Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)

1973-03-23 / nr. 8720

(Urmare din pag. 1), cu caracter de studiu și cercetare , el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator, ajutat de ceilalți șefi de schimb,răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. Art. 8. —• Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt conduse de cîte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător ariiArt. 12. — Centrala este o unitate economică autonomă, de producție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritorială a unităților componente. Centrala asigură în buțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip ; în cazul în care aceste unități sunt situate în alte localități decât cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane , de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 1O. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activități importante, cu Volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane , în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită organizare distinctă, se poate înființa și un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct comercial și un contabil șef. întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat de un inginer șef, un director adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef, de mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și a celorlalte unități din componența sa Centrala se constituie, regulă, pe structura unei mari întreprinderi, în funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț exterior ; b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare , c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică ; d) subunități de producție și concepție prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pet. A lit. a, b și c . e) laboratoare de cercetare; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B. Structura funcțională: a) birouri ; b) servicii; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centralelor industriale și a celorlalte unități similare asigură îndeplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a activității întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. — întreprinderile de producție, transport și alte unități economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot înființa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerț exterior. Art. 14. — Institutele centrele cu personalitate juși ridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordinea centralelor industriale și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, hotărîri ale Consiliului plin de Miniștri. Art. 15. — Uzinele, fabricile, exploatările și alte unități economice similare fără personalitate juridică se organizează în condițiile prevăzute de art. 8, alin 2 și 3. Atelierele și secțiile de producție, montaj, service și pentru alte activități productive, atelierele de proiectare și laboratoarele de control și cercetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. Art. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. Art. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează: a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puțin 50 persoane, din care minimum 15 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare ; în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare daca specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă ; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității necesită cel puțin 80 de persoane; de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colective de proiectare; în cadrul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă; c) secția de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activității de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane ; în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. Art. 18. — Birourile și serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9, respectiv art. 10. Art. 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, secții sau ateliere de proiectare și de producție, unități de cercetare și alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate ; direcțiile ce se pot organiza la centralele industriale și unitățile asimilate acestora sunt Direcția tehnică și de producție și Direcția comercială; la centralele mari și cu activitate complexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe structura unei mari Întreprinderi, directorul acesteia este și director general adjunct al centralei ; directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum mare de activitate de exportimport și care, potrivit legii, efectuează direct operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2—3 