Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)

1973-03-28 / nr. 8724

i mm Proletari din toate țările, uniți-vă I­amte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX Nr. 8724 MIERCURI 28 MARTIE 1973 4 PAGINI 30 BANI IN PRIMELE RÎNDURI ALE ÎNTRECERII Printre oamenii devotați cu inima și cu min­tea, din combinatul nostru, se numără și co­munistul DUMITRU STANCA, maistru meca­nic. Am făcut tot posibilul și am reușit să-i răpesc acestui om destoinic citeva clipe de răgaz, pentru a discuta cu el. Era un con­cediu de odihnă și totuși se găsea în com­binat. Lucra la secția de monomer, alături de maistrul principal Ionescu Vintilă, pentru ex­perimentarea unui dispozitiv de curățire a reactoarelor. Un alt proiect ce și l-a propus pentru acest an este și acela de a realiza un dispozitiv pentru numărarea sacilor la depo­zitele de ambalare. Din cele șapte inovații realizate pină a­cum, cel mai mare interes l-a stirnit mașina de lipit saci. Această realizare a lui va fi generalizată în curînd pe întreaga industrie chimică. O singură comparație este edifica­toare : mașina concepută de el costă a patra parte, față de cea procurată din import. O altă realizare a acestui om, mereu în căutarea noului, o constituie și conceperea dispozitivului pentru descărcarea producției ambalate de pe benzile transportoare, care înlătură munca fizică a 16 oameni in 24 ore. Are 10 ani de cînd a venit in combinatul nostru. Inovațiile realizate de el au adus combinatului economii de peste 3 milioane lei. FLORIN SAVA lăcătuș mecanic unui Pentru recuperarea rămînerii în urmă a însămînțărilor, a celorlalte lucrări de sezon PE MARGINEA BioglMW CONSILIULUI DE STAT DIN 22 MA­TIE A.C. Cîștig evident pentru munca productivă Presa a publicat, cu cîte­ J zile în urmă, Lsiliului de Stat al Decretul R.S. Jlvonia privind stabilirea u­­nor norme unitare de struc­tură pentru unitățile economi­ce. Din acest important do­cument se desprinde, în mod concludent, că normele res­pective creează, fapt demn de remarcat, premisele perfecți­onării organizării activității din întreprinderi, aplicarea lor prefigurînd o serie de impor­tante avantaje pe linia ope­rativității, apropierii conduce­rii de procesul de producție. Relevantă, în acest sens, este opinia tovarășului ing. Nico­lae Văileanu, director al I.I.L. metal-lemn din Craiova, care ne-a relatat: „Trebuie să re­cunoaștem că, în ultimii doi ani, personalul tehnico-econo­­mic, de altă specialitate și administrativ era supraîncăr­cat. Au apărut numeroase bi­rouri, servicii — verigi inter­mediare — prin care decizia se putea deforma. In condiții­le întreprinderii noastre, ale cărei secții sînt răspîndite pe o rază teritorială mare, trans­miterea deciziei, în condiții optime, era și mai dificilă. De aceea, consider că reglementă­rile stabilite de recentul de­cret sînt binevenite, utile pentru activitatea noastră, în sensul că se va permanenti­za o legătură strînsă între conducere și procesul de pro­ducție. In ceea ce privește noua struc­tură organizatorică a între­prinderii, avem în vedere o­­rientarea cadrelor tehnico-e­­conomice către producție, a­­colo unde se simte acut ne­voia unor oameni bine pregă­tiți profesional. Pentru alte cadre, care nu au o pregătire de specialitate, unitatea noa­stră are posibilitatea califică­rii lor în meserii ce participă direct la procesul de produc­ție. De altfel, pînă în prezent, noi am școlarizat sau am ca­lificat un mare număr de muncitori, neexistînd, deci, probleme în acest sens“. Din discuțiile pe care le-am purtat la I.I.L. metal-lemn, pe marginea prevederilor decre­tului, am reținut și opinia tov. Ilie Buică, tehnician, care ne-a relatat: „în urmă cu un an și jumătate, am fost promovat în funcția de tehnician. Fără îndoială că în acest timp am păstrat o legătură permanentă cu procesul de producție, ast­fel încît dacă va fi nevoie să lucrez din nou ca meseriaș nu va fi nici o problemă. De altfel, dacă voi practica din nou meseria mea de bază, în condițiile introducerii acordu­lui global, voi putea obține — la categoria cu care voi fi în­cadrat în funcție de vechime — un cîștig mai mare“. Considerăm că cele două opinii, alături de multe altele de acest fel, sînt elocvente a­­supra realismului noilor re­glementări ; ele constituie do­vada certă a faptului că pre­vederile decretului amintit au găsit un larg ecou în rîndul maselor de oameni ai muncii. M. OLTEANU Valoroasa inițiativă a construc­torilor de mașini și aparataj electrotehnic a fost preluată și de colectivul U.R.A.