Inainte, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8626-8652)

1972-12-07 / nr. 8631

I . La Universitatea popu­­lară din Craiova, tovară­șul Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean Dolj al PC.R., a prezentat o expunere privind : „Di­recțiile principale ale per­fecționării conducerii pla­nificate a vieții social-po­­litice a României în spiri­tul Conferinței Naționale a P.C.R.“ ■ Tot la Universitatea populară din Craiova avut loc un simpozion pe­­ tema : „Doljul — județ în plin avînt economic“, la care au participat : ing. Gh. Lupu, șeful comisiei economice a Comitetului județean Dolj al P.C.R. și conf. univ. dr. Elisabeta Trăistaru, de la Faculta­tea de studii economice din Craiova. ■ La Fabrica de textile „Independența“ din Cra­iova s-a desfășurat simpo­zionul : „Femeia zilelor noastre în producție și în familie“. Cu acest prilej au luat cuvîntul : Fugaru, director Minodora adjunct la Școala interjudețeană de partid Dolj, conf. univ. dr. E. Trăistaru, ing. Ioana Florea, vicepreședintă Comitetului județean Dolj a al femeilor, Elisabeta Io­­nescu, secretara comitetu­lui de partid din fabrică. ■ La căminele culturale din comunele Plenița Sălcuța au fost organizate și dezbateri colective despre : „Comunele Doljului pe calea urbanizării“ la care au participat numeroși ță­rani cooperatori, cadre di­dactice din comune și ar­hitecți de la Institutul de proiectări județean Dolj­. Un dialog pe tema : „Prezent și viitor în agri­cultura țării noastre“ l-au purtat prof. dr. doc. Va­­sile Stratula, conf. dr. Nicolae Camalesa, lect. univ. Radu Grigore și asist. univ. Ion Mustață, toți de la Facultatea de agronomie din Craiova, cu țărani cooperatori, ingineri și cadre tehnice din co­muna Teslui.­­ „Poeții în satul natal“ a fost intitulată manifesta­rea care a avut loc la căminul cultural din co­muna Plenița, la care au fost invitați poeții Con­stantin Chioralia și Cris­tina Tacoi. ■ Ieri, în sala Centru­lui de științe sociale Cra­iova a avut loc simpozio­nul : „Momente din lupta pentru instaurarea Republi­cii“. Au participat : prof. univ. dr. Titu Georgescu, rectorul Universității cra­­iovene, cercetătorii științi­fici : Traian Udrea, de la Institutul de istorie „Nico­lae Iorga“ București, Mihai Florescu, de la Institutul de studii istorice și social­­politice de pe lângă C.C­ al P.C.R., și Luchian Dea­­conu, de la Centrul de științe sociale din Craiova. Efigii tinerești pe frontispiciul timpului liber Auzisem vorbindu-se, dese­ori, lucruri demne de stimă despre colectivul de munci­toare de la Fabrica de con­fecții Craiova. In universul mașinilor moderne cu care este dotată această fabrică, mii de tinere sunt angrenate în eforturi stăruitoare, caută noi resurse care, puse în va­loare, generează înalte ritmuri ale producției atît de necesare înfăptuirii înainte de termen a sarcinilor actualului cinci­nal. Pășisem în acest univers laborios cu gîndul de a ve­dea­ la fața locului cum reu­șesc aceste tinere să împle­tească cele opt ore de muncă cu timpul disponibil, de fapt, cu celelalte opt ore afectate recreerii active. Cum sunt fo­losite acestea din urmă, ce pondere­au ele în viața aces­tor harnice muncitoare.