Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)

1974-04-20 / nr. 9054

ANUL XXX NR. 9054 SÎMBATA 20 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI Realizări remar­cabile . Colectivele Trustului de construcții industriale Craio­va au înregistrat, în perioa­da primului trimestru al a.c., succese deosebite. Numai pe platforma Dolj s-a realizat, la forțe proprii, o producție de construcții-montaj care reprezintă 23,3 la sută din în­tregul volum anual planifi­cat. De asemenea, planul re­venit pe primele trei luni la antrepriză generală a fost depășit cu aproximativ 4,2 milioane lei. Imagine de la întreprin­derea de transformatoare din Filiași. CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII SI CONGRESUL PARTID SI LU­I I.C.R.T.I. CRAIOVA Unitate fruntașă pe fără în ramura textile-încălțăminte Prilej de satisfacție și mîndrie pentru toți lucrătorii din comerț, ciștigarea titlului de unitate fruntașă Pe țară în ra­mura textile-încălțăminte de către I.C.R.T.I. Craiova atestă ritmul ascendent de profesionalizare, competență și dinamism al colectivului acestei unități care răspunde de Un sector im­portant al aprovizionării cu bunuri de larg consum a popu­lației din patru județe. Intr-o atmosferă însuflețită, ieri a avut loc festivitatea de premiere, în cadrul căreia tov. Pantelimon Drăgan, directorul I. C. R. T. I., a făcut o expunere elocventă asupra rezultatelor din anul 1973, care au situat întreprinderea în fruntea uni­tăților de profil din țară. A fost subliniată, între altele, ac­tivitatea stăruitoare, bine orientată, pentru angajarea cu in­dustria și onorarea unui fond de marfă sporit și divers, de­pistarea, prin efort propriu și angajarea unor volume suplimentare de mărfuri in valoare de peste 100 milioane lei, peste nivelul contractelor, onorarea ritmică a comenzilor unităților de des­facere, potrivit cerințelor pieței, recepționarea, conservarea și depozitarea produselor în condiții calitative superioare. Dezvoltînd aceste preocupări pozitive, în perioada care a tre­cut din 1974, întreprinderea și-a realizat și depășit sarcinile de plan, obținînd, totodată, însemnate economii și beneficii peste plan. AD. F. Organizarea exemplară—atrib­ut al activității eficiente Colectivul Schelei de foraj Craiova s-a a­­f­ir­m­a­t prin­­tr-o serie de e­­lemente tehni­­co-organizato­­rice de certă va­loare care au dat o notă a­­parte preocupărilor complexe pentru un foraj rapid și eco­nomic al sondelor de țiței și gaze. Subordonînd întregul pro­gram de muncă măsurilor de creștere a eficienței economi­ce, comitetul de partid, con­ducerea tehnico-administrati­­vă a schelei, toți factorii de răspundere din ateliere și secții au urmărit insistent a­­sigurarea condițiilor propice dezvoltării inițiativei crea­toare pentru a obține o înaltă productivitate a muncii și, implicit, în creșterea răspun­derii personale și colective a tuturor muncitorilor, maiștri­lor și cadrelor tehnico-ingi­nerești. în acest sens, în 1973, s-au analizat practic elemen­tele de ordin tehnic și orga- ----------------­­nizatoric, con­vergente dimi­nuării cheltuielilor pe fiecare metru forat, cum sînt : fora­jul optimizat și cu jet, fun­dațiile prefabricate recupera­bile la sondele de mare adîn-Ing. GH. FLOREA șef de atelier la Schela foraj Craiova (Continuare în pag. a III-a) Pe produs-consumuri specifice cit mai reduse! de curier cotidian PE TEME DE DREPT Filialele din Craiova ale A.D.Î.R.L și U.Z. din R.S. România au organizat, la Combinatul chimic, o inte­resantă expunere pe teme de politică externă. Cu a­­ceastă ocazie, conf. univ. dr. Ion Dogaru, secretarul Filialei Craiova A.D.I.R.I., a vorbit despre : „Conceptul de colaborare internațională și practica României socialiste“. în cursul zilei de ieri a avut loc, de asemenea, în sala Centrului din Craio­va al Academiei de științe sociale și politice, confe­rința : „Folosirea metode­lor structuraliste în drept" — temă susținută de aca­demicianul Mircea Lepă­­dătescu de la Facultatea de drept din București, în cadrul acelorași ma­nifestări, va avea loc azi, la Universitatea din Cra­iova, o interesantă dezba­tere în jurul mesei rotun­de cu tema: „Instituția președintelui Republicii“ la care vor lua parte ca­dre didactice, juriști, stu­denți, iar ca invitat, aca­demicianul Mircea Lepă­­dătescu. „O SCRISOARE PIERDUTĂ“ ÎN PREMIERĂ Ieri soară, la Teatrul Național din Craiova, a a­vut loc premiera cu „O scrisoare pierdută“ de I.L. Caragiale. Direcția de sce­nă aparține tînărului re­gizor Mircea Cornișteanu, iar scenografia lui Vasile Buz. Din numeroasa dis­tribuție menționăm, prin­tre alții, pe Ion Pavlescu, Valeriu Delacheza, Viorica Popescu, Ilie Gheorghe, Petre Gheorghiu, Tudor Gheorghe, Lucian Albane­­zu. Spectacolul s-a bucu­rat de succes. Ansamblul folcloric de amatori al Casei de cultu­ră a municipiului Craiova a întreprins de curînd un turneu. Artiștii amatori craioveni au evoluat pe scenele căminelor cultura­le din Stejaru, Stoina — județul Gorj — și Sadova, Bechet, întorsura, Lipov din județul nostru. Spec­tacolele, sub genericul „Drag mi-e cîntul olte­nesc", au cuprins cele mai autentice creații din fol­clorul nou și vechi din zona Olteniei. EXPOZIȚIE DE GRAFICA Ieri după-amiază, în ho­lul Teatrului Național din Craiova, a avut loc ver­nisajul expoziției de gra­fică a artistului plastic George Vlăescu. Personali­tate marcantă, artistul craiovean prezintă, de da­ta aceasta, o suită de li­­nogravuri executate cu multă sensibilitate. Rețin atenția, printre altele, gra­vurile : „Nuntași“, „Fîntî­­na miresei“, „Spre stînă“, „Primirea oaspeților“, „DRAG MI-E OLTENESC“ CÎNTUL Energie electrică suplimentară în perioada care a trecut de la începutul anului și pi­na în prezent, întreprinderea electrocentrale Craiova a li­vrat peste prevederile planu­lui 28 000 000 kWh, obținuți pe bază de lignit. De aseme­nea, ca un succes deosebit trebuie consemnat și faptul că în perioada la care ne re­ferim, au fost economisiți cir­ca 3 milioane dc gaze natu­rale. Merită a fi evidențiați, pen­tru contribuția adusă la ob­ținerea acestor rezultate re­marcabile, operatorii Mihai Răcăreanu, N. Chirea, elec­tricianul Valeriu Stănculescu, lăcătușii Gheorghe Raicu, Florea Croitoru și mulți al­ții. Material fumigen în toate plantațiile Temperaturile scăzute din Ultimele zile au determinat conducerile I.A.S. din ju­dețul nostru, cultivatoare de pomi și viță de vie, să ia măsuri operative în ve­derea prevenirii eventualelor înghețuri la sol și a brumelor. Pentru fiecare hec­tar din plantațiile de pomi ale I. A. S. Breasta, Goești, Moțăței, s-au asigurat peste 100 grămezi material fumigen, al­cătuit din paie, rumeguș, cauciucuri u­­zate etc. Echipele de intervenție veghează zi și noapte în plantații urmînd ca, a­­tunci cînd temperatura scade brusc, să dea foc materialelor fumigene. Linii arhitectonice moderne în cartierul Brazda lui Novac Craiova. Foto: FI. Roșoga Evacuează apa care băltește solurile grele, impermeabile ale I.A.S. Robănești, Craiova și altele fac ca apele provenite din ultimele precipitații să băl­tească pe suprafețe apreciabile. Conduce­rile fermelor Coșoveni, Cîrcea, de la I . S. Robănești și Greaca de la I.A.S. Craiova folosesc în aceste zile toate for­țele și mijloacele pentru deschiderea de canale și rigole în vederea eliminării apei care băltește pe semănăturile de toamnă. Condițiile meteorologice obligă la măsuri operative și deosebit de eficiente în agricultură . Toată grija continuării acțiunilor pentru pre­venirea și înlăturarea efectelor brumelor! . Prin asigurarea a 100-150 grămezi de mate­rial fumigen fa ha. să protejăm plantațiile împotriva temperaturilor scăzute!­­ In fiecare unitate să se organizeze și să funcționeze ireproșabil echipe de noapte pentru a putea interveni în orice moment! Viile din centrul Plenița întreținute exemplar Tradiția viilor din centrul Plenița este reconsiderată și ridicată pe trepte calitativ superioare în studiul privind dezvoltarea, în perspectivă, 1973— 1980, a viticulturii ju­dețului Dolj — studiu aprobat de Plenara Comitetului jude­țean de partid, a Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste și de sesiunea Con­siliului popular județean din 26 iunie 1973. Potrivit cifrelor înscrise în studiul amintit, fundamentate științific pe ba­za propunerilor unităților, a unor analize aprofundate, multilaterale, suprafețele ce se vor planta cu vii în perioada 1974— 1980 vor totaliza 383 ha, incit în perspectivă acest cen­tru viticol va ajunge la 692 ha. Măsurile înscrise în studiu au și început să se materiali­zeze. Numai în această primă­vară, la C.A.P. Plenița s-au plantat încă 20 ha cu vie, în­deosebi din soiuri superioare pentru vin. „In cîțiva ani — relata­tov. Iulian Calotă, pre­ședintele și inginerul șef al unității amintite — vom a­­junge la 120 ha cu vie, ur­mînd ca de pe fiecare hectar să obținem peste 6000 