Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)

1974-04-23 / nr. 9056

$ ANUL XXX NR. 9056 MARȚI 23 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI In dezbatere publică, Proiectul Legii privind sistematizarea terito­riului și localităților urbane și rurale După cum se știe, zia­rele de duminică (21 apri­lie a.c.) au publicat în co­loanele lor Proiectul Legii privind sistematizarea te­ritoriului și localităților urbane și rurale — docu­ment de o deosebită im­portanță, aprobat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. Menirea și însemnătatea amintitului proiect de lege reies cu limpezime chiar din pre­ambul, în care se arată între altele : „Sistematiza­rea teritoriului țării și a localităților se înfăptuieș­te pe baza politicii Parti­dului Comunist Român de făurire a societății socialis­te multilateral dezvoltate, contribuind la creșterea necontenită a bunăstării materiale și spirituale tuturor oamenilor muncii­­ și la organizarea pe baze științifice, în mod rațional și armonios, a cadrului în care trăiesc și muncesc ce­tățenii patriei noastre“. Studiind cu atenție pro­iectul legii, degajăm cu u­­șurință ideea fundamenta­lă conform căreia, în baza Directivelor Congresului al X-lea și Hotărîrilor Confe­rinței Naționale ale parti­dului nostru, sistematiza­rea teritoriului și locali­tăților urbane și rurale trebuie să asigure și în vi­itor organizarea armonioa­să a teritoriului țării, tuturor unităților adminis­­a­trativ-teritoriale și să con­tribuie la repartizarea ra­țională și echilibrată a for­țelor de producție pe baza îmbinării organice a cri­teriilor de eficiență econo­mică cu cele de ordin so­cial. Totodată, înfăptuind cu rigurozitate prevederile legii ce va intra în vigoa­re după 30 de zile de la data publicării sale, orga­nizarea și amenajarea o­­rașelor și satelor patriei noastre se va desfășura numai pe baza planurilor și schițelor de sistematiza­re, în concordanță cu pro­gresul economic și social general. Punînd și aici or­dine deplină, eliminînd ha­zardul, se urmărește atent restrîngerea peri­metrului construibil al lo­calităților la strictul nece­sar, folosirea optimă a te­renurilor existente, trans­formarea unor­ localități rurale, care au perspecti­ve de dezvoltare, în cen­tre economice și sociale cu caracter urban. In spiritul politicii parti­dului nostru, profund u­­m­aniste, realiste și știin­țifice, prevederile proiec­tului Legii sistematizării teritoriului și localităților urbane și rurale urmăresc: (Continuare în pag. a IX-a) CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII ȘI CONGBMMMMHMIST.111 Combinatul chi­mic Craiova. E­­lectricienii Ver­­gică Anuța și Constantin Bur­ghiu — doi dintre muncitorii de ba­ză ai formației 3133. Există toate premisele pentru realizarea angajamentului din acest cincinal Colectivul de muncă al în­treprinderii de reparații auto Craiova s-a angajat să înde­plinească în patru ani și ju­mătate prevederile ce îi revin în actualul cincinal. Zilele trecute ne-am informat despre stadiul înfăptuirii acestui an­gajament: „în prezent avem un a­­vans de 60 de zile calenda­ristice față de prevederile inițiale din actualul cincinal— ne-a spus planificatorul Cor­nel Stancu, încă din 1971, colectivul nostru de muncă a realizat sporuri însemnate de producție, care se concreti­zează într-un volum de circa 2300 de reparații capitale e­­chivalente la autovehicule. LA I.R.A. CRAIOVA nu este, deocamdată, așa cum spunea și interlocutorul nos­tru, dintre cele mai substan­țiale. Există însă posibilități certe de creștere a acestuia. De altfel, asigurări în acest sens am primit și de la tov. Constantin Faur, secretarul comitetului de partid, care ne relata că în cadrul unită­ții se pune un accent deose­bit pe mobilizarea oamenilor în întrecerea socialistă. „Fa­cem