­­Am angajat pe această temă o discuție cu Bedelici Maria, secretara comitetului U.T.C. pe fabrică. — Avem — îmi spune inter­locutoarea — aproape 2 000 de uteciști în fabrica noastră, ponderea formînd-o tinerele fete, multe dintre ele deve­nite de curind soții, mame, cu un cămin așezat pe principii sănătoase, trainice. După ci­te știți, munca la noi se des­fășoară în două schimburi. Colectivul se bazează pe afi­nități puternice, fiindcă, în decursul atîtor ani s-a reușit să se formeze aici, în între­prinderea noastră, o mare fa­milie. Cină spun aceasta, mă gindesc la faptul că toți avem interese majore legate de fa­brică, fabrica sintem­ noi, ca­litatea, diversitatea, bogăția produselor noastre este, în primul rînd, reprezentata de­ noi, fiindcă noi, cu priceperea și cu dăruirea noastră le făurim. Această afinitate sa răsfringe în mod firesc și din­colo, în timpul liber, întrucit suntem­ interesați ca acest co­lectiv și în afara orelor de program să găsească cele mai eficiente căi de odihnă acti­vă, stimulatoare. Un om care muncește are nevoie de des­tindere, fără îndoială. Cred, și practica vieții mi-a dove­dit-o de atâtea ori, că omul este social nu numai în pro­cesul muncii, dar și în felul în care știe să-și aleagă plă­cerile din timpul său liber. Cind muncești, n-o faci la voia întîmplării și cred că nici or­ganizarea timpului liber nu se face oricum, presupune fan­tezie, cunoașterea omului de lingă tine, a accepțiunii sale la o plăcere sau la alta, mă rog, sunt o mie și una de ac­țiuni mărunte sau mari ce pot să umple tonifiant tim­pul unui om, mai ales cină acesta e tinăr. Comitetul nos­tru U.T.C., a cărui secretară sînt, s-a gîndit și a inițiat o serie întreagă de acțiuni ca tinerele noastre muncitoare să-și petreacă timpul liber cit mai util și cit mai plăcut. Mă gindesc la acele seri distrac­tive de sîmbăta pe care le pregătim din timp, cu minu­țiozitate, în așa fel incit pro­gramul muzical-distr­activ să fie cit mai variat și, de ce nu, cu o bună ținută artistică. Dispunem de o orchestră pro­prie, de brigăzi artistice de a­­gitație, formații de dansuri populare și de dansuri moder­ne. Universul unei tinere fe­te este destul de complex. Cu o tentă puternică de a­­fectivitate, și de ce să n-o recunoaștem, cu înclinații fi­rești către familie, către ma­ternitate. Intre timp, am mai aflat din diverse surse că, în ca­drul lectoratului „Femeia și societatea“ ce se ține cu re­gularitate în fabrică, tînăra muncitoare află lucruri inte­resante privind gama întrea­gă de comportamente civiliza­te la care trebuie să răspundă atunci cînd este chemată să fie soție, mamă. Aici, în cadrul sîmbetelor distractive au fost invitați tineri muncitori de la uzinele „7 Noiembrie“ și „E­­lectroputere". A fost și este un bun prilej pentru o cu­noaștere reciprocă, pentru îm­părtășirea gîndurilor firești ce frămîntă vîrsta lor tînă­­ră. Tot în timpul liber, aici s-au inițiat o serie de acțiuni voluntar-patriotice care s-au bucurat de un larg ecou în­tre care, pe primul plan, a fost participarea cu entuziasm la acțiunile de strîngere a recoltei din această toamnă. De o bună apreciere se bucu­ră întîlnirile cu oameni de-ai fabricii care lucrează de mai bine de două decenii în a­­ceastă unitate. Sărbătorirea a­­cestora se desfășoară de la om la om, de la suflet la suflet, înlăturînd caracterul rigid și fals emoțional, care i-ar da tenta festivistă. Tinerele din fabrică participă, de aseme­nea, la excursii în colectiv care sunt iarăși un bun prilej de cunoaștere reciprocă. — In încheierea acestei dis­cuții, aș dori să revin asupra unui adevăr elementar, peste care se trece adeseori cu ușu­rință: nimic din ceea ce se face pentru om, pentru for­marea universului său armo­nios nu trebuie să ne oboseas­că, să ne tempereze energiile și fantezia. Pentru că de la om pornesc toate izbînzile și bucuriile și se întorc cu fo­los tot la el. I. D. Fabrica de confecții Funcționarea neîntreruptă a parcului de mașini presupune măsuri și eforturi eficiente Mărirea și diversificarea vo­lumului de lucrări mecaniza­te, respectarea riguroasă a e­­pocilor optime, a indicilor de