Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)
1974-04-20 / nr. 9054
ANUL XXX NR. 9054 SÎMBATA 20 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI Realizări remarcabile . Colectivele Trustului de construcții industriale Craiova au înregistrat, în perioada primului trimestru al a.c., succese deosebite. Numai pe platforma Dolj s-a realizat, la forțe proprii, o producție de construcții-montaj care reprezintă 23,3 la sută din întregul volum anual planificat. De asemenea, planul revenit pe primele trei luni la antrepriză generală a fost depășit cu aproximativ 4,2 milioane lei. Imagine de la întreprinderea de transformatoare din Filiași. CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII SI CONGRESUL PARTID SI LUI I.C.R.T.I. CRAIOVA Unitate fruntașă pe fără în ramura textile-încălțăminte Prilej de satisfacție și mîndrie pentru toți lucrătorii din comerț, ciștigarea titlului de unitate fruntașă Pe țară în ramura textile-încălțăminte de către I.C.R.T.I. Craiova atestă ritmul ascendent de profesionalizare, competență și dinamism al colectivului acestei unități care răspunde de Un sector important al aprovizionării cu bunuri de larg consum a populației din patru județe. Intr-o atmosferă însuflețită, ieri a avut loc festivitatea de premiere, în cadrul căreia tov. Pantelimon Drăgan, directorul I. C. R. T. I., a făcut o expunere elocventă asupra rezultatelor din anul 1973, care au situat întreprinderea în fruntea unităților de profil din țară. A fost subliniată, între altele, activitatea stăruitoare, bine orientată, pentru angajarea cu industria și onorarea unui fond de marfă sporit și divers, depistarea, prin efort propriu și angajarea unor volume suplimentare de mărfuri in valoare de peste 100 milioane lei, peste nivelul contractelor, onorarea ritmică a comenzilor unităților de desfacere, potrivit cerințelor pieței, recepționarea, conservarea și depozitarea produselor în condiții calitative superioare. Dezvoltînd aceste preocupări pozitive, în perioada care a trecut din 1974, întreprinderea și-a realizat și depășit sarcinile de plan, obținînd, totodată, însemnate economii și beneficii peste plan. AD. F. Organizarea exemplară—atribut al activității eficiente Colectivul Schelei de foraj Craiova s-a afirmat printr-o serie de elemente tehnico-organizatorice de certă valoare care au dat o notă aparte preocupărilor complexe pentru un foraj rapid și economic al sondelor de țiței și gaze. Subordonînd întregul program de muncă măsurilor de creștere a eficienței economice, comitetul de partid, conducerea tehnico-administrativă a schelei, toți factorii de răspundere din ateliere și secții au urmărit insistent asigurarea condițiilor propice dezvoltării inițiativei creatoare pentru a obține o înaltă productivitate a muncii și, implicit, în creșterea răspunderii personale și colective a tuturor muncitorilor, maiștrilor și cadrelor tehnico-inginerești. în acest sens, în 1973, s-au analizat practic elementele de ordin tehnic și orga- ----------------nizatoric, convergente diminuării cheltuielilor pe fiecare metru forat, cum sînt : forajul optimizat și cu jet, fundațiile prefabricate recuperabile la sondele de mare adîn-Ing. GH. FLOREA șef de atelier la Schela foraj Craiova (Continuare în pag. a III-a) Pe produs-consumuri specifice cit mai reduse! de curier cotidian PE TEME DE DREPT Filialele din Craiova ale A.D.Î.R.L și U.Z. din R.S. România au organizat, la Combinatul chimic, o interesantă expunere pe teme de politică externă. Cu această ocazie, conf. univ. dr. Ion Dogaru, secretarul Filialei Craiova A.D.I.R.I., a vorbit despre : „Conceptul de colaborare internațională și practica României socialiste“. în cursul zilei de ieri a avut loc, de asemenea, în sala Centrului din Craiova al Academiei de științe sociale și politice, conferința : „Folosirea metodelor structuraliste în drept" — temă susținută de academicianul Mircea Lepădătescu de la Facultatea de drept din București, în cadrul acelorași manifestări, va avea loc azi, la Universitatea din Craiova, o interesantă dezbatere în jurul mesei rotunde cu tema: „Instituția președintelui Republicii“ la care vor lua parte cadre didactice, juriști, studenți, iar ca invitat, academicianul Mircea Lepădătescu. „O SCRISOARE PIERDUTĂ“ ÎN PREMIERĂ Ieri soară, la Teatrul Național din Craiova, a avut loc premiera cu „O scrisoare