Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)

1973-03-24 / nr. 8721

m hotărîtor pentru­ îndeplinirea cinemalului înainte de termen Depășiri substanțiale ale planului Hotărîți să îndeplinească exemplar sarcinile maximale reve­nite din planul de stat, muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul întreprinderii pentru cultura și fermentarea tutunului Craiova raportează realizări remarcabile. Astfel, în perioada care a trecut de la începutul anului, producția globală a fost depășită cu circa 1,7 milioane lei, iar producția marfă fabricată cu 2,1 milioane lei. Concomitent, volumul de încasări supli­mentare a însumat peste 5 milioane lei. De remarcat, că cea mai mare parte a sporurilor înregistrate s-au obținut pe seama creșterii productivității muncii. Mergînd pe linia reducerii continue a prețului de cost, evi­dențiem faptul că cheltuielile la 1000 lei producție au fost dimi­nuate cu 4,7 la sută, ceea ce se reflectă în obținerea unui bene­ficiu peste plan de circa 600 000 lei. Fabrica de conserve Calafat. Ing. Damian Iosif împreună cu mecanicul Ion Mărgărit pun la punct noua mașină de tăiat legume realizată prin autoutilaje. Foto : P. Iovan Realizarea sarcinilor maxi­male exclude intermitenta in funcționarea utilajelor Unitate care de la o vreme își onora exemplar sarcinile, întreprinderea de prefabricate din beton Craiova și-a pier­dut iarăși cadența. In peri­oada care a trecut de la în­ceputul anului în curs, indi­catorii economici nu au fost realizați la nivelul planului. Astfel, producția globală in­dustrială este neîndeplinită cu 3 procente, producția mar­fă fabricată cu 3,3 la iar productivitatea muncii sută a fost realizată în proporție de a 97,4 la sută. Restanțele, în expresie fizică, în perioada la care ne referim, înseamnă: 300 mc beton celular autocla­­vizat armat, 1500 mc beton celular autoclavizat simplu, 1 km tuburi precomprimate etc. In discuția pe care am avu­t-o cu tov. Mihail Andreescu, inginerul șef al întreprinderii, ne-a fost expus un întreg com­plex de cauze care au generat actuala stare de fapte. Nu le vom enumera pe toate, ci ne vom referi la una dintre cele mai importante: asigurarea u­­nei funcționalități continue a utilajelor. Indicele de folosi­re al mașinilor unelte este destul de mic — 52 la sută, ei reflectînd o utilizare cam la jumătate­a capacității a­­cestora. De fapt, cui se dato­rește asemenea fenomen anor­mal , în principal, gradului avansat de uzură fizică pe care-1 prezintă respectivele mașini, acestea defectîndu-se des și perturbînd deci activi­tatea. Spunem în principal pentru că, deși conducerea su­perioară de partid a subliniat de nenumărate ori — și mai pregnant cu prilejul Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februa­rie — 2 martie a.c. — nece­sitatea asigurării pieselor de schimb pentru funcționarea ireproșabilă a instalațiilor, a­­ceasta continuă să rămînă problemă nici pe departe s­­o­luționată. Să luăm concret cî­­teva exemple din întreprinde­rea la care ne referim. Foto : nr. 1 înfățișează mașină de tăiat beton celu­­­lar autoclavizat, mașină adu­să acum trei ani din import. De vreo jumătate de an, o Serie întreagă de piese — asupra cărora uzura a acționat mai rapid — au început să cedeze. Defecțiunile au mai fost re­mediate întrucîtva dar, la un moment dat, a devenit nece­sară înlocuirea unor piese. A­­cestea nefiind asimilate la noi în țară, se punea problema a­­ducerii lor din străinătate. Așa se face că, în cîteva luni, respectiva instalație s-a­u odih-Text: N. PETOLESCU Foto : V. MIHAILESCU (Continuare în pag. a IV-a) -■*— Schimb de experiență pe teme acordului global în construcții In organizarea Consiliului județean Dolj al sindicatelor a avut loc, la sediul Trustu­lui de construcții industriale­­ Craiova, un schimb de experiență pe tema extinderii acordului global pe șantierele de construc­ții. Au participat directori, ingineri șefi, șefi de servicii, șefi de șantiere, normatori, tehni­cieni și alți specialiști din cadrul unităților de construcții de pe raza județului nostru, printre care Trustul de construcții locale, întreprinderea de construcții căi ferate, Di­recția județeană de drumuri și