servicii specifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de comerț exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrări de investiții se poate organiza un birou sau serviciu de investiții în cadrul Direcției Economice care să Art. 20. — Personalul din unitățile economice se compune din următoarele categorii : a) muncitori; b) personal de conducere corectă a producției și alt personal de specialitate din secțiile de producție ; c) personal de conducere a unității, precum și șefii de serviciu și șefii de birou ; d) personal de execuție de specialitate exclusiv cel prevăzut la lit. b ; e) personal de execuție administrativ ; f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcțiilor din activitatea industrială și celelalte ramuri ale economiei naționale prevăzute pentru categoriile de personal de la alin. 1, lit. b)e sunt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat nomenclatorul funcțiilor specifice unor ramuri și subramuri ale economiei. Art. 21. — Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, are dreptul — timp de 3 luni de la data transferării sau trecerii în asemenea funcții — la salariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și la indemnizația de conducere. Diferența de salariu se suportă de unitățiArt. 22. — întreprinderile centralele industriale pot avea în subordinea lor și unele unități cu alt specific decit cel industrial cum sunt șantiere de construcții, secții sau stații de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unități școlare, magazine de prezentare și desfacere și altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. Art. 23. — Se aprobă lista asigure rezolvarea tuturor problemelor ce revin unității respective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrări in regie proprie, le la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alineatul 1 care, neavînd o pregătire de specialitate, se recalifică pentru a presta o muncă direct productivă va primi, timp de 6 luni, de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-i-se vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Conducerile centralelor, întreprinderilor și altor unități economice sînt obligate să asigure repartizarea în muncă a personalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, pînă la transferarea lor în interesul serviciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariații pectivi vor beneficia de ressalariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și de indemnizația de conducere. Pentru persoanele care refuză fără o justificare temeinică repartizarea în muncă oferită, plata drepturilor prevăzută in prezentul articol încetează pe data emiterii repartiției. Persoanele transferate în interesul serviciului în altă localitate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere și execuție încadrat în funcții inferioare va beneficia cu precădere de majorarea salariilor planificate pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcție în care s-a făcut încadrarea anexă cuprinzînd centralele înființate ca urmare a reorganizării și unificării unor centrale existente. Art. 24. — Se recomandă organelor centrale ale organizațiilor de masă și obștești să aplice în mod corespunzător dispozițiile prezentului decret. Art. 25. — Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973. Capitolul III Norme de structură pentru centralele industriale DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Și Capitelul IV Personalul unităților economice Capitolul V Dispoziții comune și finale Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU Legiferări echitabile, in deplină concordantă (Urmare din pag. I)îteva de interes mai larg, acute de către lăcătușii meanici Sava Dumitru și Crăiunescu Ion, maiștrii Brătianu Gheorghe și Luca Iosif, lectricianul Vlaiiu Nic și alți. Cu toții au apreciat oporanitatea noilor acte normatie, exprimîndu-și convingerea ă prin aceste legiferări vai stimulată și grăbită soluținarea problemei locuințelorentru toate categoriile de etățeni. în același timp, el a propus ca plafonul de 9000 pe membrii de familie pentru cei care vor trebui să-și onstruiască sau să-și cumpee locuințe proprietate persoană să fie reanalizat și mart. De asemenea, au propus a art. 28 din proiectul de lege privind administrarea podului locativ și reglemenarea raporturilor dintre proprietari și chiriași să fie îmbnătățit prin fixarea mai multor trepte la stabilirea tarfului de bază pe metru pavat de spațiu, în funcție de alariul tarifar sau pensia chirașului. Ing. Roșca Mircea a făcut propunerea ca, la stabilirea și plota chiriei, jart. 27 să fie modificat în sensul că, peîngă gradul de