenea garnituri vor fi găsite de cumpărători în magazinele craiovene. Foto : V. Mihăilescu t ÎNAINTE à i 7 — XII — 1972 SEMNALE CETĂȚENEȘTI Deservire fluctuantă O bună parte dintre miile de locatari din cartierul Brazda lui Novac, printre care ne numărăm și noi — semnalează un grup de cetățeni — beneficiază de serviciile „Complexului nou“ comercial, bine utilat și divers aprovizionat. Din păcate, nu la fel de bine stau lucrurile la raionul de produse de panificație unde, potrivit programului, unitatea ar trebui să-și înceapă activitatea la orele 6, dar în fapt, pînă la 6,30 și chiar 6,45 cetățeanul nu-și poate face cumpărăturile. Motivul ? Fie că nu s-a luat în primire sau nu a venit schimbul de personal complet, marfa nu este conformă facturii, comenzile nu corespund cererii reale... Așa încît dacă îți trebuie cîteva sortimente va trebui să te mulțumești uneori cu o pliie albă, alteori doar cu cornuri. Nu este, oare, păcat ca acest cartier modern și locuitorii săi să nu aibă parte de o rezolvare deplină, civilizată a aprovizionării în acest domeniu de cea mai intensă solicitare curentă ? Deziderat satisfăcut Un vechi abonat al ziarului nostru, tov. Ion D. Irimia, din strada Reforma Agrară nr. 91 Craiova, face o pledoarie susținută într-o scrisoare adresată redacției, pentru îmbunătățirea asistenței sanitare curente in zona gării. Pe bună dreptate, autorul semnalează condițiile improprii de spațiu ale circumscripției nr. XVII, la care apelează numeroși locatari din cartierele Brazda lui Novac, Bariera Vilcii și Gherceștii Noi, situație asemănătoare Intr-o se află și circa medicală nr. VI situată în aceeași zonă. Ne face plăcere să-l anunțăm pe cititorul nostru că doleanța sa și a multor altor cetățeni va fi satisfăcută. In cadrul noului cartier zona Gării se construiește deja un dispensar modern, prevăzut cu două circumscripții medicale. Așadar, un veritabil „complex medico-sanitar“, cum preconiza autorul scrisorii, conceput pentru funcționalități diverse, bine utilat și deservit de personal medical corespunzător. O coincidență fericită a doleanțelor cetățenești justificate, cu măsurile forurilor de resort pentru continua dezvoltare și modernizare a rețelei sanitare locale. Mesajele recunoștinței Ne face plăcere să primim din nou (pentru a cita oară în ultimii ani ?) — rînduri calde de recunoștință din partea unor pacienți, adresate personalului medical al secției de cardiologie a Spitalului nr. 1 din Craiova, condusă de dr. Sever Vrabete. „Am fost internată cu un diagnostic dificil pentru vîrsta mea tînără — ne scrie Sanda Becheraș din Craiova, strada Unirii nr. 160, și pot spune că am fost îngrijită excepțional. Am observat că aceeași atenție se acordă aici tuturor pacienților. Solicitudinea, înțelegerea caldă față de suferința omului sunt dublate de o evidentă competență profesională, promptitudine și perseverență în depistarea naturii bolii și în aplicarea medicației prescrise, pe tot parcursul internării. Doresc să exprim pe această cale recunoștința mea, îndeosebi față de medicii Vrabete, Stancu și Adrian Popescu, precum și față de asistenta șefă Nadia Ciobanu și infirmiera Elisabeta Marin". Rubrică redactată de AD. F. Și, totuși, robinetele risipei (Urmare din pag 1) tovarășei Margareta Neagu, șef serviciu tehnic la Fabrica de confecții Craiova, privitoare la acțiunile de economisire a țesăturilor din lînă și bumbac ce se prelimină pentru anul 1973. Participanții la masa rotundă au reliefat însă că în întreprinderi există suficiente rezerve interne care, puse în valoare, ar contribui din plin la respectarea și, mai ales, diminuarea consumurilor specifice. în ciuda acestei realități, diverse cauze continuă să frîneze, în diferite locuri de muncă, punerea lor integrală în valoare. Din discuții a reieșit, de pildă, că o cauză importantă care concură la înregistrarea de pierderi o constituie aprovizionarea cu materiale supradimensionate, în această situație se găsește Uzina „7 Noiembrie“ din Craiova. Aici, cu toate că s-a reușit o valorificare mai bună deșeurilor, obținîndu-se economii însemnate pe această cale față de alte perioade, cantități importante de metal —bare, țevi, foi de tablă — nu au putut fi folosite în procesul de producție, deoarece au fost livrate de furnizori și acceptate de beneficiari la lungimi mai mari decît cele solicitate. De altfel, vina pentru această situație nu trebuie căutată doar la furnizori, ci și în sistemul propriu de aprovizionare. Un argument în plus îl constituie, printre altele, faptul că activitatea respectivă se desfășoară neritmic, în legătură cu acest ultim aspect, nu poate fi trecută cu vederea lipsa unei planificări certe, de perspectivă a producției uzinei. Ar fi mult mai ușor de aprovizionat unele materiale dacă s-ar cunoaște din timp necesarul pe baza căruia să se lanseze comenzi sau să se încheie contracte economice. Indiscutabil, este de datoria conducerii uzinei respective, a tuturor celor cărora le revin sarcini precise pe linia aprovizionării și a producției să întreprindă măsuri concrete, eficiente pentru soluționarea unor probleme de genul celor relatate. Aprovizionarea