Inainte, ianuarie 1974 (Anul 31, nr. 8962-8986)

1974-01-15 / nr. 8972

f ANUL XXX NR 8972 MARȚI 15 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII Chemarea la întrecere a întreprin­derii Electrocentrale— Craiova către toate între­prinderile producătoare de energie electrică și termică Mobilizați de recentele ho­­tărîri de partid și de stat în legătură cu dezvoltarea ener­geticii și măsurile de econo­misire a combustibililor și energiei electrice, de energeticieni al colectivul între­prinderii Electrocentrale Cra­iova se angajează cu întrea­ga capacitate creatoare pen­tru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1974 și cheamă la întrecere socialistă toate întreprinderi­le producătoare de energie electrică și termică, pe ba­za următoarelor obiective : 1. Creșterea disponibilității și a gradului de siguranță în funcționarea agregatelor e­­nergetice, pentru alimentarea continuă cu energie electrică și termică la parametrii co­respunzători a tuturor con­sumatorilor și în special a platformelor industriale. — în acest scop vom mări cu 1 la sută puterea electri­că efectiv utilizabilă planifi­cată, ceea ce reprezintă : — punerea la dispoziția sis­temului energetic național a unei puteri medii anuale suplimentare de 10 MW ; — echivalentul unei pro­ducții de 75 milioane kWh produsă cu lignit; — economisirea a 17 mili­oane metri cubi gaze natura­le, în vederea realizării aces­tor angajamente, vom lua măsuri pentru reducerea du­ratei de reparații a agregate­lor, în medie cu o zi, îmbu­nătățirea stării tehnice a in­stalațiilor, micșorarea nu­mărului de opriri accidentale, evitarea avariilor din vina personalului, aplicarea auto­controlului calității lucrări­lor de reparații, îmbunătăți­rea disciplinei și ordinii în exploatarea instalațiilor. 2. Gospodărirea judicioasă a combustibililor, energiei e­­lectrice și termice și elimina­rea risipei. Pentru aceasta ne angajăm la : — economisirea a 10 000 tone combustibil convențio­nal, prin : reducerea cu un gram a consumului de com­bustibil pe kWh pentru pro­ducția netă de energie electri­că, modernizarea supraîncălzi­­toarelor de abur, a preîncălzi­­toarelor de aer și a condensa­toarelor grupurilor de termo­­ficare; *• — economisirea a 6 tone carburanți prin folosirea ju­dicioasă a parcului auto și a utilajelor grele din dotare; — economisirea a 2 mili­oane kWh energie electrică prin reducerea consumului tehnologic, raționalizarea ilu­minatului și a consumurilor pentru activități auxiliare ; — reducerea consumurilor de materiale la întreținerea și repararea instalațiilor prin care vom realiza o economie de 500 000 lei ; — aplicarea inițiativei „fie­care kWh-calorie-gram, e­­conomisit la maximum“ pî­­nă la nivelul fiecărui loc de muncă. 3. Organizarea unor acțiuni împreună cu consumatorii pentru valorificarea în mai mare măsură a resurselor e­(Continuare în pag. a III-a) Aspect de muncă din secția de boghiuri a întreprinderii mecanice de material rulant din Craiova 600 de metri forați suplimentar Colectivele de sondori de pe șantierele Schelei de foraj Craiova depun eforturi susținute pentru a obține, încă din acest început de an, rezultate cît mai bune. Astfel, utilizînd din plin timpul de lucru și folosind metode moderne în teh­nica forajului, colectivele de muncitori, tehni­cieni și ingineri de la unitatea a­­mintită au reușit să foreze 600 de metri peste pla­nul revenit pe primele zece zile ale lunii ianua­rie. Merită a fi evidențiați, pen­tru contribuția a­­dusă la această depășire, sondorii din brigăzile con­duse de Ion Pan­­tazi, Constantin Burada și Nicolae Frățilă. Suprafețele construite­­ mai judicios utilizate! Conform indicațiilor reie­șite din cuvîntarea secretaru­lui general al partidului, rostită la Plenara comună a Comitetului Central al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice și Sociale a României, colectivele de muncă din cadrul unităților industriale ale județului nos­tru au procedat la analiza minuțioasă a modului cum sunt folosite spațiile con­struite și, pe baza progra­mului de măsuri întocmit pe plan local, s-au stabilit serie de acțiuni menite să o conducă la aducerea în circu­itul productiv a suprafețelor neutilizate sau neutilate la nivelul cerințelor. In direcția amintită au fost canalizate, o anumită peri­oadă de timp, și eforturile conducerii întreprinderii de prefabricate din beton Craio­va. „In urma analizei pe care am efectuat-o ne spu­nea tovarășul ing. Marin Langa, secretarul comitetului de partid de la unitatea a­­mintită — a reieșit că gradul de utilizare