calitate, sunt de neconceput fără asigurarea funcționării neîntrerupte a întregului parc de mașini printr-o ireproșabi­lă întreținere și reparare. In această ordine de idei, am purtat de curînd o discu­ție cu tov. ing. Mircea Pur­­caru, directorul S.M.A. Pre­­dești — unitate care a izbutit să-și îndeplinească planul a­­nual valoric încă de la data de 20 noiembrie a.c. — Cum a influențat asupra activității economice a stațiu­nii punerea în perfectă stare de funcționare a întregului parc de mașini și tractoare? — Cele opt unități coopera­tiste pe care le deservește stațiunea noastră au, în ge­neral, terenuri grele, situate pe pante, pe platouri sau pe văi inundabile. Relieful fră­­mîntat al acestor terenuri, ca­pacitatea lor redusă de pene­trație a apei provenită din precipitații determină perioa­de optime extrem de scurte pentru executarea lucrărilor agricole. Dacă în alte zone ale județului, îndeosebi­­ în sud, se mai poate tolera ca epoca optimă de însămînțări, de pildă, să fie depășită cu cîteva zile, în unitățile din raza noastră de activitate, da­că solul nu este lucrat într-un timp scurt, de trei-patru zile, se întărește atît de mult, în­­cît tractorul abia poate duce plugul cu două brazde și, u­­neori, chiar cu o brazdă. Iată de ce -am acordat și acordăm o atenție cu totul deosebită punerii în perfectă stare de funcționare a întregului parc de tractoare și mașini, nicit să-l putem folosi la întreaga capacitate, evitînd — prin re­parații de calitate și printr-o bună întreținere — cele mai mici defecțiuni în timpul lu­crului. Procedînd astfel, anul acesta mecanizatorii noștri au reușit să-și îndeplinească an­gajamentele asumate în cin­stea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, în­că de la data de 20 noiembrie a.c. Depășirea principalului in­dicator al activității noastre s-a făcut în condițiile unei bune gospodăriri a fondurilor des­ Convorbire cu ing. MIRCEA PURCARU directorul S.M.A. Predești tinate producției. Ca urmare, la sfîrșitul lunii octombrie s-a înregistrat o economie de 815 000 lei, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare mie lei ve­nituri, s-a realizat o economie de 133 lei. — în ce se reflectă intere­sul mecanizatorilor pentru a îngriji cu­ mai bine utilajele și a le mări durata de func­ționare între două reparații ? — îndeplinirea planului a­­nual cu 40 de zile mai de­vreme, realizarea volumului de economii de care am amin­tit sînt strîns legate de buna reparare, întreținere și ex­ploatare a parcului de trac­toare și mașini agricole. Dato­rită executării întregului vo­lum de lucrări contractate în cadrul epocilor optime și la nivelul calitativ cerut de spe­cialiștii unităților, a conju­gării eforturilor cooperatori­lor și mecanizatorilor cointe­resați de avantajele oferite de acordul global, cele opt cooperative agricole din raza noastră de activitate au cu­mulat o depășire, la producția de grîu, ce se ridică la 1470 tone. Aceasta înseamnă că, în medie, planul de producție pe unitatea de suprafață a fost depășit cu peste 280 kg grîu la ha. Cele mai conclu­dente depășiri le-au obținut C.A.P. Pleșoi (circa 500 kg la ha), C.A.P. Sopot (430 kg/ha), C.A.P. Gogoșița (340 kg/ha), C.A.P. Predești și altele. De asemenea, la cultura florii-soa­­relui, pe întregul consiliu in­­tercooperatist Predești s-a realizat o depășire a produc­ției planificate de 275 kg la ha. Producții mult mai mari decît cele planificate s-au ob­ținut și la cultura porumbu­lui. Eforturile conjugate ale membrilor cooperatori și me­canizatorilor, organizați în for­mațiuni de lucru au fost și sunt din plin răsplătite. Lu­­crînd în acord global, 137 mecanizatori au