acest lucru — sublinia acesta — cu atît mai mult cu cit, cu ocazia decernării Stea­gului Roșu și a Diplomei de întreprindere fruntașă pe ra­mură, ne-am angajat să reali­zăm în plus, față de prevede­rile angajamentului pe anul în curs, 500 000 lei la produc­ția globală“. M. OLTEANU Deocamdată, avansul de 60 de zile este redus, dar având în vedere creșterile planifi­cate ale productivității muncii pe anul în curs și în 1975, vom reuși să îndeplinim pro­ducția globală industrială prevăzută pe acest cincinal la începutul lunii iulie a a­­nului viitor. Există, deci, pre­mise să ne respectăm angaja­mentul asumat“. Firește că avansul obținut de muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la I.R.A. Craiova (Continuare in pag. a III-a) ÄUI CUVINTUL PREȘEDINȚII CONSILIILOR DE CONTROL MUNCITORESC Sprijinim intens activitatea de înfăptuire a sarcinilor de producție Dintr-un început, aș vrea să afirm că ac­tivitatea consiliului de control muncito­resc din cadrul întreprinderii de textile „In­dependența“ se integrează tot mai mult în ansamblul general al eforturilor pentru în­deplinirea în condiții cît mai bune a sarci­nilor economice ce revin unității noastre. Perioada care a trecut de la constituire a prilejuit acumularea unei valoroase expe­riențe, la care s-au adăugat sprijinul și in­dicațiile deosebit de utile primite din par­tea Consiliului județean de control munci­toresc al activității economice și sociale. Pornind de la atribuțiile conferite de Le­gea nr. 15/1972, consiliul de control munci­toresc, din componența căruia fac parte doi ingineri, doi maiștri, patru muncitori și un contabil, și-a organizat activitatea în așa fel încît să poată fi cît mai util comitetului oamenilor muncii, să răspundă încrederii ce i s-a acordat. în ultimul timp, ca urmare a îmbunătățirii stilului de muncă pe care l-am adoptat în activitatea noastră, a crescut și eficiența controalelor pe care le-am efectuat în diferite sectoare de muncă din întreprin­dere. De un real folos ne-au fost planurile­­ de muncă ale comitetului de partid pe între­prindere și ale comitetului oamenilor mun­cii, pe baza cărora am jalonat obiectivele activității noastre trimestriale. Corelarea preo­cupărilor spre înfăptuirea unor obiective co­(Continuare în pag. a 111-a) Ing. OLGA BAIDAC de la întreprinderea de textile „Independența“ — Craiova curiei, cotidian U CADRAN POLITIC în cadrul ciclului de ex­puneri sub genericul „Ca­dran politic“, organizat de Casa de cultură a munici­piului Craiova, la între­prinderea viei și vinului, a avut loc o conferință pe teme de politică externă, în prezența unui numeros auditoriu, tov. Marin Coandă, ziarist, a vorbit despre „Politica internațio­nală a P.C.R. și activitatea sa pentru întărirea mișcării comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor democra­tice și progresiste din în­treaga lume“. Pe marginea temei expuse a avut loc un viu dialog între conferen­țiar și auditoriu. LA OMAGIU SHAKESPEARE de Aseară, în sala Teatrului păpuși, Centrul Cra­iova al Academiei de ști­ințe sociale și politice și Filiala A.T.M. au organi­zat o interesantă manifes­tare omagială, dedicată ma­relui dramaturg și poet englez Shakespeare. Cu a­­cest prilej, a conferențiat prof. univ. dr. doc. Ion Zamfirescu, de la Univer­sitatea din București, iar actorul Emil Boroghină a susținut un frumos recital sub genericul ,.A fi sau a nu fi“. A SPECTACOL FOLCLORIC LATINO­­AMERICAN Grupul de studenți lati­­no-americani — din Peru, Columbia, Ecuador, Vene­zuela, Panama, Costa Rica —, aflați la studiu la Uni­versitatea din Craiova au prezentat, pe scena Casei de cultură din orașul Se­­garcea, un interesant spec­tacol de dansuri și muzică folclorică specifice țărilor lor. Manifestarea, desfășu­rată sub egida Comitetului județean al U.T.C. și a Consiliului