a spațiilor struite pentru producție, con­în fiecare secție și atelier, este destul de ridicat, supr­­ețele de care dispunem fiind ocu­pate, în cea mai mare măsu­ră, cu mașini, utilaje, insta­lații și dispozitive, amplasa­te conform fluxurilor tehno­logice. Aceasta nu înseamnă însă că în întreprinderea noastră nu există nici un fel de rezervă sau nu ar putea fi întîlnite situații care să demonstreze slaba valorifica­re a unor spații cu destinația inițială productivă și, care, ulterior au fost folosite în alte scopuri. Studiile întoc­mite au arătat că dispunem de reale posibilități de mă­rire a capacității unității, da­­te fiind suprafețele depistate ca neutilizate sau irațional folosite“. — V-am ruga să ne oferiți cîteva exemple edificatoare în acest sens. A Iin linia a patra din ca­drul secției de prefabricate, o suprafață de 380 mp este ocupată de curele pentru tra­tamentul termic. Prin deza­fectarea acestora și trecere:* NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) ******* „Brățara de aur“ Evenimentul deschiderii magazinului „Bră­țara de aur“ a fost și mai rămîne încă u­­nic în felul său. Adevărata semnificație a acestuia nu poate fi descifrată, deocam­dată, decît în parte, restul făcîndu-se în timp, atunci cînd făurarii uimitoarelor pro­duse pe care le-am admirat în magazin vor păși pragul uzinelor, fabricilor, institutelor de cercetări. Greu de răspuns la atîtea și atîtea întrebări venite mereu din partea vizitatorilor, care voiau, cu tot dinadinsul, să știe cine anume a cusut cu atîta talent, migală și pasiune fețele de masă în roșu și negru, care a con­fecționat splendidele lustre din fier forjat ori scaunele metalice cu tapie fie aleasă. Dificil de răspuns și la întrebarea : cît durat, oare, realizarea acelor măsuțe de di­n­ferite mărimi, adevărate opere de artă, exe­cutate din fier forjat și foi de tablă nea­gră cu încrustături . Pernițele din mătase și catifea, frumos ornamentate, cu­muline­­uri și șnururi alese, semnele de carte, su­tele de suporți pentru ghivece de flori, rame­le pentru tablouri și oglinzi, bibelourile de toate nuanțele, cămășuțele din pînză cusute în stil rustic și cîte alte obiecte n-au figu­rat în rafturile și în vitrinele magazinului­­expoziție „Brățara de aur“, adevărat sanc­tuar al muncii și talentelor elevilor din peste 50 de școli generale din județ. Acum, magazinul „Brățara de aur“ se află la ora bilanțului. Valoarea mărfurilor ex­puse și vîndute, în numai 4—5 luni de la deschidere, se ridică la aproape un sfert de milion de lei. Numai elevii Școlii gene­rale nr. 11 din Craiova au... livrat către „Brățara de aur“ mărfuri în valoare de 30 000 lei. Răspunzînd cu însuflețire îndem­nului partidului de a deveni de pe acum „meșteri mari“, micii școlari vor să dea, în acest an de învățămînt, noi străluciri „Bră­țării de aur“, această inspirată firmă, care lucrează în atelierele-școală zi de sub zi, cu pasiune și sîrg. LUCIAN TRITA n REALIZĂRI MERITORII După prima decadă care a trecut din luna în curs, și textilistele de la întreprinde­rea „Independența“ — Cra­iova au înscris în bilanț rea­lizări meritorii, ca urmare a unei organizări ireproșabile a procesului de muncă, folosi­rii la capacitatea integrală a utilajelor etc. Astfel, la țesă­turi finite, sarcinile revenite au fost depășite cu 757 mp, iar la țesături bumbac cu 2300 mp. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe participanții la Seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, s-a în­tâlnit, luni la amiază, în sa­la de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu par­ticipanții la lucrările Se­minarului internațional „Studenții și securitatea europeană“, care s-au des­fășurat la București. La întrevedere au parti­cipat tovarășii Cornel Bur­tică, membru supleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ște­­fănescu, prim-secretar al Comitetului Central al U­­­ni­unii Tineretului Comu­nist, ministru pentru pro­blemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Aso­ciațiilor Studenților Comu­niști din România. Erau, de asemenea, pre­zenți Ion Catrinescu, prim­­secretar al Comitetului ju­dețean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, prima­rul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul repre­zentanților tineretului stu­dios. Participanții la semi­narul internațional, impor­tantă reuniune universitară și-au manifestat deplina satisfacție de a se întîlni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă și considerație față de politica promovată cu consecvență de România socialistă, personal de con­ducătorul ei, pentru edifi­carea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și conlu­crării fructuoase în care fiecare națiune să se poată (Continuare în pag. a IV-a) Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să adresez un salut călduros tu­turor celor prezenți aici, re­prezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securității europe­ne. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împre­jurări deosebite , nu numai pentru Europa, ci pentru în­treaga lume. S-au obținut a­­numite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea re­lațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, res­pect al independenței și su­veranității, neamestec în tre­burile interne, pe o colabora­re și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico­­sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărî­­tor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tine­retul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespun­de năzuințelor spre colabora­re ale tuturor popoarelor con­tinentului, ale întregii lumi. S-au obținut în această pri­vință o serie de rezultate; a început conferința general­­europeană, sunt în curs lucră­rile de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului euro­pean, să pună bazele unor ra­porturi noi, de largă colabo­rare, între toate națiunile. Du­pă cu­ am fost informat, în cadrul acestei reuniuni ,s-au subliniat multe din aceste pro­grese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a rea­lizat pînă acum pe calea des­tinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai exis­tă încă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accen­tuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europe­ne impun mai mult ca ori­­cînd unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în proble­mele internaționale sau în problemele științelor sociale sînt păreri deosebite; în înseși științele naturii și tehnice a­­supra unor probleme apar pă­reri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anor­mal. Dimpotrivă, este un lu­cru cît se poate de natural să fie așa, numai atunci cînd a­­supra diferitelor probleme ca­re preocupă omenirea se con­fruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără preten­ția că cineva deține monopo­lul adevărului absolut, por­­nindu-se deci de la înțelege­rea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări novatoare, se poate a­­junge la­ găsirea celor mai po­trivite soluții pentru organi­zarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ri­dice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu o­­rînduiri sociale diferite, cînd există concepții filosofice, și concepții religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni es­te normal să apară și să exis­te păreri deosebite. Noi con­siderăm că tineretul, la fel ca toate popoarele,­­ ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dez­voltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a li­chida politica imperialistă, co­lonialistă, neocolonialistă, pen­tru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinței sa­le, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii! (Aplauze puter­nice). (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Un moment de analiză profund responsabilă, de mobilizare amplă a resurselor și energiilor localei. SESIUNILE CONSILIILOR POPULARE Luna aceasta, consiliile populare ale orașelor și co­munelor din județul Dolj se întrunesc în sesiuni pentru dezbaterea și adoptarea pla­nului de dezvoltare economi­­co-socială și a bugetului lo­cal pe anul 1974. Este o pe­rioadă de efervescență poli­tică și organizatorică, mar­­cînd începutul unui an ho­­tărîtor pentru realizarea îna­inte de termen a cincinalu­lui. Ca pretutindeni în țară, bilanțul realizărilor obținute în anul 1973 în orașele și co­munele Doljului este deosebit de bogat. Consiliile populare se afirmă tot mai mult, în calitatea lor de organe loca­le ale puterii de stat, ca fac­tori activi în procesul dez­voltării complexe a localită­ților. Maturitatea politică, prestigiul de care se bucură in fața maselor de cetățeni, constituie rezultatul firesc al conducerii lor nemijlocite de către partid, aplicării cu consecvență a măsurilor cu­prinse în documentele de par-PETRE GIGEA prim-vicepreședinte al comi­tetului executiv al Consiliu­lui popular al județului Dolj Ud și de stat cu privire la perfecționarea activității, întărirea legăturii lor cu ma­sa­jele. Aceste prime sesiuni ale consiliilor populare din anul 1974, în care se dezbat pro­bleme