beneficiat de prevederile h­ Hotărîrii Consiliu­lui de Miniștri nr. 1970/1970. Ei au primit din partea uni­tăților deservite cantitatea de 75 tone grîu, urmînd, bineîn­țeles, să beneficieze și de alte produse. Bunăoară, mecaniza­torii comuniști Petre Zăveică a primit 1070 kg grîu, Marin Albăstroiu 1050 kg, Ilie Udroiu 1260 kg, Nicolae Ene 1050 kg etc. — Ce s-a făcut și ce se va mai întreprinde pentru a a­­sigura fiecărei secții de me­canizare condiții bune de în­treținere și reparare a utilaju­lui agricol ? — începînd din 1970, la noi s-a trecut la o largă acțiune de înzestrare a secțiilor cu u­­tilajele de care au nevoie, cu ateliere care să permită e­­fectuarea unui însemnat volum de revizii și reparații, în ul­timii trei ani au fost construi­te ateliere noi la șapte din ce­le opt secții de mecanizare. S-a procedat, totodată, la îm­prejmuirea incintelor secțiilor cu garduri din st­îlpi de pre­fabricate. Două dintre secțiile amintite au fost racordate la sistemul energetic național, iar în alte trei secții s-au construit platforme din beton. Există planuri judicios gîndi­­te și elaborate, pe baza cărora, în următorii doi ani, toate secțiile de mecanizare vor a­­vea condiții optime de între­ținere, reparare și exploatare a parcului de mașini și trac­toare. — Ce ne puteți spune des­pre principalele probleme cu care mecanizatorii, inginerii și tehnicienii stațiunii vor fi confruntați în actuala perioa­dă de reparare a utilajului a­­gricol ? — După cum se știe, în mo­mentul de față se pune pro­blema concentării tuturor for­țelor în direcția verificării tehnice și reparării întregului utilaj agricol. Conducerea sta­țiunii a elaborat din vreme un program de măsuri pe baza căruia toți lucrătorii din ate­liere, fiecare mecanizator știu ce au de făcut, în urma verificării stării tehnice a fie­cărei mașini se întocmesc de­vizele necesare, se iau noi mă­suri pentru aprovizionarea re­perelor strict necesare. Înca­­drîndu-se în uriașul front al luptei pentru economii și e­­vitarea celor mai mici risipe, mecanizatorii noștri dezvoltă experiența de a recondiționa cu grijă acele piese care dau garanția folosirii în continua­re. Munca în atelierul central al stațiunii cît și în atelierele de la secții este în așa fel or­ganizată încît, pe măsură ce tractoarele încheie lucrările în cîmp, sînt verificate, tre­­cîndu-se operativ la repararea lor. A. FRIGIOIU Fabrica „In­dependența“ Craiova. Țesă­toarele fruntașe Ștefania Meri­­șoiu și Ștefă­­nescu Constan­ța, lună de lu­nă, și-au depă­șit sarcinile în proporție de 102 pină la 110 la sută Foto : FI. Iioșoga Azi a apărut Almanahul SCÂNTEIA“ 1973 DIN CUPRINS: • Cititorii au „Uși deschise la parla­ment“. Pentru prima oară, o prezentare am­plă, multilaterală a Marii Adunări Na­ționale, instituție fundamentală a Repu­blicii noastre socialiste. • Tipărite în exclusivitate, în opt cu­lori, în condiții grafice excepționale •— „Stemele județelor și municipiilor“; • O imagine cuprinzătoare a lumii — date și statistici de cel mai larg interes, furnizate de mii de calculatoare — în documentarul „Terra astăzi“. • Ce știm despre viteze, într-un secol care apasă pe accelerator ? Este creierul uman o necunoscută ? Poate fi stăpînită „reacția în lanț“ informațională ? în cî­­te universități ale lumii se studiază limba și literatura română ? De ce nu le mai ajunge matematicienilor spațiul cu trei dimensiuni ? Vor fi dezlegate și transpu­se în tehnică misterele organismelor vii? Sunt doar cîteva dintre numeroasele răs­punsuri pe care le oferă „Actualitatea enciclopedică“. • într-o formulă nouă, o rubrică tra­dițională : „Breviar juridic“ completat cu „Termeni din sala