U.A.S.C. din Universitatea craioveană, s-a bucurat de un frumos succes în rândurile nume­roșilor spectatori. TReCeReA În reViStă a bRIgĂZIlor arTiStIce de agITAție și a fORmațiIlor MUzICAl-cOregRAfice FAZA DE MASĂ DE LA LEU ■ „RAID DE PRIMĂVARĂ“ — UN REUȘIT PROGRAM DE BRIGADĂ AL ARTIȘTILOR DIN COȘOVENI B TEXTE MOBILIZATOARE, ÎNSĂ MAI PUȚIN REALIZATE ARTISTIC­E DIN CELE ȘAPTE COMUNE PARTICIPANTE LA CONCURS, NUMAI DOUA AU PREZENTAT FORMAȚII CORE­GRAFICE . COMUNELE DRAGOTESTI SI DIOȘTI AU „OMIS“ CONCURSUL, NETRIMITlND NICI UN MESAGER Duminică, sala căminului cultural din comuna Leu a găzduit faza de masă a tre­cerii în revistă a brigăzilor artistice de agitație și a for­mațiilor muzical-coregrafice, amplă manifestare dedicată celor două mari evenimente pe care le sărbătorește po­porul nostru anul acesta — cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congre­sul al XI-lea al P.C.R. Am urmărit, cu viu interes, cele nouă brigăzi artistice de a­gitație cu programe chibzuit realizate, care au reliefat pre­ocupările multiple ale săte­nilor, în concordanță cu ce­rințele societății noastre. Ci­­teva tematici credem că sunt ilustrative, în acest sens : „Noi, tinerii, și munca“ (Po­dari), „Mîndră-i astăzi viața noastră“ (Leu), „Albina „Ve­­de tor“ (Zănoaga), „Un cînte­­cel de viață nouă“ (Cerneie), „Vrem comuna mai frumoa­să“ (Teslui). „Raid de primă­vară“, programul brigăzii clu­bului navetiștilor și căminu­lui cultural din Coșoveni, a avut un text dens, actual, cu adresă precisă. Tovarășul Ton Ion, directorul căminului, textier și regizor, a folosit cu pricepere o gamă variată de specii literare — cupletul, sce­neta, dialogul, miniatura, mo­nologul etc. —, creînd acel PUICA MONDOC (Continuare în pag. a II-a) Vizita președintelui Republicii Costa Rica în țara noastră La invitația președintelui Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, intr-o vizită oficială de prietenie, președintele Re­publicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între Republica Socialistă România și Costa Rica, re­lații care cunosc un curs ascendent pe baza respec­tării principiilor indepen­denței și suveranității na­ționale, egalității in drep­turi, neamestecului în tre­burile interne și avantaju­lui reciproc. In istoria legăturilor din­tre cele două state, un mo­ment de însemnătate pri­mordială l-a constituit vi­zita efectuată în Costa Ri­ca de președintele Nicolae Ceaușescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno-costarican, desfășu­rat la San Jose, a consti­tuit, prin rezultatele rodnice, o contribuție sale de seamă la întărirea raportu­rilor bilaterale. Tratatul de prietenie și cooperare în­tre Republica Socialistă România și Republica .Cos­ta Rica — document de o deosebită semnificație in­ternațională — și celelalte acorduri comune, semnate în timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferi­te domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este me­nit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza în­țelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a a­­vut loc luni ceremonia sa­ (Continuare în pag. a IV-a) Vizită protocolară Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întîlnire au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Ște­fan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, amba­sadorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Re­publicii, dr. Jose Luis Or­­lich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planifică­rii, și Franklin Aguilar, am­basador. Vizita protocolară a decurs într-o atmosferă de caldă cor­dialitate. (Agerpres) Depunerea unei coroane de fiori Președintele Republicii Cos­ta Rica, Jose Figueres Ferrer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. împreună cu șeful statului costarican s-au aflat persoa­nele