Inainte, ianuarie 1975 (Anul 32, nr. 9271-9295)

1975-01-15 / nr. 9281

ANUL XXXI NR 9281 MIERCURI 15 IANUARIE 1975 4 PAGINI 30 BANI Toate eforturile pentru realizarea obiectivului național CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN î Avans pe șantiere Colectivele de pe șantiere­­­le Trustului de construcții Dolj și-au amplificat efortu­rile in aceste zile bune de muncă, reușind să obțină cîteva rezultate remarcabile. Astfel, la construcția noului local al Facultății de elec­trotehnică, situat în imedia­ta apropiere a întreprinderii „Electroputere“, prevederile planului au fost depășite cu 8 la sută, în momentul de față desfășurîndu-se din plin glisarea turnului central. De asemenea, în cartierul Craio­­vița Nouă, constructorii pre­gătesc finisarea unui bloc cu 40 de apartamente. Acesta va fi predat beneficiarilor cu uin devans apreciabil și va constitui primul succes din acest an privind scurtarea duratei de execuție a obi­ectivelor, ca răspuns la che­marea la întrecere lansată de Consiliul popular jude­țean Suceava. Constructorii de la T. C. Dolj continuă să depună e­­forturi stăruitoare pentru devansarea lucrărilor, in condițiile sporirii eficienței economice pentru realizarea integrală a sarcinilor ce le revin. P. NICOLESCU coresp. îngrășăminte chimice peste plan In chemarea la întrecere socialistă pe anul 1975, adresată colectivelor de muncă din unitățile industriei chimice din întreaga țară, muncitorii, inginerii și tehnicienii Combina­tului chimic Craiova se angajează să îndeplinească exem­plar și să depășească sarcinile de plan pe acest an. Cu toate că prevederile planului sunt mult sporite față de realizările anului trecut, ca urmare a măsurilor întreprinse pentru folosirea la maximum a capacităților de producție, a res­pectării disciplinei tehnologice, de la începutul lunii ianua­rie pînă în prezent s-au obținut suplimentar 230 tone amo­niac, 1800 tone îngrășăminte pe bază de azot sută la sută substanță activă, însemnate cantități de acetilenă, acid acetic, butanol, poliacetat de vinil și altele. O contribuție de seamă la aceste realizări au adus-o co­lectivele de muncă de la fabricile de amoniac­­, azotat de amoniu și uree I, unde s-au produs cele mai mari cantități de produse peste plan în perioada amintită. CURIER COTIDIAN MONTAJ LITERAR­­MUZICAL. In holul Bi­bliotecii județene Dolj, a fost prezentat montajul literar-muzical „Luceafă­rul din țara mioriței", a­­vînd ca regizor și scena­rist pe actorul craiovean Emil Boroghină. Cu ace­lași prilej, conf. univ. dr. Marin Beștoliu, prodecan al Facultății de filologie, a vorbit despre semnifi­cația operei lui Mihai E­­minescu. GH. POPESCU coresp. DOTAREA ATELIERE­­LOR-ȘCOAL­A. Activita­­tea practică-productivă a elevilor a început în tri­mestru­ II in condiții de optimă dotare. Astfel, In­spectoratul școlar Jude­țean a înzestrat majori­tatea atelierelor-școală cu mașini-unelte în valoare de 1 650 000 lei. Dintre mașinile cu care au fost dotate atelierele-școală, menționăm printre altele, aparate electrice de su­dură, polizoare electrice, mașini de cusut, bancuri metalice etc. DIALOG INTRE GE­NERAȚII. La căminul cultural din Cernele a a­­vut loc o întîlnire a pio­nierilor cu veteranii satu­lui, organizată de profe­soara Maria Papară. Cu acest prilej, mai mulți bătrîni au vorbit despre viața locuitorilor din co­mună în anii regimului burghezo-moșieresc și de condițiile de care se bu­cură ei astăzi. La rîndul lor, pionierii au împăr­tășit veteranilor din pre­ocupările lor pentru deveni oameni bine pre­a gătiți. Dialogul s-a în­cheiat cu un program ar­tistic. EDILITARE. încă din primele zile ale lui ia­nuarie 1975, gospodarii din comuna Brădești au început să traducă fapt cîteva din repere­în­le înscrise în planul de înfrumusețare a localită­ții. Este vorba de