pașilor pierduți". • Zeci de ilustrații în culori jalonea­ză o expediție în natura Terrei și pe fan­tastica planetă numită creierul uman. Almanahul are 440 de pagini, prețul 16 lei. De vînzare la toate chioșcurile și librăriile din țară. I.L.M.E.T. Cra­iova , așa arată noul tip de mobilă de sufragerie „Mo­dern“. Privirile a­­tente ale munci­torilor Stegaru A­lexandru și Paul Ioana urmăresc ca finisajul de bun gust al acestei garnituri să fie la înălțimea exigen­țelor cerute de consumatori Zilele acestea, numeroa­se asemenea gar­nituri vor fi găsite de cumpărători în magazinele craio­­vene. Foto : V. Mihăilescu t ÎNAINTE à i 7 — XII — 1972 SEMNALE CETĂȚENEȘTI Deservire fluctuantă O bună parte dintre mii­le de locatari din cartierul Brazda lui Novac, printre care ne numărăm și noi — semnalează un grup de cetățeni — beneficiază de serviciile „Complexului nou“ comercial, bine utilat și divers aprovizionat. Din păcate, nu la fel de bine stau lucrurile la raionul de produse de panificație un­de, potrivit programului, unitatea ar trebui să-și în­ceapă activitatea la orele 6, dar în fapt, pînă la 6,30 și chiar 6,45 cetățeanul nu-și poate face cumpără­turile. Motivul ? Fie că nu s-a luat în primire sau nu a venit schimbul de per­sonal complet, marfa nu este conformă facturii, co­menzile nu corespund ce­rerii reale... Așa încît dacă îți trebuie cîteva sortimen­te va trebui să te mulțu­mești uneori cu o pliie al­bă, alteori doar cu cornuri. Nu este, oare, păcat ca a­­cest cartier modern și lo­cuitorii săi să nu aibă par­te de o rezolvare deplină, civilizată a aprovizionării în acest domeniu de cea mai intensă solicitare cu­rentă ? Deziderat satisfăcut Un vechi abonat al zia­rului nostru, tov. Ion D. Irimia, din strada Refor­ma Agrară nr. 91 Craio­va, face o pledoarie susți­nută într-o scrisoare adre­sată redacției, pentru îm­bunătățirea asistenței sa­nitare curente in zona gă­rii. Pe bună dreptate, auto­rul semnalează condițiile improprii de spațiu ale cir­cumscripției nr. XVII, la care apelează numeroși locatari din cartierele Braz­da lui Novac, Bariera Vilcii și Gherceștii Noi, situație asemănătoare Intr-o se află și circa medicală nr. VI situată în aceeași zonă. Ne face plăcere să-l a­nunțăm pe cititorul nostru că doleanța sa și a multor altor cetățeni va fi satis­făcută. In cadrul noului cartier zona Gării se con­struiește deja un dispen­sar modern, prevăzut cu două circumscripții medi­cale. Așadar, un veritabil „complex medico-sanitar“, cum preconiza autorul scri­sorii, conceput pentru func­ționalități diverse, bine u­­tilat și deservit de perso­nal medical corespunzător. O coincidență fericită a do­leanțelor cetățenești justi­ficate, cu măsurile foruri­lor de resort pentru conti­nua dezvoltare și moderni­zare a rețelei sanitare lo­cale. Mesajele recunoștinței Ne face plăcere să pri­mim din nou (pentru a cita oară în ultimii ani ?) — rînduri calde de recu­noștință din partea unor pacienți, adresate persona­lului medical al secției de cardiologie­ a Spitalului nr. 1 din Craiova, condusă de dr. Sever Vrabete. „Am fost internată cu un diagnostic dificil pentru vîrsta mea tînără — ne scrie Sanda Becheraș din Craiova, stra­da Unirii nr. 160, și pot spune că am fost îngrijită excepțional. Am observat că aceeași atenție se acor­dă aici tuturor pacienților. Solicitudinea, înțelegerea caldă față de suferința o­­mului sunt dublate de o e­­videntă competență profe­sională, promptitudine și perseverență în depistarea naturii bolii și în aplica­rea medicației prescrise, pe tot parcursul internării. Doresc să exprim pe această cale recunoștința mea, în­deosebi față de medicii Vra­bete, Stancu și