­ Craiova Acționînd în spiritul pre­țioaselor indicații date de se­cretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., colectivul de mun­citori, ingineri și tehnicieni al Uzinei de reparații auto din Craiova a preluat recenta ini­țiativă lansată de harnicii constructori de mașini și apa­rataj electrotehnic de la Uzi­­na „Electroputere“ — „Dina­­miim dezvoltării gîndirii eco­nomice pentru realizarea cin­cinalului înainte de termen­­“. Atingerea unui asemenea deziderat major ca devansa­rea realizării prevederilor planului cincinal 1971—1975 presupune, în mod necondițio­nat, o largă concentrare de forțe umane și materiale, un judicios plan de măsuri tehni­­co-organizatorice, continua perfecționare a conducerii ac­tivității economice și a proce­sului de producție, o intensă și eficientă muncă politico­educativă de antrenare la e­­fort rațional a oamenilor mun­cii, a specialiștilor, a tuturor salariaților din unitățile eco­nomice ale județului nostru. Dintr-o recentă discuție purtată cu ing. Marin Ionașcu, responsabilul comisiei econo­mice a comitetului de partid de la U.R.A. — Craiova, am reținut cîteva aspecte și pre­ocupări mai semnificative le­gate de preluarea și generali­zarea în unitatea respectivă a prețioasei inițiative a colecti­vului de muncă al Uzinei „E­­lectroputere“. Merită a fi re­ținut încă de la început faptul că inițiativa amintită a găsit ȘT. ARDELEANU (Continuare în pag. a III-a) DINAMISM DEZVOLTĂRII GÎNDIRII ECONOMICE PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN ! C­R curier cotidian • PRELUDIU LA VACANȚA DE PRIMĂVARĂ A ELE­VILOR Ieri, la Craiova, a avut loc ședința de lucru a coman­damentului județean pentru organizarea vacanței de pri­măvară a elevilor. Cu acest prilej, a fost dezbătut și a­­probat un plan de măsuri, care prefigurează o vacan­ță bogată în manifestări in­­structiv-educative. În încheierea dezbaterilor, tovarășul Ion Cetățeanu, se­cretar al Comitetului jude­țean de partid, vicepreșe­dinte al comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, a apreciat măsurile stabilite subliniind, totodată, că pentru îndeplinirea lor, membrilor comandamentului județean le revine sarcina de a urmări permanent obi­ectivele înscrise pe agenda apropiatei vacanțe de pri­măvară a elevilor. • EXPUNERE PE TEMA DEZ­VOLTĂRII ȘTIINȚEI ȘI TEH­NICII CONTEMPORANE Ieri după-amiază, în sala de festivități a clubului U­­zinei „Electroputere“ din Craiova, a avut loc, în orga­nizarea Universității popu­lare, o interesantă expunere prezentată de acad. prof. dr. docent Remus Răduleț, vice­președinte al Academiei R.S. România, rectorul Universi­tății populare din București, cu tema : „Aspecte ale re­voluției științei și tehnicii contemporane". Expunerea a fost urmărită cu deosebit interes de nu­meroși muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile cra­iove­ne. • PREMIERA OPERETEI „LĂSAȚI-MĂ SA CINT" Secția de operetă a Filar­monicii de stat „Oltenia" din Craiova a prezentat, ieri seară, în premieră, opereta românească „Lăsați-mă să cînt" de Gherase Dendrino. Spectacolul s-a bucurat de succes, confirmînd calitățile interpretative ale tinerilor soliști craioveni. La reușita spectacolului, o contribuție deosebită au adus-o dirijorul Teodor Costin, regizorul ar­tistic Nicolae Ciubuc-Vran­­cea, Alexandru Racu, mae­stru de cor, Elena Penescu- Liciu, maestru coregraf, Ion Clapon, scenograf. • ATELIER