poduri, Direc­ția regională de drumuri și poduri, Trustul de construcții și îmbunătățiri funciare, Șan­tierul „Electromontaj“ Sibiu, precum și de la T.C.I. Participanții la acest util schimb de expe­riență au formulat propuneri care, transpuse în practică, vor impulsiona aplicarea pe scară largă a acestei avantajoase forme de muncă și salarizare. »»lila Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea lucrărilor celei de-a IX-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenți­lor Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea perso­nal. (Aplauze puternice, pre­lungite). Conferința Uniunii Asocia­țiilor Studenților Comuniști din România — forul demo­cratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul acti­vității desfășurate în perioa­da care a trecut de la con­ferința precedentă, să anali­zeze în spirit critic și auto­critic activitatea desfășurată în vederea înfăptuirii sarcini­lor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregă­tire de specialitate și politică a tinerei generații studen­țești, și, totodată, să stabi­lească măsurile necesare în vederea îmbunătățirii în con­tinuare a activității asocia­țiilor, a creșterii rolului în formarea profesională lor și politică a întregii studen­țimi,­ în activitatea generală a tinerei generații din Româ­nia. După cum se știe, în ultimii ani, în institutele de învăță­­mînt din țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfecționare a organiză­rii și de ridicare a conținutu­lui învățămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cer­cetarea și producția­. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem de abia la primii pași. Tre­buie să acționăm în conti­nuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o legare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind una din condițiile esențiale pentru progresul în­­vățămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea socialismului și comunismului. Se poate aprecia că, în această pe­rioadă, asociațiile studențești au desfășurat o activitate in­tensă, au adus o contribuție activă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea proce­sului de învățămînt. Rezulta­tele obținute de absolvenții institutelor noastre de învă­țămînt demonstrează cu priso­sință aceasta. De asemenea, asociațiilor studenților comuniști le-a reve­nit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizațiilor de partid, ele au adus o însem­nată contribuție la formarea conștiinței socialiste, la ridi­carea nivelului de cunoștințe generale al tuturor studenți­lor. în toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate ma­rile acțiuni întreprinse de partid, au participat la lucră­rile de pe marile șantiere in­dustriale și agricole, aducînd o contribuție tot mai însem­nată la dezvoltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în patria noastră și că, prin contribuția ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul și elanul tinere­tului la temelia făuririi socie­tății socialiste multilateral (Continuare în pag. a IlI-a) Indicațiile exprese ale biroului Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R. privind campania agricolă de pri­măvară au început să fie traduse în fapt cu operati­vitate de majoritatea or­ganizațiilor de partid, con­siliilor de conducere specialiștilor din coopera­și­tivele agricole. Urmărind cu regularitate starea tere­nului, controlînd de 3—4 ori pe zi tarlalele care vor fi însămînțate — în special în unitățile din sudul ju­dețului — s-a imprimat un ritm alert acțiunilor pre­gătitoare, iar, în anumite cooperative agricole, s-a luat un start promițător în actuala campanie agricolă. Valorificînd din plin zi­lele bune de lucru din a­­ceastă săptămînă, mecani­zatorii care deservesc fer­ma vegetală Bistreț din ca­drul întreprinderii interco­­operatiste pentru creșterea și îngrășarea porcilor Gîn­­giova au trecut cu toate forțele la pregătirea tere­nului pe care s-a amplasat cultura de ovăz. încă de la 21 martie, tractoriștii Dumitru Popa, Petre Tran­dafir, Emilian Popescu, Florea Afrim și alții dis­­cuiseră întreaga suprafață din punctul „Ulmeni“. To­varășii lor de muncă au semănat, în aceeași zi, a­­proape 