con­fecționarea unui număr de aproape 20 000 dale din beton ce vor fi folo­site la extinderea trotua­relor. Tot în acest­ an, cetățenii vor să moder­nizeze 20 km drumuri comunale în satele Ta­­tomirești, Răcarii de Jos, Metcu și Piscani. CATALOG GUIȚA MI­­TRACHIȚA. Sub egida Comitetului județean de cultură și educație socia­listă, Centrul de îndru­mare a creației popu­lare și a mișcării artisti­ce de masă a tipărit un interesant catalog cu­­prinzînd activitatea de creație a pictorului Ghi­­ță Mitrăchiță. Lucrarea conține opiniile unor personalități de frunte ale vieții cultural-artis­­tice asupra creației pic­torului, referințe criti­ce, lista lucrărilor și un însemnat număr de re­produceri. Elemente prefabricate peste prevederi Muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii de prefabricate din beton Cra­iova au început acest an hotărîți să-și îndeplinească integral toate sarcinile reve­nite. După prima decadă, bi­lanțul a consemnat realiza­rea producției globale și pro­ducției marfă în proporție de 101,1 la sută și, respec­tiv, 100,3 la sută. Sortimen­tal, au fost produse peste prevederi 150 m.c. panouri pentru locuințe și 106 mp elemente de planșeu. Colectivul întreprinderii este hotărît să amplifice succesele în întrecerea so­cialistă. Unitate care-și aduce o contribuție deosebită în­­ economia județului nostru, întreprinderea pentru­­­ construcții de mașini agricole „7 Noiembrie" — Cra­­­­iova și-a diversificat permanent producția. In cei 25­0 de ani de activitate au fost asimilate în fabricație Ü peste 100 tipuri de mașini agricole. Anul acesta,­­i după cum se observă și din graficul de jos, produc­­­­­ția acestei întreprinderi va fi mai mare cu 265 la s| sută față de cea din anul 1970. De asemenea, din­­ semestrul al doilea va începe producția de tractoare.­­| PRODUCȚIA DE MAȘINI V­A AGRICOLE VA FI MAI MARE, ÎN 1975 CU Alegerile de la 9 MARTIE „Aș vrea să vă fac o mărturisire — îmi spunea într-o discuție directorul căminului cultural din Sen­­ești, Marius Budici , ceea ce ați văzut mai deosebit­ în comuna noastră repre­zintă, in cea mai mare mă­sură, efectele unui anume fel de a gîndi acțiunile gospodărești inițiate în ulti­mul timp“. Afirmația lui m-a tentat, oferindu-mi posibilitatea să constat că, de fapt, e vorba de­ promovarea unui stil de muncă din care au izvorît inițiative ce au pus in va­loare nebănuite rezerve materiale și, poate că în și mai mare măsură, a stimu­lat dragostea patriotică, la­tura educativă a relațiilor dintre edili și obște, crește­rea conștiinței socialiste maselor. Că aceasta e reg­a­litatea ne-o dovedesc mul­te fapte inedite din viața a­­cestei localități, dar mai ales cei 2 215 000 lei ce­ re­prezintă valoarea activități­lor și obiectivelor gospodă­­rești-edilitare realizate în 1974 prin munca patriotică și valorificarea posibilităților locale. Un veritabil record față de ceilalți ani este su­ma aceasta ce depășește cu peste 700 000 ceea ce se pla­nificase ! Succesul a avut la bază o exigentă preocupare meto­dică pentru atragerea tutu­ror cetățenilor la transfor­mările propuse, iar alege­rea modalităților de atin­gere a țelului a fost inspi­rată de largile posibilități de unire a eforturilor pe care le oferă Frontul Uni­tății socialiste. Cu un an în urmă, primarul comunei, Corneliu Neremzoiu, vice­președintele consiliului popular, Ion Negreț, și alți cîțiva deputați au huat i­­nițiativa organizării unor călătorii de documentare in mai multe localități bine gospodărite ale județului. Reveniți în comună, depu­tații, reprezentanții organi­zațiilor de masă, meseriașii Satul de azi și de mîr­nie și ceilalți participanți la că­lătoriile amintite au reflec­tat serios asupra celor vă­zute și, atrăgînd la discu­ții cercuri tot mai largi de cetățeni, au reușit să for­meze în întreaga comună un puternic