pierdută“ de I.L. Caragiale. Direcția de scenă aparține tînărului regizor Mircea Cornișteanu, iar scenografia lui Vasile Buz. Din numeroasa distribuție menționăm, printre alții, pe Ion Pavlescu, Valeriu Delacheza, Viorica Popescu, Ilie Gheorghe, Petre Gheorghiu, Tudor Gheorghe, Lucian Albanezu. Spectacolul s-a bucurat de succes. Ansamblul folcloric de amatori al Casei de cultură a municipiului Craiova a întreprins de curînd un turneu. Artiștii amatori craioveni au evoluat pe scenele căminelor culturale din Stejaru, Stoina — județul Gorj — și Sadova, Bechet, întorsura, Lipov din județul nostru. Spectacolele, sub genericul „Drag mi-e cîntul oltenesc", au cuprins cele mai autentice creații din folclorul nou și vechi din zona Olteniei. EXPOZIȚIE DE GRAFICA Ieri după-amiază, în holul Teatrului Național din Craiova, a avut loc vernisajul expoziției de grafică a artistului plastic George Vlăescu. Personalitate marcantă, artistul craiovean prezintă, de data aceasta, o suită de linogravuri executate cu multă sensibilitate. Rețin atenția, printre altele, gravurile : „Nuntași“, „Fîntîna miresei“, „Spre stînă“, „Primirea oaspeților“, „DRAG MI-E OLTENESC“ CÎNTUL Energie electrică suplimentară în perioada care a trecut de la începutul anului și pina în prezent, întreprinderea electrocentrale Craiova a livrat peste prevederile planului 28 000 000 kWh, obținuți pe bază de lignit. De asemenea, ca un succes deosebit trebuie consemnat și faptul că în perioada la care ne referim, au fost economisiți circa 3 milioane dc gaze naturale. Merită a fi evidențiați, pentru contribuția adusă la obținerea acestor rezultate remarcabile, operatorii Mihai Răcăreanu, N. Chirea, electricianul Valeriu Stănculescu, lăcătușii Gheorghe Raicu, Florea Croitoru și mulți alții. Material fumigen în toate plantațiile Temperaturile scăzute din Ultimele zile au determinat conducerile I.A.S. din județul nostru, cultivatoare de pomi și viță de vie, să ia măsuri operative în vederea prevenirii eventualelor înghețuri la sol și a brumelor. Pentru fiecare hectar din plantațiile de pomi ale I. A. S. Breasta, Goești, Moțăței, s-au asigurat peste 100 grămezi material fumigen, alcătuit din paie, rumeguș, cauciucuri uzate etc. Echipele de intervenție veghează zi și noapte în plantații urmînd ca, atunci cînd temperatura scade brusc, să dea foc materialelor fumigene. Linii arhitectonice moderne în cartierul Brazda lui Novac Craiova. Foto: FI. Roșoga Evacuează apa care băltește solurile grele, impermeabile ale I.A.S. Robănești, Craiova și altele fac ca apele provenite din ultimele precipitații să băltească pe suprafețe apreciabile. Conducerile fermelor Coșoveni, Cîrcea, de la I . S. Robănești și Greaca de la I.A.S. Craiova folosesc în aceste zile toate forțele și mijloacele pentru deschiderea de canale și rigole în vederea eliminării apei care băltește pe semănăturile de toamnă. Condițiile meteorologice obligă la măsuri operative și deosebit de eficiente în agricultură . Toată grija continuării acțiunilor pentru prevenirea și înlăturarea efectelor brumelor! . Prin asigurarea a 100-150 grămezi de material fumigen fa ha. să protejăm plantațiile împotriva temperaturilor scăzute! In fiecare unitate să se organizeze și să funcționeze ireproșabil echipe de noapte pentru a putea interveni în orice moment! Viile din centrul Plenița întreținute exemplar Tradiția viilor din centrul Plenița este reconsiderată și ridicată pe trepte calitativ superioare în studiul privind dezvoltarea, în perspectivă, 1973— 1980, a viticulturii județului Dolj — studiu aprobat de Plenara Comitetului județean de partid, a Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste și de sesiunea Consiliului popular județean din 26 iunie 1973. Potrivit cifrelor înscrise în studiul amintit, fundamentate științific pe baza propunerilor unităților, a unor analize aprofundate, multilaterale, suprafețele ce se vor planta cu vii în perioada 1974— 1980 vor totaliza 383 ha, incit în perspectivă acest centru viticol va ajunge la 692 ha. Măsurile înscrise în studiu au și început să se materializeze. Numai în această primăvară, la C.A.P. Plenița s-au plantat încă 20 ha cu vie, îndeosebi din soiuri superioare pentru vin. „In cîțiva ani — relatatov. Iulian Calotă, președintele și inginerul șef al unității amintite — vom ajunge la 120 ha cu vie, urmînd ca de pe