40 ha cu ovăz. Teh­nologul șef cu producția vegetală din cadrul unită­ții amintite, ing. Marin Diaconu, prezent în mij­locul mecanizatorilor, su­praveghea calitatea lucrări­lor efectuate pe terenul ni­sipos unde se însămînța o­­văzul. Lucrările efectuate de mecanizatori se execu­tau la un bun nivtîl cali­tativ, în seara zilei de 22 martie s-a încheiat semă­natul ovăzului pe întreaga suprafață planificată de 70 ha. Și în cadrul unităților a­­gricole din comuna Valea Stanciului se desfășoară o activitate intensă. Mecani­zatorii care deservesc coo­perativa agricolă din Bîrza, la indicațiile inginerului șef Tudor Baicea, au pre­gătit într-o singură zi 40 ha pe suprafețele unde ur­ma să se însămînțeze bor­­ceagul. în ziua următoare, patru semănători au încor­porat în sol sămînța de bor­ceag pe aproape jumătate din suprafața planificată. Secretarul comitetului comunal de partid, Con­stantin Popescu, ne spunea, printre altele, că în toate sectoarele cooperativei a­­gricole din Bîrza se lu­crează intens, întrucît con­siliul de conducere în frun­te cu președintele unității, tov. Gheorghe Ungureanu, a organizat minuțios mun­ca. într-adevăr, pe terenul fermei legumicole din Bîr­za, aproape 80 de coope­ratori, sub conducerea a­­jutorului de șef de fermă, Ștefan Zamfirache, plantau răsadul de varză timpurie. Pînă la ora actuală, plan­tatul culturii de varză tim­purie a fost încheiat pe în­treaga suprafață planifica­tă. Toate cooperatoarele munceau cu rîvnă și de a­­ceea este greu să evidenți­em doar pe cîteva. Totuși, se cuvine să amintim aici numele cooperatoarelor Ma­ria Dina, Maria Zamfira­che, Constantina Dincă, E­­lena Răducioiu care execu­tau lucrări de cea mai bună calitate. Am reținut,­­de­­ aseme­nea, faptul că, in jurul da­tei de 28 martie, lucrătorii din ferma legumicolă C.A.P. Bîrza vor începe și a plantatul roșiilor timpurii în solar. Asemenea unităților a­­mintite, este necesar ca și celelalte cooperative agri­cole să treacă cu toate for­țele la efectuarea lucrări­lor agricole de sezon, pe măsură ce terenul se zvîn­­tă. A. NICOLA in­ canonia de primăvară ȘTIUT BITIT­ 10 Au încheiat semănatul ovăzului Ei Suprafețe apreciabile semănate cu borceag . Legumicultorii au plantat varză­ timpurie in cîmp TINERII LĂCĂTUȘI MONTATORI . Ne aflăm în secția nr. 2 , construcții metalice a Uzi­­­nei de reparații auto Cra­­­iova. Împreună cu cîțiva­­ tineri, discutăm despre­­ munca lor. Reportaj de la U.R.A. Craiova igi Ii rog pe tineri să-mi­­ vorbească despre angaja­­­mentele și obiectivele pe­­ care și le-au asumat în a­q­cest an. Foarte co­­­­municativi, buni cunoscă­§f­tori ai procesului de pro­­­ducție, in timpul liber ei o povestesc frumos, simplu, §§­ cu însuflețire și cu mîn­g­ărie profesională, despre­­ ceea ce realizează împreu­­­nă, în mijlocul și cu spri­­­jinul colectivului de mun­­­­că. —• Noi — spunea Ionel g­herianu, fixînd oarecum­­ cadrul discuției — sîntem­­ secția care acordăm spri­­­jin întregului colectiv de­­ muncă pentru realizarea­ ­ parametrilor la nivel de f§ uzină. H — in aceste condiții, H cînd și cum acționează B echipa ? — Membrii echipei sînt lăcătuși montatori, cu toții muncitori ai aceleiași sec­ții. Echipa — continuă interlocutorul meu — ac­ționează atunci cind fluxul tehnologic o cere. Mai pre­cis, noi preluăm anumite repere, sau, în cazul cînd o formațiune de lucru este prea aglomerată, tinerii din echipă trec și lucrea­ză acolo unde e necesar. Sînt cazuri cînd, datorită unor piese sau ansamble de o complexitate specifi­că, cuprinse în angaja­mentele suplimentare lua­te de secție, rămînem din proprie inițiativă mult peste orele de program, pînă cînd se realizează re­perele amintite. Sîntem bucuroși că planul secției a fost realizat și depășit lună de lună. Continuăm investigația și constatăm că printre o­­biective se află înscrise : reducerea consumului de material cu 0,1 la sută pe co­mandă, economii de ma­teriale în valoare de 50 lei/ comandă, întărirea disci­plinei și organizarea judi­cioasă a locului de pro­ducție. Pentru unor lucrări de redlizarea calitate, stă în atenție deviza con­form căreia o asemenea dimensiune a muncii tre­buie să marcheze eforturile din