confort al louinței, să se aibă în vedere venitul net al membrilor de amilie, în loc de salariul tarfar lunar, precum și zona cartierul în care este amplaată locuința. La rîndul său, pv. Popescu Ion, șef de intalație propune ca, în anumite cazuri, persoanelor care nu pot să-și cumpere o locuință din fondul de stat să LU li se majoreze chiria în cazul că unii membri din familie sînt bolnavi, infirmi sau in anumite greutăți deosebite și pe care le pot dovedi în mod cert, în limitele legalității. In altă ordine de idei, cînd o persoană, deși a contractat cumpărarea unei locuințe în care locuiește efectiv, pe parcurs, din cauze excepționale, independente de voința sa, nu mai poate achita ratele contractului, se propune în acest caz ca statul, care devine, prin forța lucrurilor proprietar, să restituie suma de bani încasată, iar fostul titular de contract să devină chiriaș, plătind o chirie nemajorată. Se mai propune ca locuința — proprietate personală — să fie moștenită nu numai de prima generație ci din generație în generație, conform dreptului succesoral. Tovarășul V. Barbu, la rîndul său, propune ca la evaluarea unui apartament proprietate personală să se aibă în vedere și eventualele defecțiuni de construcție și gradul de uzură. Este foarte bine ca mărimea suprafeței de spațiu locuibil să fie de peste 8 mp. Ar mai trebui poate să se prevadă in lege posibilitatea ca toate locuințele proprietate personală să poată fi lăsate moștenire urmașilor. Din opiniile și propunerile făcute se manifestă interesul și grija față de condițiile de locuit ale oamenilor muncii, așa cum, de altfel, este și preocuparea proiectelor de lege de a se asigura celor cu venituri mai modeste și cu copii mulți facilități în obținerea și folosirea apartamentelor. în același timp, oamenii muncii din unitatea noastră sînt unanimi în a aprecia cu satisfacție că proiectele de lege asigură nevoile de locuit, atît chiriașilor cît și deținătorilor de locuințe proprietate personală, faptul că aceștia pot închiria o parte din locuința lor, însă închirierea trebuie să se facă în astfel de condiții incit să fie exclusă specula. Căci locuința proprietate personală are o funcție socială precisă : aceea de a satisface în primul rînd nevoile de locuit ale proprietarului și familiei sale. ÎNAINTE ® în stare de arest, Dinuț Marin din comuna Giurgița a fost trimis în judecată. Motivul ? El este autorul a șapte furturi de bani și diferite obiecte de îmbrăcăminte, sustrase în tren de la anumiți călători. De remarcat că patru din cei șapte păgubași se aflau în stare de ebrietate. ® Giurcă Valentin, de profesie tehnician dentist, neîncadrat însă în cîmpul muncii, obișnuia să practice ilegal meseria de stomatolog. La un control făcut de lucrători ai miliției, pe lângă aparatura și materialele dentare pe care le utiliza în exercitarea profesiunii, în condiții de igienă necorespunzătoare, s-au găsit și actele lui D. M. din Craiova pe care Giurcă Valentin le furase din portbagajul unui autoturism împreună cu o sumă de bani. Ca urmare a acestor fapte, respectivul a fost reținut în vederea cercetărilor: • în seara zilei de 14 martie a.c., plutonierul de miliție Iovan Gheorghe și soldatul Mihai Păun, aflați în serviciul de patrulare, l-au surprins pe Ion Băieran în momentul cînd, după ce spărsese vitrina magazinului de textile din complexul comercial „Stadion“ din Craiova, încerca să se introducă în interior. Cu ajutorul cetățeanului Avram Nicolae, cei doi au reușit să rețină pe infractor. Se fac cercetări. • Dumitru Petrica, conducător auto la întreprinderea de electricitate Craiova, fost reținut în vederea cerceatărilor deoarece a fost suprins în timp ce încerca să dispară cu un autoturism pe care îl furase dintr-un loc de parcare. Se află în cercetare minorul Trifan Costel din Craiova care, deși are numai 13 ani, a comis în ultimele trei luni patru furturi prin spargere. Pentru că au provocat scandal în bufetul „Bariera Vîlcii“, Ion lana și Constantin Dincă din Craiova au fost amendați cu cîte 500 lei, conform Decretului ISSTOIC. Lt. col. GH. SECLEMAN îr • 23 — III — 1973 Din lupta țărănimii oltene pentru pămînt După victoria insurecției armate din august 1944, organizațiile de partid din întreaga țară au trecut la o activitate susținută pentru reorganizarea și lărgirea rîndurilor lor, pentru atragerea maselor de la orașe și sate, a tuturor forțelor democratice la înfăptuirea programului de dezvoltare democratică a țării preconizat de P.C.R. Un rol important în fixarea și platformă a Frontului Național Democrat, este speranța țărănimii“. La începutul lunii decembrie 1944, în mai toate comunele din județele Dolj, Romanați, Mehedinți fuseseră