DE MASE PLAS­TICE La Craiova a fost termina­tă construcția unui atelier modern de mase plastice a­­parținînd întreprinderii de in­dustrie locală materiale de construcții și produse chimice. Utilat modern, noul ate­lier va produce, într-o gamă variată, articole de largă so­licitare destinate fondului pieții, precum și felurite re­pere în cadrul contractelor de cooperare ale întreprin­derii. s • CĂMINE PENTRU MUN­CITORI NEFAMILIȘTI Trustul de construcții Craiova a terminat și predat recent beneficia­rului un modern cămin pen­tru nefamiliști destinat con­structorilor de mașini agri­cole de la Uzina „7 Noiem­brie". Noul cămin este pre­văzut cu o capacitate de 225 locuri, precum și alte dotări social-gospodărești și culturale, în cadrul lucrărilor aferen­te planului de investiții pen­tru acest an, în cadrul T.C. Craiova se realizează alte două cămine pentru munci­tori nefamiliști cu 530 locuri. Să folosim din plin toate for­tele și mijloacele, fiecare clipă bună de lucru pe ogoare! ACTIVITATE SUSȚINUTA LA INSAMINȚARI Pe ogoarele cooperativelor agricole din Almăj, Coțofeni, Brădești și „8 Mai“ Răcari s-a declanșat o puternică întrece­re pentru efectuarea în tim­pul cel mai scurt și la un bun nivel calitativ a însămînțări­lor. In primele două zile din săptămîna aceasta, la C.A.P. Almăj s-a plantat cu arpagic întreaga suprafață planificată. Mecanizatorii și cooperatorii din Coțofenii din Față lucrea­ză și ei intens la însămînța­­rea arpagicului pe ultimele suprafețe. De asemenea, me­canizatorii de la Brădești au pregătit terenul destinat cul­turilor de in și lucernă. La C.A.P. Răcarii de Jos, în tarlaua de lîngă sectorul zoo­tehnic, mecanizatorii Dumitru Făget și Nicolae Robu au pregătit patul germinativ pen­tru lucernă — lucrare care urmează a fi încheiată în cel mai scurt timp. Cum aprecia și valoarea inestimabilă a „OREI CÎMPIEI"? în aceste zile, care ur­mează unei ierni caprici­oase și unei desprimăvă­­rări tîrzii, bogată în pre­cipitații — fiecare oră, fiecare clipă, toate forțele și mijloacele se cer folo­site din plin la recupera­rea grabnică a rămînerii în urmă a lucrărilor agri­cole de sezon și îndeosebi a însămînțărilor din prima epocă. Să vedem, în cele ce urmează, receptivitatea față de indicațiile primite, operativitatea de care au dat dovadă, răspunderea cu care au acționat și ac­ționează unele organizații de partid, conduceri de u­­nități agricole și specialiști în actuala campanie... s-'apus la Malu Mare 25 martie a.c. Zi însori­tă, ogoare zvîntate, trac­toare și mașini în perfectă stare de funcționare, me­canizatori la datorie. Și totuși în cooperativele a­­gricole cu terenuri situate în zona nisipoasă din stin­gă Jiului — de la Preajba și pînă la Bratovoești — var putea fi văzut cite un tractor la lucru. în primele ore ale dimineții, facem un scurt popas la sediul coo­perativei agricole din Ma­lu Mare. Toate încăperile arhipline de oameni, pe cîmp însă nimeni. — Ieri, împreună cu cei șase specialiști care își desfășoară activitatea aici, în unitatea noastră, ca șefi de fermă, cu șefii secțiilor de mecanizare, cu ceilalți factori de răspundere, am stabilit ca astăzi, 25 mar­tie, să venim cu toții la lucru pentru a recupera rămînerea în urmă, în pri­mul rînd, a însămînțărilor din epoca întîi — ne infor­mează tov. Florea Fîntî­­nă, președintele și ingine­rul șef de la C.A.P. Malu Mare. — Bine, dar acum este ora 9 și pe ogoarele coo­perativei dv. mișcarea e cam slabă... — Nu se poate, tovară­șe, încă de la ora 6 se­ară cu cinci tractoare la Ghindeni și cu patru aici la Malu Mare — replică grav președintele. Cine își poate permite să-și piardă timpul cînd știm că avem de semănat 875 ha cu po­rumb pentru boabe, 30 ha cu fasole în cultură pură, 130 ha cu floarea-soarelui, 20 ha cu ovăz, 90 ha cu tutun, 90 ha cu legume, 226 ha cu plante furajere; avem de întreținut 42 ha vie și 9 ha pomi fructiferi. — Este adevărat, avem mult de lucru și suntem­ cam întîrziați — remarcă