Adrian Po­pescu, precum și față de asistenta șefă Nadia Cio­banu­ și infirmiera Elisabe­ta Marin". Rubrică redactată de AD. F. Și, totuși, robinetele risipei (Urmare din pag 1) tovarășei Margareta Neagu, șef serviciu tehnic la Fabri­ca de confecții Craiova, pri­vitoare la acțiunile de econo­misire a țesăturilor din lînă și bumbac ce se prelimină pentru anul 1973. Participanții la masa ro­tundă au reliefat însă că în întreprinderi există suficiente rezerve interne care, puse în valoare, ar contribui din plin la respectarea și, mai ales, diminuarea consumurilor spe­cifice. în ciuda acestei rea­lități, diverse cauze continuă să frîneze, în diferite locuri de muncă, punerea lor inte­grală în valoare. Din discuții a reieșit, de pildă, că o cauză impor­tantă care concură la înre­gistrarea de pierderi o con­stituie aprovizionarea cu materiale supradimensionate, în această situație se gă­sește Uzina „7 Noiembrie“ din Craiova. Aici, cu toate că s-a reușit o valorificare mai bună deșeurilor, obținîndu-se eco­­­nomii însemnate pe această cale față de alte perioade, cantități importante de metal —bare, țevi, foi de tablă — nu au putut fi folosite în pro­cesul de producție, deoarece au fost livrate de furnizori și acceptate de beneficiari la lungimi mai mari decît cele solicitate. De altfel, vina pen­tru această situație nu tre­buie căutată doar la furni­zori, ci și în sistemul pro­priu de aprovizionare. Un argument în plus îl consti­tuie, printre altele, faptul că activitatea respectivă se des­fășoară neritmic, în legătură cu acest ultim aspect, nu poate fi trecută cu vederea lipsa unei planificări certe, de perspectivă a producției uzinei. Ar fi mult mai ușor de aprovizionat unele mate­riale dacă s-ar cunoaște din timp necesarul pe baza că­ruia să se lanseze comenzi sau să se încheie contracte economice. Indiscutabil, este de datoria conducerii uzinei respective, a tuturor celor cărora le revin sarcini pre­cise pe linia aprovizionării și a producției să întreprindă măsuri concrete, eficiente pentru soluționarea unor pro­bleme de genul celor rela­tate. Aprovizionarea defectuoasă, cu consecințe negative asupra reducerii cheltuielilor mate­riale, este evidentă și la în­treprinderea de prefabricate din beton. „Datorită unor greșeli săvîrșite în cadrul acestei activități — relata­tov. Mihai Andreescu — unita­tea noastră a fost obligată să efectueze cheltuieli de trans­port suplimentare de 200 000 lei la un singur sortiment de oțel, întrucit materialul nu a fost adus pe calea ferată, ci cu mijloace auto. De alt­fel,­ la noi există o serie întreagă de rezerve pe linia obținerii de economii și a diminuării cheltuielilor ma­teriale, dar nu s-au prins consecvent măsuri între­e­­nergice în acest sens“. Se înțelege că, situația întîlnită la I-P.R. Craiova nu mulțu­mește pe nimeni, impunîn­­du-se, ca atare, o mai mare preocupare pentru a preîn­tîmpina risipa, a reduce chel­tuielile. Fără îndoială că și în ca­drul altor unități mai există neajunsuri, că fenomenul de risipă mai poate fi întîlnit în diferite forme. E de neîn­țeles, însă, de ce nu se fac eforturi mai susținute, în unitățile respective, pentru blocarea căilor prin care se irosesc valori materiale. De pildă, una din cauzele pen­tru care robinetele risipei nu pot fi închise ermetic, constă în comoditatea și dezinteresul unor oameni în întocmirea documentațiilor necesare cu privire la acordarea de pre­mii pentru realizări de eco­nomii materiale și forță de muncă, cum stabilește legea. Pînă în prezent puține între­prinderi au aplicat cu bune rezultate prevederile legii. La altele se motivează prin faptul că sistemul de evi­dență nu dă posibilitatea