defectuoasă, cu consecințe negative asupra reducerii cheltuielilor materiale, este evidentă și la întreprinderea de prefabricate din beton. „Datorită unor greșeli săvîrșite în cadrul acestei activități — relatatov. Mihai Andreescu — unitatea noastră a fost obligată să efectueze cheltuieli de transport suplimentare de 200 000 lei la un singur sortiment de oțel, întrucit materialul nu a fost adus pe calea ferată, ci cu mijloace auto. De altfel, la noi există o serie întreagă de rezerve pe linia obținerii de economii și a diminuării cheltuielilor materiale, dar nu s-au prins consecvent măsuri întreenergice în acest sens“. Se înțelege că, situația întîlnită la I-P.R. Craiova nu mulțumește pe nimeni, impunîndu-se, ca atare, o mai mare preocupare pentru a preîntîmpina risipa, a reduce cheltuielile. Fără îndoială că și în cadrul altor unități mai există neajunsuri, că fenomenul de risipă mai poate fi întîlnit în diferite forme. E de neînțeles, însă, de ce nu se fac eforturi mai susținute, în unitățile respective, pentru blocarea căilor prin care se irosesc valori materiale. De pildă, una din cauzele pentru care robinetele risipei nu pot fi închise ermetic, constă în comoditatea și dezinteresul unor oameni în întocmirea documentațiilor necesare cu privire la acordarea de premii pentru realizări de economii materiale și forță de muncă, cum stabilește legea. Pînă în prezent puține întreprinderi au aplicat cu bune rezultate prevederile legii. La altele se motivează prin faptul că sistemul de evidență nu dă posibilitatea cunoașterii economiilor de materiale la locurile de muncă pe fiecare om, că metodologia de urmărire a acestora este... greoaie. Aceste probleme nu sunt aduse în discuție pentru prima dată. Unele întreprinderi au făcut, așa cum relatam, pași importanți în direcția acordării premiilor pentru economii de materiale. Un exemplu pozitiv îl constituie Combinatul chimic Craiova unde, așa cum arăta tov. Dumitru Vîlceanu, contabil șef, „s-au evidențiat materialele la care s-au obținut economii și s-au stabilit de către șefii de secții și economiști formularele adecvate care să permită cunoașterea locului și muncitorului care a realizat economii“. In aceeași direcție și-au orientat atenția Fabrica de textile „Independența“ Craiova, Tăbăcăria Bucovăț, întreprinderea de transporturi auto Craiova. Iată, însă, și un aspect cu totul de altă natură :„Ne-am preocupat de buna gospodărire a materialelor, am obținut rezultate bune în acest sens — relatatov. Adrian Nergheș, contabil șef la U.R.A. Craiova. Cu toate că avem o evidență bine pusă la punct, nu am reușit să stimulăm muncitorii în direcția economisirii materialelor și a realizării, pe această bază, a unui spor de producție. Conducerea uzinei noastre a trimis cîțiva specialiști la U.A.A. Iași, unitate care aplică cu succes prevederile hotârîrii respective, pentru a urmări modalitățile practice folosite acolo“. Din cele relatate de tov. Ion Dina, de la serviciul tehnic al Uzinei „Electroputere“ Craiova, am reținut că și în cadrul acestei unități în care s-au lansat o serie de inițiative valoroase, mobilizatoare pe teme ale economisirii materialelor, s-au întreprins prea puține măsuri pentru cointeresarea muncitorilor, întrucât, economiile realizate nu sunt evidențiate pe oameni. Cu privire la acest aspect, tov. Dumitru Ciobanu, inspector la Sucursala județeană Dolj a Băncii Naționale, a precizat printre altele : „Din constatările noastre, la multe întreprinderi se manifestă rețineri în aplicarea legii. Este nejustificată această optică a conducerii unor unități și a altor cadre 7*f de specialiști, întrucît stimularea muncitorilor prin se creează premisele obținerii unor importante sume de bani din reducerea consumurilor specifice de materiale“. Ca pîrghie de bază în creșterea eficienței economice, reducerea cheltuielilor materiale impune luarea unor măsuri eficiente, concrete pentru diminuarea consumurilor specifice, înlăturarea fenomenelor pentru de risipă. „Este necesar — arătatov. Aurel Mocioiu, membru în biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor Dolj — să se promoveze acele căi, tehnici de lucru, procedee care să conducă la economisirea materiilor prime și materialelor, în această direcție se impune promovarea cu consecvență a unui regim sever de economii, organizațiilor de sindicat revenindu-le un important rol mai ales în ceea ce privește atragerea maselor largi de oameni ai muncii din întreprinderi la bararea tuturor canalelor prin care se mai irpsesc valori materiale“. Fără îndoială sarcini mai mari revin tuturor conilectivelor în direcția gospodăririi resurselor materiale în anul 1973, an hotărîtor pentru realizarea cincinalului actual înainte de termen. S-au obținut pînă în prezent rezultate bune, dar mai există încă neajunsuri care trebuie înlăturate. De aceea, se impune, în continuare, intensificarea eforturilor specialiștilor din întreprinderi pentru găsirea modalităților de evidență strictă a stocurilor de materiale din magazii, a consumurilor la fiecare loc de muncă pentru a se putea depista din timp posibilitatea de reducere a normelor de consum *