curent de opi­nie în favoarea unor acți­uni care să depășească ceea ce se făcuse pînă atunci. Iată, de pildă, una dintre ele: De patru decenii, locuito­rii mai multor localități în­vecinate s-au obișnuit să vină cu produse la tîrgul C. gheorghe (Continuare în pag. a III-a) RENĂSCUT DIN DRAGOSTE... íui­iinii La Întreprinderea de transformatoare Filiași SEMNE DE BUN AUGUR Anul 1974 a fost încheiat de colectivul unității noas­tre cu rezultate relativ bu­ne, în sensul că am reușit să îndeplinim integral in­dicatorii de eficiență — be­neficii, cheltuieli la 1­000 lei producție marfă, preț de cost, cei cantitativi însă — producția globală și marfă — s-au situat sub nivelele stabilite. La acești doi in­dicatori, bilanțul a consem­nat nerealizări de 80 milio­­ane lei și, respectiv, 13 milioane lei. Restanțele la producția globală și marfă se datoresc în principal faptului că unitatea noastră nu a produs la capacitatea maximă, ci atît cu­ a avut contractat cu beneficiarii in­­­terni­merciali și cu partenerii ca­din cele opt țări în care exportăm transfor­matoare. Și, fiindcă am a­­mintit de export, am vrea să menționăm că jumătate din producția pe care realizăm este expediată pes­o­te hotare, în U.R.S.S., R.D. Germană, R.P. Maroc, Pakistan etc.Bulgaria, ."Care este situația la a­­cest început de an ? Pla­nul stabilit pentru 1975 este, evident, mai mare decit ALEXANDRU RADU directorul întreprinderii de transformatoare Filiași (Continuare în pag. a III-a) Vorbind despre cei 100 de ani de existență ai Stației de cale ferată Craiova, se cuvine făcută, mai întîi, o scurtă incursiune în istoricul căilor ferate. Transportul că­lătorilor pe calea ferată, în trenuri remorcate de loco­motive cu abur, a apărut pentru prima dată în anul 1825 în Anglia. Ulterior s-a extins și în alte țări din Europa, mai avansate din punct de vedere economic. Problema înființării căilor ferate în Moldova și Țara Românească a fost foarte mult dezbătută după 1859, anul Unirii Pr­incipatelor. Prima linie de cale ferată realizată in Principatele U­­nite a fost linia București — Giurgiu, inaugurată la­­ 31 oc­tombrie 1869. Linia ferată pe traseul Pi­tești — Craiova — Drobeta- Tr. Severin — Vîrciorova a fost inaugurată în ianuarie 1875, dată de la care se îm­plinesc 100 de ani și care consemnează, deci, și vîrsta Stației C.F.R. Craiova. Astăzi, la un veac de cînd trenul a înlocuit poștalionul, pe aceste meleaguri, ca și în întreaga țară, circulă puternice locomotive Diesel­­electrice și electrice, remor­­cînd trenuri cu tonaje și in­ liig. D. GOI.OPENȚA coresp. (Continuare în pag. a II-a) LA UN VEAC DE EXISTENTA lin Aspirație îndreptățită la fruntășie . Adunarea generală de lan­sare a cifrelor de plan la cooperativa agricolă din A­­mărăștii de Jos a fost bine pregătită de consiliul de conducere (președinte Ion Mitrică). Atît planul de producție, răspunsul la che­marea la întrecere lansată de cooperatorii din Izbiceni- Olt, cit și planul de măsuri tehnico-organizatorice au a­­vut la bază studii bine chib­zuite. pentru a fi înțeles cu­ mai bine procedeul de re­tribuire a muncii în acord global, președintele a adus în fața adunării generale grafice sugestiv întocmite. Materialele prezentate au fost urmate de discuții la obiect, membrii coope­ratori aducîndu-și contribu­ția în special în acele do­menii unde în anul prece­dent s-au manifestat și lip­suri.­­Din cuvîntul participanți­lor la discuții (Nicolae Fi­­rănescu, Ion Radu, Ion E­­nache și alții), a rezultat că membrii cooperatori sunt hotărîți să răspundă prin fapte demne de hărnicia lor chemării la întrecere lan­sată de cooperatorii din Iz­­biceni — Olt. Ei s-au anga­jat în răspuns să obțină în medie la hectar , la greu o producție de 4 000 kg , 15 000 kg porumb știuleți de pe 120 R. POPESCU (Continuare în pag. a III-a)

Next