cunoașterii economiilor de materiale la locurile de muncă pe fiecare om, că metodologia de urmărire a acestora este... greoaie. Aceste probleme nu sunt aduse în discuție pentru prima dată. Unele întreprinderi au făcut, așa cum relatam, pași im­portanți în direcția acordării premiilor pentru economii de materiale. Un exemplu pozi­tiv îl constituie Combinatul chimic Craiova unde, așa cum arăta tov. Dumitru Vîl­­ceanu, contabil șef, „s-au evidențiat materialele la care s-au obținut economii și s-au stabilit de către șefii de secții și economiști formula­rele adecvate care să permită cunoașterea locului și mun­citorului care a realizat eco­nomii“. In aceeași direcție și-au orientat atenția Fabrica de textile „Independența“ Craiova, Tăbăcăria Bucovăț, întreprinderea de transpor­turi auto Craiova. Iată, însă, și un aspect cu totul de altă natură :­­„Ne-am preocupat de buna gospodă­rire a materialelor, am ob­ținut rezultate bune în acest sens — relata­tov. Adrian Nergheș, contabil șef la U.R.A. Craiova. Cu toate că avem o evidență bine pusă la punct, nu am reușit să stimulăm muncitorii în di­recția economisirii materia­lelor și a realizării, pe a­­ceastă bază, a unui spor de producție. Conducerea uzinei noastre a trimis cîțiva spe­cialiști la U.A.A. Iași, unitate care aplică cu succes pre­vederile hotârîrii respective, pentru a urmări modalitățile practice folosite acolo“. Din cele relatate de tov. Ion Dina, de la serviciul tehnic al Uzinei „Electroputere“ Craiova, am reținut că și în cadrul acestei unități în care s-au lansat o serie de iniția­tive valoroase, mobilizatoare pe teme ale economisirii ma­terialelor, s-au întreprins prea puține măsuri pentru cointe­resarea muncitorilor, întrucât, economiile realizate nu sunt evidențiate pe oameni. Cu privire la acest aspect, tov. Dumitru Ciobanu, ins­pector la Sucursala jude­țeană Dolj a Băncii Națio­nale, a precizat printre altele : „Din constatările noastre, la multe întreprinderi se mani­festă rețineri în aplicarea legii. Este nejustificată a­­ceastă optică a conducerii unor unități și a altor cadre 7*f de specialiști, întrucît stimularea muncitorilor prin se­­ creează premisele obținerii unor importante sume­­ de bani din reducerea consumu­rilor specifice de materiale“. Ca pîrghie de bază în creșterea eficienței econo­mice, reducerea cheltuielilor materiale impune luarea unor măsuri eficiente, con­crete pentru diminuarea con­sumurilor specifice, înlăturarea fenomenelor pentru de risipă. „Este necesar — arăta­tov. Aurel Mocioiu, membru în biroul executiv al Consi­liului județean al sindicate­lor Dolj — să se promoveze acele căi, tehnici de lucru, procedee care să conducă la economisirea materiilor prime și materialelor, în această di­recție se impune promovarea cu consecvență a unui regim sever de economii, organi­zațiilor de sindicat reve­­nindu-le un important rol mai ales în ceea ce privește atragerea maselor largi de oameni ai muncii din între­prinderi la bararea tuturor canalelor prin care se mai irpsesc valori materiale“. Fără îndoială sarcini mai mari revin tuturor co­ni­lectivelor în direcția gospo­dăririi resurselor materiale în anul 1973, an hotărîtor pentru realizarea cincinalu­lui actual înainte de termen. S-au obținut pînă în pre­zent rezultate bune, dar mai există încă neajunsuri care trebuie înlăturate. De aceea, se impune, în continuare, intensificarea eforturilor spe­cialiștilor din întreprinderi pentru găsirea modalităților de evidență strictă a stocuri­lor de materiale din magazii, a consumurilor la fiecare loc de muncă pentru a se putea depista din timp posibilita­tea de reducere a normelor de consum­ *

Next