kg stru­guri pentru vin. De altfel, în­că din acest an ne-am propus să obținem 4800 kg struguri la ha. Este o producție bună dacă ținem seama că, în ul­timii ani, fosta podgorie Ple­nița intrase în declin accen­tuat“. Cine vizitează astăzi viile din centrul Plenița constată cu satisfacție cât de bine sunt întreținute. La C.A.P. Plenița, unde via este repartizată în acord global, revenind cite 0,30 ha pe cap de cooperator, — oameni specializați în în­treținerea acestei pretențioase plantații —, într-un timp mult mai scurt decit anul trecut s-au executat, la un înalt ni­vel calitativ, dezgropatul, cop­­citul, tăierile, aratul. Totoda­tă, paralel cu revizuitul spa­­lierelor și întinsul sîrmelor, s-au administrat cite 50 tone gunoi de grajd la ha. Este meritul consiliului de condu­cere al cooperativei de a fi stabilit tarife diferențiate, ju­dicios gîndite, menite să co­intereseze pe cooperatori în aplicarea întocmai a tehnolo­giilor recomandate. Sub în­drumarea nemijlocită a șefilor de fermă Andrei Berceanu și Romeo Rotaru, cooperatori ca Dumitru Stoica, Costică Mi­tică, Gheorghe Varodin, Ion C. Rusu și Dumitru Catrina execută ireproșabil toate lu­crările. în prezent, coopera­tiva dispune de două tone sul­fat de cupru și 200 litri zineb în vederea efectuării prime­lor stropiri. C.A.P. Caraula — care face parte tot din centrul viticol Plenița — și-a propus, în a­­cest an, ca de pe cele 100 ha vie să obțină în medie 5900 kg struguri la ha. încă din lu­na ianuarie, întreaga plantație a fost repartizată în acord global, revenind cite 0,20 ha pe cooperator. Cointeresați în F. AUREL (Continuare în pag. a III-a) Fruntași între fruntași ION CHELANU s-a remarcat in mod deosebit pentru felul cum își în­treține utilajele și pentru calitatea lu­crărilor executate pe ogoarele C.A.P. din Căciulatu, md. CONSTANTIN MLADIN figurea­ză constant la panoul de onoare din incinta S.M.A. Virtor, fiind apreciat de cooperatorii din comună. CONSTANTIN CORUȚ s-a situat și în perioada de timp scursă din a­­cest an în rândul mecanizatorilor frun­tași din secția „Complex“ Plenița. Oltenia geografică este stră­juită de stavile naturale greu de trecut. La nord, brîul de munți seamănă cu un lanț amenințător de metereză me­dievală. La sud, Dunărea, vi­jelioasă și aspră, desprinsă parcă din miturile de început ale lumii. La est, Oltul, smul­­gîndu-se din piatră, păstrează pînă spre vărsare îndîrjirea neostoită a unei meniri pro­fetice. Deși Oltul a dat nu­mele spațiului geografic în care s-a înmulțit suflarea ol­tenească, cel ce înfioară con­știința aprigă a localnicului rămîne tot Jiul. Apă milena­ră, mai încoace de Dunăre, desigur, Jiul poartă în el su­flarea doinei, melancolia dea­lului și văii. La străfulgerarea dintre cer și abis, acest pămînt strămo­șesc a rodit un tip uman cu totul aparte în suflarea româ­nească, înclinat spre reveria activă, explosiv, nemulțumit să se încline în fața prejudecă­ților iscate de natură sau de om, olteanul și-a ctitorit civi­lizația sa, în care se întîlnesc, ,deopotrivă, apele și pămîntul. în întinderea mănoasă a cîmn­i­­i , a piei, revărsarea apelor intre maluri este un adevărat imn al bărbăției și, fără să vrei, privindu-le, te gîndești la a­­cel timp cînd pentru întîia oară cîmpia se trezea in in­fiorarea acelei posesiuni stră­fulgerată de viață. Cum ar fi arătat roadele primei iubiri?! Civilizația cîmpiei de azi și-a păstrat organica-i legătu­ră cu apele dar, fără îndoia­lă, un peisaj a pătruns chimia industrială, pentru că, fără a­­jutorul ei, omul nu poate în­chipui civilizația actuală griului și porumbului, măsu­a­rată în mii de kilograme la hectar. Doljul s-a îna­vuțit in ultimii treizeci de ani cu construcții industriale de prim rang (să amintim că aici se fabrică întreaga pro­ducție de transformatoare a țării, 65 la sută din producția­­ de locomotive Diesel și elec­­­­trice magistrale, 20 la sută­­ din cea a îngrășămintelor chi­­i­mice, 100 la sută din produc­­­­țiia de pluguri de tractor).­­ Cea mai spectaculoasă investi­­­­ție se simte însă în marile sis­­­­teme de irigații de la Sado­­­­va — Corabia, Calafat — Băi­­­­șești, Cetate — Galicea care­­ dezlănțuie explozia vegetală , pe aproape 200 000 hectare­­ din cîmpie. Perspectiva este­­ însă și mai ambițioasă și ea­­ se desprinde din politica pă­­­­mintului și a apelor, forrm­u­­l­lată de secretarul general al­­ ION DOBRESCU­­ (Continuare în pag. a IV-a) ț OMENIA PĂMINTULUI

Next