majore, de prim or­din, vor trebui să confirme, prin hotărîrile adoptate, creș­terea substanțială a preocu­pării pentru ridicarea la un nivel superior a vieții ma­teriale și spirituale din lo­calitățile județului nostru, pentru continuarea, amplifi­carea și generalizarea expe­rienței pozitive din unele co­mune ca Poiana Mare, Valea Stanciului, Bîrca, Măceșu de Jos, Cetate și altele, unde a­­tît pe plan economico-soci­­al, cît și edilitar-gospodăresc au fost obținute­ rezultate re­marcabile. Este neîndoielnic faptul că realizările obținute de con­siliile populare n-ar fi fost posibile fără participarea lar­gă a cetățenilor la activita­tea locală de stat și obșteas­că. Dezvoltînd și adîncind democrația socialistă, prin­cipiu fundamental în activi­tatea lor, consiliile populare polarizează inițiativa crea­toare a maselor, o valorifică, diversifică și netezesc căile de acces direct ale cetățeni­lor la viața statului. Iată de ce, sesiunile de dezbatere și adoptare a planului economi­­co-social în profil teritorial și a bugetului local pe anul 1974 trebuie să se exprime, la o cotă superioară, ca „for­me în care consiliile popu­lare exercită democratic pu­terea de stat pe plan local și modul principal prin care deputații îndeplinesc datul dat de alegători“ man­— — așa cum le definește le­(Continuare în pag. a II-a) PANOU lllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllllll!!lllllll!llll!lll!lllll!l!!li DE ONOARE Ion Diaconu, șef de echipă la I.R.E. Craiova, unul dintre cei mai buni con­structori de linii aeriene electrice, are la activul lui un record în materie: 1000 km de cabluri electrice instalate în zona Olteniei geografice. Un simplu cal­cul ne arată că din 3650 de zile cît mă­soară un deceniu, iarna sau vara, pe arșiță sau pe ger crîncen, acest om a petrecut aproape 2000 de zile pe stîlpii metalici, luptînd cu timpul, cu propriile slăbiciuni firești, ca să aducă cu un ceas mai devreme, in casele noastre, lu­mina, binefacerile ce decurg din această cucerire a minții omenești. Numele lui și ale tovarășilor din echipa sa sun­t cu­noscute la Verbița și Verbicioara, la Iz­­varna, la Husnicioara, în cele mai înde­părtate plaiuri din Dolj, Mehedinți și Gorj, acolo unde echipa lui a executat lucrări de o deosebită complexitate tehnică. An de an fruntaș, bun organizator, dis­ciplinat, destoinic, Ion Diaconu se pre­gătește, în aceste zile, să intre în partid. Mi se pare un lucru firesc ca, atunci cînd privim cablurile aeriene ce traversează cerul urban sau rural, piscurile de munte sau văile din Oltenia noastră geografică, să asociem, alături de sentimentul cople­șitor ce ne încearcă, numele acestui om. ION DOBRESCU Șeful de echipă ION DIACONU MEDALION LITERAR OMAGIAL In prezența unui nume­ros auditoriu, la Casa de cultură a municipiului Craiova a avut loc un me­dalion literar dedicat lu­ceafărului poeziei româ­nești. Cu acest prilej, prof. Radu Scorojitu a evocat viața și creația poetică a lui Mihai Eminescu. Apoi, membrii cercului de artă dramatică, al Casei de cul­tură, au susținut un reci­tal din lirica poetului. SPECTACOLE FOLCLORICE Ansamblul folcloric de a­­matori „Jiulețul“ al Casei de cultură a municipiului Craiova, dirijat de Dumitru Botezatu, a prezentat, dumi­nică, în localitățile Beleț, Sopot și Gogoșu spectacole cu programul „Oltenie, mîn­­dră grădină“. LUCRĂRI DE MODERNIZARE Zilele acestea au început lucrările de modernizare a capacităților de producție din­ brigada zootehnică a cooperativei agricole Buco­­vicior. Astfel, într-un grajd de vaci pentru lapte, cu capacitatea de 100 capete, o echipă de mecanizatori de la S.M.A. Plopșor insta­lează adăpători automate. SUFRAGERIE „MODERN-4“ In secția de profil a Gru­pului întreprinderilor de industrie locală se lucrează la un nou tip de mobilă — sufrageria „ Modern-4“. Gar­nitura respectivă este com­pusă din bibliotecă, cana­pea și masă extensibilă, bufet, vitrină, masă pentru televizor. Primul lot din aceste produse va fi livrat comerțului local la finele lunii ianuarie a.c. EXPUNERI PE TEME ECONOMICE în mai multe unități in­dustriale din orașul Filiași, în organizarea Casei de cultură din localitate, spe­cialiști și profesori pre­zintă expuneri pe teme e­­conomice. Astfel, în ultima vreme, expunerea cu tema „Ritmul înalt de creștere economică — trăsătură e­­sențială a politicii econo­mice a P.C.R.“, a fost pre­zentată în fața colectivelor de oameni ai muncii de la întreprinderea de transfor­matoare, Sectorul de indus­trializare a lemnului și în­treprinderea de utilaj și piese de schimb.

Next