oficiale care îl însoțesc în vizita pe care o face în țara noastră. La solemnitate au luat par­te Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, general­­colonel Ion Gheorghe, prim­­adjunct al ministrului apără­rii naționale și șef al Mare­lui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, membrii mi­siunii române atașate pe lân­gă înaltul oaspete, generali și ofițeri superiori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președin­tele Republicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un moment de reculegere. A fost vizitată apoi rotonda Monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. (Agerpres) Dineu oficial Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, luni, în saloanele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea președintelui Re­publicii Costa Rica, Jose Fi­gueres Ferrer. La dineu au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­(Continuare în pag. a IV-a) agricultură • agricultură •­­agricultură • agricultură Pe măsură ce terenul se zvîntă Să reluăm cu toate fortele lucrările in timp! După ploile care au căzut în săptămîna precedentă, vremea evoluează, în general, spre încălzire. Se creează, astfel, condiții favorabile pentru reluarea lucrului în cîmp, îndeosebi la semănatul porumbului pe ultimele suprafețe, la pregătirea patu­lui germinativ pentru soia, bumbac și alte culturi tîrzii. Un important volum de lucrări trebuie executat operativ și la un înalt nivel în grădinile de legume, în plantațiile de vii și pomi etc. Iată de ce, conducerilor, specialiștilor din unitățile agricole, cooperatorilor și mecanizatorilor li se cere să acorde maximum de grijă folosirii fiecărei clipe bună de lucru în cîmp, respectării întocmai a indicilor teh­nici de calitate. Numai astfel se poate valorifica din plin umiditatea din sol, se asigură o răsărire uniformă și viguroasă a plantelor pe toate suprafețele, se pun temelii solide onorării angajamentelor cooperatorilor și mecanizatorilor de a ob­ține producții record de pe toate suprafe­țele și la toate culturile. Duminică, pe suprafețele zvîntate, în numeroase unități agricole din județul nostru au fost reluate lucrările de pregă­tire a terenului și de însămînțări. La C.A.P. Dăbuleni spre exemplu, au fost însămînțate peste 60 hectare cu plante furajere , la fermele de la Portărești și Bîrca ale I.A.S. Segarcea s-a continuat pregătirea terenului pe o parte din cele 200 ha destinate culturii bumbacului și 700 ha destinate culturii de soia. Secvențe asemănătoare de muncă au fost înregistrate și la I.A.S. Dăbuleni. în această unitate pregătirea­ patului germi­nativ și semănatul pe ultimele suprafețe se fac în flux continuu. Forțele meca­nice sunt concentrate pentru a putea fi dirijate și folosite eficient și operativ. Pe suprafețele din perimetrul fermelor nr. 6 și 7, conduse de Jana Sărăcin și, respec­tiv, Ion Petri, mecanizatorii au reușit să pregătească — și în cea mai mare parte să însămînțeze cu porumb — suprafața de 300 ha amplasată pe un teren de pe care s-a defrișat pădurea. Pe măsură ce terenul s-a zvîntat, au fost reluate lucrările de pregătire a tere­nului și de semănat și de către coopera­torii și mecanizatorii din Călărași, Bechet și Sadova. Ei sînt hotărîți să încheie,­­în cel mai scurt timp posibil, toate însămîn­­țările de primăvară și, concomitent, să treacă la executarea lucrărilor de între­ținere a culturilor. F. AUREL Fruntași ai GHEORGHE DRAGOTA este re­cunoscut de către toți cooperatorii din Vîrtop pentru strădania sa de a face lucrări de cea mai bună calitate. DUMITRU PREDANA nu lipsește aproape în nici o campanie de pe lis­ta fruntașilor secției de mecanizare din Caraula ILIE PRIOTEASA este apreciat de mecanizatorii și cooperatorii din Me­­inești pentru dăruirea și perseverența­­ sa în muncă.

Next