fiecare hectar să obținem peste 6000 kg struguri pentru vin. De altfel, încă din acest an ne-am propus să obținem 4800 kg struguri la ha. Este o producție bună dacă ținem seama că, în ultimii ani, fosta podgorie Plenița intrase în declin accentuat“. Cine vizitează astăzi viile din centrul Plenița constată cu satisfacție cât de bine sunt întreținute. La C.A.P. Plenița, unde via este repartizată în acord global, revenind cite 0,30 ha pe cap de cooperator, — oameni specializați în întreținerea acestei pretențioase plantații —, într-un timp mult mai scurt decit anul trecut s-au executat, la un înalt nivel calitativ, dezgropatul, copcitul, tăierile, aratul. Totodată, paralel cu revizuitul spalierelor și întinsul sîrmelor, s-au administrat cite 50 tone gunoi de grajd la ha. Este meritul consiliului de conducere al cooperativei de a fi stabilit tarife diferențiate, judicios gîndite, menite să cointereseze pe cooperatori în aplicarea întocmai a tehnologiilor recomandate. Sub îndrumarea nemijlocită a șefilor de fermă Andrei Berceanu și Romeo Rotaru, cooperatori ca Dumitru Stoica, Costică Mitică, Gheorghe Varodin, Ion C. Rusu și Dumitru Catrina execută ireproșabil toate lucrările. în prezent, cooperativa dispune de două tone sulfat de cupru și 200 litri zineb în vederea efectuării primelor stropiri. C.A.P. Caraula — care face parte tot din centrul viticol Plenița — și-a propus, în acest an, ca de pe cele 100 ha vie să obțină în medie 5900 kg struguri la ha. încă din luna ianuarie, întreaga plantație a fost repartizată în acord global, revenind cite 0,20 ha pe cooperator. Cointeresați în F. AUREL (Continuare în pag. a III-a) Fruntași între fruntași ION CHELANU s-a remarcat in mod deosebit pentru felul cum își întreține utilajele și pentru calitatea lucrărilor executate pe ogoarele C.A.P. din Căciulatu, md. CONSTANTIN MLADIN figurează constant la panoul de onoare din incinta S.M.A. Virtor, fiind apreciat de cooperatorii din comună. CONSTANTIN CORUȚ s-a situat și în perioada de timp scursă din acest an în rândul mecanizatorilor fruntași din secția „Complex“ Plenița. Oltenia geografică este străjuită de stavile naturale greu de trecut. La nord, brîul de munți seamănă cu un lanț amenințător de metereză medievală. La sud, Dunărea, vijelioasă și aspră, desprinsă parcă din miturile de început ale lumii. La est, Oltul, smulgîndu-se din piatră, păstrează pînă spre vărsare îndîrjirea neostoită a unei meniri profetice. Deși Oltul a dat numele spațiului geografic în care s-a înmulțit suflarea oltenească, cel ce înfioară conștiința aprigă a localnicului rămîne tot Jiul. Apă milenară, mai încoace de Dunăre, desigur, Jiul poartă în el suflarea doinei, melancolia dealului și văii. La străfulgerarea dintre cer și abis, acest pămînt strămoșesc a rodit un tip uman cu totul aparte în suflarea românească, înclinat spre reveria activă, explosiv, nemulțumit să se încline în fața prejudecăților iscate de natură sau de om, olteanul și-a ctitorit civilizația sa, în care se întîlnesc, ,deopotrivă, apele și pămîntul. în întinderea mănoasă a cîmnii , a piei, revărsarea apelor intre maluri este un adevărat imn al bărbăției și, fără să vrei, privindu-le, te gîndești la acel timp cînd pentru întîia oară cîmpia se trezea in infiorarea acelei posesiuni străfulgerată de viață. Cum ar fi arătat roadele primei iubiri?! Civilizația cîmpiei de azi și-a păstrat organica-i legătură cu apele dar, fără îndoială, un peisaj a pătruns chimia industrială, pentru că, fără ajutorul ei, omul nu poate închipui civilizația actuală griului și porumbului, măsuarată în mii de kilograme la hectar. Doljul s-a înavuțit in ultimii treizeci de ani cu construcții industriale de prim rang (să amintim că aici se fabrică întreaga producție de transformatoare a țării, 65 la sută din producția de locomotive Diesel și electrice magistrale, 20 la sută din cea a îngrășămintelor chiimice, 100 la sută din producțiia de pluguri de tractor). Cea mai spectaculoasă investiție se simte însă în marile sisteme de irigații de la Sadova — Corabia, Calafat — Băișești, Cetate — Galicea care dezlănțuie explozia vegetală , pe aproape 200 000 hectare din cîmpie. Perspectiva este însă și mai ambițioasă și ea se desprinde din politica pămintului și a apelor, forrmullată de secretarul general al ION DOBRESCU (Continuare în pag. a IV-a) ț OMENIA PĂMINTULUI