aleși noii primari și consiliile comunale. în luna februarie 1945, din inițiativa Comitetului județean Dolj al P.C.R. s-a hotărît izgonirea prefectului reacționar. La acțiune au File din istoria anilor 1944-1945 precizarea sarcinilor ce stăteau atunci în fața comuniștilor din Oltenia s-a jucat prima conferință locală de partid, la care s-au hotărît reorganizarea comitetelor județene, dezvoltarea forțelor politice ale organizațiilor de masă. . La indicația conducerii partidului, organizațiile locale au trecut imediat la o susținută muncă de organizare a țărănimii muncitoare în comitete sătești. Această activitate a fost ușurată și de faptul că, încă din timpul ilegalității, în ciuda terorii dezlănțuite de autorități, partidul a reușit să organizeze, într-o a serie de comune oltene (Moțăței, Cetate, Mîrșani — județul Dolj , Castranova — județul Romanați, Breizoi — județul Vîlcea și altele) celule sătești sau grupuri de simpatizanți, în urma marilor demonstrații de masă care au avut loc în lunile octombrie — noiembrie 1944, desfășurate sub lozincile P. C. R., s-a reușit ca, în majoritatea localităților, vechii primari să fie înlocuiți: în ziua de 8 octombrie 1944, țăranii din comuna Cetate au alungat primarul reacționar și au ales un consiliu co- imunal. Ca primar a fost ales comunistul Ion Bică. în aceeași zi, la Coșovenii de Sus și de Jos i s-a ales un comitet sătesc. > „...sătean după sătean — i se spune în procesul verti bal încheiat cu această ocazie. — au arătat în cuvîntul lor că gospodărirea comunei trebuie să treacă în mîinile acelora care se bucură de încrederea locuitorilor... Platforma Partidului Comunist, devenită participat mii de oameni ai muncii , muncitori, țărani și reprezentanți ai diferitelor pături sociale din întreaga Oltenie. Cucerirea pe cale revoluționară a prefecturilor și primăriilor a grăbit înfăptuirea reformei agrare. La consfătuirea organizată de comitetele sătești din județ, de către organizațiile de partid, la începutul anului 1945, au participat peste 600 de delegați ai țăranilor. : în marea bătălie pentru pămînt, țărănimea a simțit în permanență sprijinul clasei muncitoare. Sute de muncitori mergeau la sate și ajutau pe țărani să se organizeze, fiind ei înșiși în fruntea consiliilor de împărțire a pămînturilor. Cu sprijinul muncitorilor sub conducerea organizaițiilor P.C.R., țăranii din Oltenia au reușit ca, pînă la 23 martie 1945, cînd a apărut decretul-lege pentru înfăptuirea reformei agrare, să împartă majoritatea pămînturilor. Apariția decretului lege a prilejuit demonstrații și manifestații de masă. Delegații plășilor Caracal, Dioști și Boșoteni, în telegrama trimisă C.C. al P.C.R., în martie 1945, arătau : Transmitem salutul frățesc al miilor de țărani, țărance, tineri și bătrîni, văduve, orfani, invalizi și mai ales al femeilor celor care luptă împotriva fascismului pe front, pentru lupta hotărîtă pe care ați dus-o pentru ca țărănimea să aibă pămîntul pe care robea la boieri...“. Toate aceste manifestări au demonstrat cit de mult crescuse conștiința politică a maselor țărănești în focul luptei duse alături de muncitori, recunoștința țărănimii muncitoare față de P.C.R., demonstrînd că în procesul luptelor comune s-a făurit alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea mun- Icitoare, care a devenit temelia de nezdruncinat a regimului nostru democrat a i ^ popular. Confiscarea pămînturilor moșierești prin reforma agrară din 1945 a avut consecințe dintre cele mai importante de ordin econotor, aplicarea tehnicii moder mic politic și social. Line restrîngerea drumurilor, platformelor și a tuturor con- lolidarea marii proprietăți . .. . . ,, strucțiilor auxiliare, reduceri moșierești a însemnat firea terenurilor ocupate de or >chidarea principalei frîneganizarea șantierelor. _ De ase care stătea In fața dezvoltămenea, se prevede să fie întris forțelor de producție Intreprise masuri în vederea . .. .. asigurării studiilor și a cer agricultura țării noastre, cetărilor care să conducă la t care cunoaște azi un avînt conservarea mediului biant. Vegetal și animal am / fără precedent, pe 1 , _____________________,______ Hotărârea Consiliului de Miniștri privind normele de ocupare a terenurilor agricole Consiliul de Miniștri a aprobat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție, în vederea restrîngerii și folosirii cit mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decit producția agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede sarcini, potrivit competențelor și profilului de activitate, pentru ministere și celelalte organe centrale, consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale, beneficiarii lucrărilor de