Victoria Rădulescu, secre­tara organizației de partid de la Ghindeni, care la a­­cea oră matinală se află în biroul președintelui. A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) Elimină excesul de apă La C.A.P. Glod, pe lîngă lucrări­le de sezon, se des­fășoară o amplă acțiune pentru e­­vacuarea apei în exces de pe se­mănături și o­­goare. In punctul „Dealul viilor“, motopompiștii Ni­colae și Constantin Mărunțelu lucrea­ză intens la eli­minarea apei pe care o deversează în canale de scur­gere efectuate de cooperatori. Au fost, astfel, scoase de sub a­­pă 3 ha cultivate cu grîu și 4 ha care urmează a se însămînța cu cul­turi de primăvară. Aceeași acțiune se desfășoară cu intensitate și pe terenurile din ve­cinătatea Jiului, ceea ce va contri­bui la zvîntarea, într-un timp mai scurt a porțiuni­lor pe care a băl­tit apa, și la în­­sămînțarea inte­grală a suprafețe­lor destinate cul­turilor de primă­vară. De pe la prima jumătate a lui februarie, soarele în­cepuse să zîmbească din ce în ce mai îngăduitor. Dez­morțind parcă un străvechi ritual din înghețurile timpu­lui, oamenii din Desa, ca un torent de gesturi și culori, au ieșit primii, să zici că a­­nume — pentru a întîmpina soarele acela de prefăcută primăvară timpurie. Dar che­marea lor era alta... Mulți îl văzuseră mai dina­inte zîmbind cald, soarelui de primăvară, a­vea pe Gheorghe Popescu­­ prima­rul comunei lor. Tainic, pri­marul zîmbea unor gînduri frumoase, căutînd pe sub nori semne apropiate ale a­­notimpului înnoirilor. Și cum s-au ivit semnele bune, au fost de ajuns doar cîteva cu­vinte ale primarului, ca ele să treacă în zeci de glasuri și să se răspîndească din casă în casă și din om în om. In ziua următoare, nu zeci — ci sute de bărbați și femei au ieșit în șosele și uliți, ca să se inițieze mai profund în modernul ritual al înfrumusețării prin muncă. Oricum ar fi să fie vre­mea, pe la Desa primăvara sosește tot mai de timpuriu. O „cheamă” nisipurile locu­rilor, care sug zăpezile mai cu sete și evaporă apa mai ușor, zvîntîndu-se repede. Devansîndu-se astfel de la sine însuși timpul (măsurat în alte scopuri cu calenda­rul și gradele Celsius), pri­marul din Desa a socotit că, în condițiile în care nu se poate lucra pe anumite su­prafețe încă insuficient zvîn­tate ar mai fi rămas o fe­reastră destul de largă bună de lucru, care s-ar putea fo­losi cu prisosință la gospo­dărirea și înfrumusețarea co­munei. Ieșirea ca pentru un alai sărbătoresc a cetățenilor s-a petrecut cu­ un răspuns de un entuziasm dinamizator la chemarea obștească; a venit ca o replică a primarului Gheorghe Popescu la păre­rea cuiva care susținea că, cel mai greu lucru ar fi să te-nțelegi cu tot satul din­­tr-odată. Primarul ajunsese la altă convingere și anume: - Te-nțelegi foarte bine, fie și cu o mulțime de oa­meni strînși la un loc, dacă știi să le stimulezi interesele mai apropiate. Concluzia fusese desprinsă din cîteva dintre cele mai doveditoare experiențe. Spre exemplu, pe drumul care leagă centrul Desa de Satul nou, din cauza băltirii înde­lungate a apei într-un loc (în pofida texturii nisipoase a solului care ne-am fi aș­teptat să se preteze la ab­sorbție), nu se mai putea circula multă vreme în ur­ma ploilor sau a topirii ză­pezilor. Om practic, format la școala de riguroasă dis­ciplină a mecanicii, într-o stațiune de mașini și trac­toare, primarul Gheorghe Popescu a văzut încă de la începutul activității sale în noua funcție că porțiunea de șosea cu pricina nu ar nece­sita neapărat efortul costisi­tor al unor mașini grele pen­tru a fi redată circulației. Nu era peste puterile ome­nești să sapi șoseaua într-un loc mai ridicat și să trans-ION PRUNOIU A ZIMBIT ÎNAINTEA SOARELUI... coresp.s (Continuare în pag­a d­­at* La C.A.P. Sălcuța , mecani­zatorul Constantin Ghiță, îm­preună cu Nicolae Bosa președintele cooperativei, contro­­lînd calitatea lucrării de pregătire a terenului pentru în­­sămînțări Foto , V. Mihăilescu * —Li Â

Next