primul minut al fie­cărei zile de muncă. Constantin Safta, un tî­­năr de 24 de ani, cu o fi­gură serioasă și dîrză, ne vorbește despre munca sa : — Mi-am propus, in ca­drul eforturilor concen­trate ale colegilor mei, să realizez economii la șuru­burile autofiletante; de a­­semenea, pentru îmbună­tățirea aspectului exterior al caroseriei am conceput un nou procedeu de curba­re a profilelor de streași­nă. — Ce părere ai despre absențe și absenți ? — Absențele aduc pier­deri însemnate. In ceea ce ROMULUS TURBATU (Continuare în pag. a il-a) Bună-cuviința și reversul ei Un caracter fru­mos e dat întot­deauna de virtuți, de multitudinea trăsă­turilor pozitive, u­­mane. El conține, fi­rește, trăsături tem­peramentale, dar și trăsături de voință, de acțiune. Alături de politețe, bun-simț, decență, corectitudi­ne, bună-cuviința este și va rămîne o lege simplă a con­duitei morale, o lege nescrisă a compor­tării civilizate de care, prin forța tra­dițiilor, obiceiurilor și a opiniei publice, țin seama cei mulți. Bună-cuviința nu are nimic de-a face cu impostura, grosolă­nia, trivialitatea, cu ipocrizia, imperti­nența sau grotescul ci, dimpotrivă, se ex­primă în reversul a­­cestora. Ea face casă bună îndeosebi cu respectul și bunul simț, cu corectitudi­nea și politețea și se concretizează, d­e pildă, fie în salutul corect dat celui mai în vîrstă, în acor­darea priorității la urcarea în autobuz sau la coborîre, fie în vorbirea reveren­­țioasă, plină de gri­jă față de interlo­cutori, în amabili­tate, modestie, sim­plitate și condescen­­ță, în atîtea și atî­­tea alte forme de manifestare cotidia­nă. Din păcate sînt însă și unii care ig­noră bună-cuviința. Sau, pur și simplu, o încalcă voit in pi­cioare. Așa este ca­zul lui Constantin Săftiuc, de pildă, din cartierul Valea Ro­șie — Craiova, des­pre a cărui purtare necuviincioasă, lipsi­tă de elementarul respect față de cei din jur, ne scrie un grup de tinere : M. MERIȘANU (Continuare în pag. a II-a) Contururi arhitectonice în cartierul Brazda lui Novac din Craiova Foto: C. Neculiță CURIER 1 COTIDIAN • PLANTE MEDICINALE LA EXPORT Printre unitățile craio­­vene care au sarcini de li­vrări pentru export se nu­mără și întreprinderea de plante medicinale. Prin preluarea de la diverși producători a unor soiuri de plante medicinale, între­prinderea respectivă a li­vrat, pînă în prezent, pes­te 250 de tone de plante pe adresa unor beneficiari externi din Elveția, Anglia și R.F. a Germaniei. Pentru acest an, între­prinderea­ de­ plante medi­cinale a contractat, la ex­port, livrarea a cca. 1790 tone din diferite culturi și floră spontană. » • MAGAZIN SPECIAL PENTRU DIFUZAREA PRESEI în localul fostei agen­ții de bilete a Teatrului Național din str. Unirii s-a deschis special pentru un magazin difuzarea presei. Din acest magazin, craiovenii își pot procura publicații cotidie­ne, centrale și locale, re­viste politice, social-cultu­­rale, periodice de infor­mare științifico-tehnică, in­finiri» ptp MIRCEA COCORESCU coresp. g» DIN CONTRIBUȚIA CETĂȚENILOR în satul Ciupercenii Vechi s-a început, în acest an, acțiunea de electrificare care se face din contribuția bănească a cetățenilor. Axul principal al liniei e­­lectrice a fost deja instalat, școala și punctul sanitar beneficiind de curent elec­tric. Lucrarea va fi ter­minată în cursul anului curent. L. POPESCU coresp. în derbiul etapei „U“ Craiova atacă­înălțimile Victoria prestigioasă ob­ținută de studenții craio­­veni în deplasare asupra Rapidului a determinat o considerabilă sporire a co­tei de interes pentru întîl­­nirea cu Dinamo. Se a­­preciază că va fi depășit recordul de participare, sta­bilit tot într-o întilnire cu Dinamo. Meciurile cu dinamoviș­­tii bucureșteni au fost aș­teptate cu mult interes în­totdeauna, deoarece urmau să însemne fie o mult așteptată revanșă, ori spul­berarea mitului invincibi­lității dinamoviștilor asu­pra studenților, sau ocupa­rea unei poziții mai bune în clasament. în ultimii ani, astfel de probleme nu se mai pun, craiovenii jucînd de la e­­gal la egal cu cei pe care, timp de șase ani, nu reu­șiseră să-i învingă decit o singură dată, în edițiile REPORTER (Continuare în pag. a IV-a)

Next