investiții, organizațiile de proiectări, institutele de studii și cercetări, precum pentru comisiile de sistematitizare. Intre acestea se menționează obligativitatea plasării obiectivelor de aminvestiții în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare și a altor condiții stabilite de lege, în cazuri cu totul excepționale și bine justificate, se vor folosi terenuri improprii producției agricole, iar în lipsa acestora — slab fertile. Se recomandă comasarea și concentrarea lucrărilor de construcții de toate tipurile, căutarea mijloacelor metodelor de edificare a conistrucțiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spațiilor tehnologice și a incintelor existente sau propuse în viiterenurile folosite la ampla prof. MIHAI VECHILD sarea obiectivelor. ^ (Agerpres) *-* în cubrwp, LA CRAIOVA în programul de manifestări și acțiuni cultural-educative cuprinse în calendarul elaborat de C.C. al U.T.C., în colaborare cu Ministerul Educației și învățămîntului și Consiliului Național al Organizației pionierilor, sînt cuprinse acțiuni de o reală importanță, destinate elevilor în vederea formării lor pentru viață. Aceste activități în rîndul elevilor se desfășoară pe baza documentelor Conferinței Naționale a partidului precum și a programului de măsuri privind organizarea muncii politico-ideologice și cultural-educative în școli. Spre bucuria noastră, Craiovei îi revine sarcina de a fi gazda unor prestigioase întreceri, semnificativă fiind în acest sens organizarea în orașul nostru a etapei republicane a concursurilor de fizică și chimie și a fazei pe zonă a concursului cultural-artistic a elevilor din școli generale și liceele de muzică și arte plastice. Pentru prima oară, cadrul de întrecere a celor mai buni elevi la fizică și chimie se lărgește, competiția căpătînd și o latură practică. După confruntarea teoretică, elevii vor fi solicitați verifice cunoștințele și să-și îndemânarea în cadrul unor probe practice care vor avea loc la Electroputere — pentru concurenții de la fizică —, și la Combinatul chimic — pentru cei de la chimie. Probele practice constituie o noutate în desfășurarea concursului de fizică și chimie, ele asigură legătura între cunoștințele teoretice și viața practică, punîndu-l pe elev în fața rezolvării unor cerințe impuse de producție. întrecerea se va bucura de prezența și îndrumarea unor recunoscuți oameni de știință cum ar fi: acad. prof. dr. docent Th. V. Ionescu— președintele Societății de științe fizice și chimice, prof. dr. Victor Onescu, de la Institutul de fizică atomică al Academiei R.S.R., care va prezida comisia centrală, prof. dr. Oliviu Gherman și prof. dr. Gavril Niac de la Universitatea din Craiova. Sperăm că toți factorii chemați să contribuie la organizarea și reușita acestei confruntări prestigioase — conducerile școlilor, Inspectoratul școlar județean, Comitetul județean al U.T.C., catedrele de fizică și chimie din cadrul Universității Craiova, conducerile Uzinelor „Electroputere“ tero“ și Combinatul chimic— vor colabora fructuos, asigurînd Un cadru prielnic întrecerii care va avea loc între 6—13 aprilie în perioada vacanței de primăvară. Elevii concurenți vor participa și la o serie de spectacole și excursii organizate special pentru ei, atît la Clubul salariaților „Electroputere“ cât și la Porțile de Fier; în afară de întrecerea propriu-zisă, va mai avea loc și o sesiune de comunicări și referate științifice ale elevilor. Craiova va găzdui, de asemenea, faza pe zonă a concursului cultural-artistic al elevilor din școlile generale și liceele de artă și muzică, ediția 1972—1973, în perioada 31 martie — 1 aprilie, la care vor participa reprezentanții județelor Argeș, Bu zău, Dîmbovița, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Prahova și Vîlcea. în perioada desfășurării concursului se va deschide la Craiova o expoziție de artă plastică cu lucrări ale elevilor din aceleași județe. Formațiile cîștigătoare și soliștii clasificați pe primele 2 locuri vor participa la faza republicană, iar lucrările plastice care vor întruni sufragiile juriului, își vor găsi loc intr-o expoziție republicană a elevilor ce se va deschide la București, în perioada 1 — 30 iunie 1973. Așadar, în perioada vacanței de primăvară vor avea loc acțiuni interesante care vor polariza atenția și participarea elevilor craioveni. Sperăm că, printr-o mai bună corelare între toți factorii educativi, vom reuși să dovedim că alegerea Craiovei pentru desfășurarea acestor competiții a fost bine făcută, că suntem ca întotdeauna pînă acum gazde primitoare. Prof. GHEORGHE OLTEANU președintele Consiliului județean al elevilor Importante manifestări școlare cu caracter științific